Buna ziua,
Am 25 de ani, sunt fumator de la varsta de 21 de ani si ma confrunt cu o problema cam de 6 luni. Tusesc (tuse seaca) numai ziua , nu ma deranjeaza in timpul somnului si nici dimineata, pur si simplu simt ca mi se acumuleaza prea mult mucus in gat si tusesc. Nu ma doare in piept, pur si simplu imi da o senzatie ca am faringele plin cu mucus si tusesc, iar cand tusesc imi da o senzatie de greata similara reflexului care il am atunci cand vomit, dar nu am vomitat niciodata. Nu expectorez decat mucus curat ( incolor). Nu am avut niciodata afectiuni are sistemului respirator, ce ar putea sa fie?

De ce nu mergeți la un medic? Medicul de familie. Poate să fie de la țigări.

Este doar raspunsul organismului tau la o agresiune, la unii este mai violent ..la altii debuteaza dupa 10-15 ani de fumat..Solutie: terapie pentru dependenta. Probabil deja nu e singura….posibil sa o inlocuiesti cu altceva. Atunci cand renunti la ceva..ai sa mai pierzi ceva..Din punct de vedere psihologic s-ar putea sa ai multe de spus si nu le spui, din cauza rusinii sau dintr-un sentiment de inferioritate datorat in mare parte unei stime de sine scazute…sunt multe posibilitati…cautarea solutiilor intr-un cadru profesional probabil te-ar ajuta .

Persoanele ce sufera de BronhoPneumopatie Obstructiva Cronica (BPOC) pot sa prezinte tuse sau senzatii de apasare in piept, insotite de expectoratia curata de care spuneai. Daca persoana fumeaza, pune aceste semne pe seama ‚tusei fumatorului’ asa cum faci si tu. ‚Tusea tabagica’ de fapt nu exista ca si conditie medicala ci reflecta existenta unei bronsite cronice (o inflamatie a brosniilor) si e adesea primul semn al BPOC
Multe persoane mai coreleaza eronat BPOC si respiratia dificila cu inaintarea in varsta. Chiar daca in Romania e diagnosticata tarziu, in realitate BPOC debuteaza mai frecvent in jurul varstei de 40 de ani (uneori chiar la 20-30 de ani). Pe langa cresterea riscului unei boli cardiace, peste trei sferturi dintre pacientii cu BPOC si hipoxemie (reducerea concentratiei de oxigen in sange) consecutiva bolii au un grad de afectare a functiei cognitive. Rata de aparitie a tulburarii cognitive usoare este aproape dubla la pacientii cu BPOC comparativ cu cei ce nu suferea de aceasta boala.Apeleaza cu incredere si la sprijinul psihoterapeutic pentru a te lasa de fumat. Dr Rares Ignat – psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata familiala & profesionala

Buna ziua,
Sunt măritată de aproape un an insa de ceva timp am o tema,sotul meu a fost virgin subt sigura femeie din viata lui,este un băiat extraordinar ma iubeste foarte mult,se comporta expemplar insa mi.e frica ca ma va însela ca sa vada cum este sa faci sex si cu o Alta femeie,am discutat pe tema asta si mi.a jurat ca nu. Va însela desi are curioziatea de a afla cum este cu o alta femeie,dar nu vrea să riste căsnicia noastra pentru o aventură si ca eu ii sunt de ajuns,cu toate astea frica mea exista si ma gândeam chiar sa.i spun ca sunt de acord ca o faca dar cu siguranta asta ar distruge relatia,ce sa fac sa scap de aceasta teama?

In 1968, doi profesori publicau rezultatele unui studiu in care concluzionau ca dezvoltarea intelectuala a copiilor este in mare masura influentata de asteptarile profesorilor. Pe scurt: ei au testat inteligenta copiilor la pornirea studiului si au creat o lista de rezultate, comunicand profesorilor care sunt copii ce au un potential ridicat de dezvoltare intelectuala (denumiti de ei ‘INFLORITORI”, procentual cam 20% din copii). La finalul perioadei de dezvoltare scolara au constatat ca ‘INFLORITORII’ au castigat in medie cu 4 puncte mai mult la testul de inteligenta comparativ cu restul copiilor (la cei din clasele 1si 2 chiar cu 18 puncte mai mult). Pana aici o sa spuneti ca prezicerile bazate pe testul de inteligenta initial au fost corecte. Ar fi perfect adevarat ….daca acei 20% ‘INFLORITORI” ar fi avut cu adevarat rezultate superioare la testarea initiala …Profesorii au fost de fapt indusi in eroare la comunicarea initiala….’INFLORITORII’ au fost in realitate selectati intamplator tocmai pentru a demonstra ca prin asteptarile diferite ale profesorilor, prin comportamentul diferit fata de cei ce invata, se poate influenta semnificativ rezultatul obtinut. E vorba despre o profetie ce se autorealizeaza Exista posibilitatea ca si gelozia despre care spuneti sa se autoindeplineasca asa ca ar fi util sa discutati cu un psihoterapeut despre gandurile care se afla in spatele acestei gelozii

o idee ar putea fi sa mai discutati despre acest subiect cu sotul dvs, mai pe larg, ce simte fiecare, ‘sa zicem ca s-a intamplat’, etc. Va mai puteti gandi la un alt aspect, acela ca neincrederea dvs este a dvs si nu a sotului, care nici macar nu v-a dat un motiv real de a-i acorda din start o ‘bila neagra’. Daca nu puteti discuta cu sotul, mergeti la un psiholog/psihoteapeut si vorbiti despre aceasta neincredere a dvs; sunt sigur ca daca clarficati de unde vine si cum functioneaza aceasta lipsa de incredere, lucrurile or sa se schimbe. Succes!

Buna ziua. Putem alege sa ne traim viata sau sa ne traim temerile. Imaginatia joaca un rol important in viata, iar cand imaginatia este foarte bogata, poate subsitui experientele reale cu experiente ireale, imaginate, pe care le traim cu aceeasi intensitate ca pe cele reale. Nu ma intelegeti gresit, cu siguranta aveti un motiv foarte bun pentru aceste trairi interioare, si nu ma refer la sotul Dvs, ci la resorturile interne care declanseaza astfel de manifestari si care pot avea ca punct de plecare intamplari, experiente din viata Dvs, incepand din copilarie. Va va ajuta mult sa intelegeti ce anume declanseaza aceste temeri, plonjand in trecut si lasandu-va subconstientul sa dea raspunsurile. O stare de transa indusa de un terapeut cu experienta v-ar fi benefica. Daca nu va doriti o astfel de experienta, solicitati o sedinta de coaching sau psihoterapie, in care sa faceti o analiza constienta a situatiei. Din experienta proprie, coaching-ul NLP vine cu solutii simple, dar eficiente de reprogramare a experientelor si manifestarilor pe care ni le alegem, la nivel neuro-lingvistic, adica la nivel de gandire si exprimare. Numai bine!

Incercati sa cititi cate ceva despre dragoste dependenta, sindrom Othello, tulburari de atasament…..sunteti casatorita de un an..si aveti de ceva timp indoieli? au fost aparute…sau le-ati avut dintotdeauna? de obicei macar primul an este pentru vizualizarea zambetului, in nici un caz pentru lipsa dintilor…succes!

Sunteti casatorita de un an si aveti dubii… fara niciun motiv!!! Nu v-a dat niciun semn ca ar fi ceva in neregula dar deja va ganditi la infidelitati chiar daca el spune ca ii sunteti de ajuns si va iubeste… Nu vi se pare ca dupa un an e cam devreme sa va faceti astfel de griji, si mai ales, fara un motiv real? Nu vi se pare ca in felul asta ati putea sa va atrageti exact lucrurile de care va temeti? Aveti de lucrat cu dv, la stima de sine si la increderea in sine, la faptul ca nu aveti increderea necesara nici in partener, nici in relatia dv, este ca si cum v-ati autosabota, inconstient, desigur, sa stricati ceea ce aveti.

Mesaj:
Sunt baiat. Am 14 ani si sunt elev in clasa a opta. Învață la o scoala gimnaziala normala. Fumez destul de des, cam de 2 săptămâni. Am probleme cu colegii. Ma inteleg foarte bine cu unii dintre ei dar cu restul deloc. Cei cu care nu ma inteleg imi sunt foare antipatici, dar nu le-am zis nimic de rau niciodată in față. Ei mă bârfesc, fac glume proaste despre mine chiar daca sunt de față. Aceste evenimente nu imi afecteaza activitate scolara. Sunt cel mai bun din clasa si asta o atras discutii care nu isi au locul, cum ca fac pregatire la matematica sau la alte obiecte.(In clasa a acincea nu eram primul dar nici ultimul. Acum in ultimul an mam pus pe invatat fiinca am realizat cat de importanta e scoala).
Acasa am mici discutii cu parintii din cauza ca nu ma inteleg foarte bine cu fratele meu si ca nu mananc des. La scoala nu am avut probleme cu purtarea si nu am zis chiar nimic de rau despre nimeni. Pana anul acesta nu am avut vrun grup de prieteni cu care sa ma inteleg asa de bine si cu care sa ies. Un coleg ma invatat sa fumez dar eu am ales sa continui dar intentionez sa ma las.
Simteam ca intru in depresie uneori inainte. Dar acum simt asta tot mai des. Nu mai am pofta de viata, stau uneori simt ca doar exist si nu am niciun rost in viata, doar ocup loc si sunt in plus (asta chiar mi sa spus). Nu mam gândit niciodată sa ma sinucid sau sa ma tai si nici nu o voi face. Sunt o persoana care crede in Dumnezeu. Sunt o persoana calda si nu ma bag in seama fara niciu rost sau nici nu stau unde stiu ca nu sunt dorit. Stiu ca in curând se va termina anul scolar dar simt ca astfel de evenimente ma pot afecta mai tarziu.

Esti un adolescent ok,poate un pic mai rebel,dar la varsta ta,e normal.”Am probleme cu colegii”;nu vad o problema a ta,a lor da.Faptul ca inveti mai bine decat ei,ii supara,te vad mai presus decat ei,dar nu e o problema,nu toti avem aceeasi ambitie,vointa,iar colegii tai stiu asta,ca esti mai bun ca ei;) E foarte bine,ca nu iei la mod personal ironiile lor.Esti la varsta cand incepi sa-ti construiesti personalitatea,incepi sa te maturizezi emotional,asa ca inca ai multe neclarificari,dar nu dispera…..cu tigara intentionezi bine…sa nu ramana la stadiul de intentie!!!

eu as adauga ca cei care ‘fac rau’ sau sunt ‘rautaciosi’ defapt sunt niste persoane care in sinea lor sufera (din diverse motive) si singura solutie gasite de acestia este sa provoace suferinta la randul lor. Ideal ar fi ca noi sa intelegem aceasta realitate si sa oferim compasiune si intelegere acestor fiinte pt ca de asta au cea mai mare nevoie. Incearca sa mergi la consilierul scolar (sau orice psiholog disponibil) pt a te mai ‘descarca’ si poate a primi cateva sugestii. Succes!

In ce relatii esti cu parintii si daca ai suport afectiv din partea lor ?

incearca sa fi pozitiv, apoi invata sa fi pozitiv si vei simti ca esti un norocos in viata asta fiindca ai parinti, ai un frate, ai rezultate bune la scoala…esti o minune a acestei lumi, iar barfele care te deranjeaza discuta-le cu diriginta ta de la clasa fara rusine, intre patru ochi….asta inseamna sa traiesti si tot ce se rezolva te va face mai curajos…poate dupa examene, vei depasi starea aceasta cu brio … bafta !!!!

Buna. Permite-mi sa nu cred ca baiatul de 14 ani a scris mesajul. Imaginea prezentata e in oglinda, nu este o perceptie directa asupra propriei persoane. Daca, intr-adevar, esti baiatul de 14 ani si tu te-ai descris astfel, niciuna din problemele descrise nu mi se par atat de importante ca faptul ca nu esti in contact direct cu tine insuti. Iubeste-te suficient ca sa te simti, accepti, intelegi si de aici vei putea sa-ti rezolvi orice problema. Nu te investiga ca pe un specimen sub lupa, pentru ca nu aceasta e calea. Din experienta proprie iti recomand cateva sesiuni de coaching, care te vor invata cum sa reintri in contact cu tine insuti. Numai bine!

Mesaj:
Am o problema!de ceva timp nu mai ne gasim intelegerea in cuplu.Amandoi facem ce credem noi ca sa reusim sa ducem relatia unde era insa niciunul nu reuseste.El are impresia ca am ajuns in monotonia aceea urata,ca nu mai iesim des si ca nu mai facem anumite lucruri ca inainte.Ca eu nu reusesc ca sa inteleg dorintele lui,ca are nevoie de spatiu,de timp,de refugiu in lucrurile lui de barbat;ca eu nu il pot intelege cand vrea liniste si o imbratisare;ca sunt prea impulsiva,posesiva.El este foarte incapatanat si nu vrea sa recunoasca pe moment cand greseste,iar cand se supara vrea sa aiba momente sa stea singur si atat,sa se gandeasca.De iubit,amandoi ne iubim foarte mult si nu vrem ca sa pierdem ce am construit in atata timp.Ce ma sfatuiti ca sa fac?

daca spuneti ca va iubiti si va doriti aceasta relatia, care aparent a cumulat multe lucruri si a ajuns la acest impas, va recomand sa mergeti la un psihoterapeut de cuplu care sa va ajute la ‘descusut’. Succes!

Este posibil sa se uite adaugarea de ”sare si piper ”in relatie cum se facea la inceput..In relatia mea de exemplu din cauza lipsei de timp,oboselii uitam sa mai adaugam” sare si piper”.O pauza n-ar face rau,lasati-l sa se reculeaga,reanalizeze sentimentele,sigur va v-a imbratisa el ,mai devreme sau mai tarziu,daca va mai iubeste.Mersul la un psihoterapeut de cuplu,cum a specificat si domn.Botezat,nu ar fi rau………….

Buna ziua. Terapia de cuplu ar fi raspunsul cel mai logic in aceasta situatie, dar ce va faceti daca partenerul nu doreste sa participe? Atunci aveti alternative. Una din ele ar fi sa ii dedicati partenerului Dvs. urmatoarele trei luni exclusiv lui, punandu-l fara niciun echivoc primul pe lista, in absolut orice zona a vietii Dvs. de cuplu, FARA sa-i cereti reciprocitate. Intrebati-va daca va doriti cu adevarat o asemenea experienta, daca considerati ca merita tot efortul si fiti sincera cu Dvs. Este o experienta extrema pentru un cuplu aflat in criza, dar este recunoscuta ca dand rezultate fenomenale daca exista inca dragoste si respect intre voi (e o tehnica faimoasa a lui Tony Robbins, unul din cei mai faimosi coach din lume). Schimbarea pe care o aduce aceasta tehnica este de oglindire, in final, a comportamentului DVS, de catre partener. Va urez succes! Numai bine!

pare o sugestie buna Carmen, dar pentru ca el sa nu considere in continuare ca ea e prea impulsiva/posesiva, acest ‘pus primul pe lista’ ar putea sa se reflecte mai degraba in intrebari de genul ce ai vrea sa facem azi dragule? vrei sa facem ceva sau doar sa stam? etc…iar 3 luni imi pare un pic cam mult…cum ar fi de fapt daca ai propune un joc: saptamana asta facem ce doresti tu dragule…saptamana viitoare e randul meu sa fiu rasfatata – Dr Rares Ignat

Un mit frumos spune ca in relatia de cuplu nu ar trebui sa existe munca..E femeia mea….e barbatul meu …o(il) dau afara pe usa intra pe geam…si reciproca (poate sa dea tot ceea ce vrea tot nu imi satisface dorintele)..nevoile ma rog.Dupa cativa ani ma intreb cum pot reinvigora relatia…..pai nu eu spuneam ca nu are nevoie de reinvigorare??Mai precis sunt de 10 ani in relatie, am mancat de minim trei ori pe zi, mi-am alimentat stomacelul, ficatelul….si toate organele.Mi-am alimentat corpul de cel putin 10000 de ori …..si ma intreb de cate ori mi-am alimentat relatia in fiecare zi?Acele 5 minute magice…poate si zece….de cate ori? Mi-am considerat partenerul sigur 100%? Am crezut eu ca el poate descifra ce gandesc eu fara sa ii spun? Am verificat vreodata daca ceea ce cred eu este congruent cu ceea ce crede el? Cand anume am inceput sa discutam despre cuplurile din jur (ce naspa sunt)..Cand am facut comparatii cu acele cupluri fericite (cu masti frumoase)?

http://youtu.be/EKQPFx1Cxe4 Sigur va va ajuta….!!!

Va recomand o terapie de cuplu in care sa va redescoperiti fiecare, sa va reamintiti ceea ce v-a unit, sa va regasiti, sa va aduceti la suprafata, fiecare, toate resursele care va pot ajuta sa va redresati si sa traversati cu bine aceasta perioada. In orice cuplu intervin perioade de acest gen, depinde de efortul pe care-l depuneti fiecare sa iesiti din asta.

Va recomand cu multa caldura terapia de cuplu unde ve-ti constientiza de cate resurse dispuneti pt. a reanoi relatia.

Clipul publicitar al companiei Nikken postat mai sus, spune bine…Exista cu adevarat cinci stalpi ai unui stil de viata echilibrat: Minte sanatoasa, corp sanatos, familie sanatoasa, societate sanatoasa si finante sanatoase. Sunt de acord, e bine sa folosim pe cat posibil materiale naturale si sa fim in armonie cu natura, dupa cum spune si marketingul bine realizat al secventei video.. Nu mai putin adevarat e faptul ca „meritam cu totii sa fim fericiti” si ca „impreuna putem crea o lume mai buna”..Ceea ce nu sunt sigur, e ca produsele la care se face reclama vor ajuta, si nu cred ca poate nimeni sa fie sigur de asta Ionita…nu pot sa ofer aceasta siguranta nici in ceea ce priveste rezultatele serviciilor de psihoterapie de familie pe care le ofer..uneori functioneaza, alteori poate ca nu functioneaza atat de bine.

Mesaj:
de cateva luni am niste probleme de sanatate,chisturi ovariene..recunosc ca nu am fost la un control dar acum 2 ani un medic generalist mi-a spus asta la un control,din pacat situatia de moment nu imi permie sa ajung la unul, problema este ca prietenul meu,cu care sunt impreuna de 3 ani si jumatate crede ca nu il mai doresc ,ca m-am plictisit de el,ca nu il mai vreau etc din cauza ca nu mai pot face dragoste cu el pentru ca pur si simplu ma doare… i-am explicat de fiecare data si ii explic in continuare… am ajuns sa imi fi frica sa fac dragoste pentru ca ma doare tare si el nu pare sa inteleaga..nu mai stiu ce sa fac..

inainte de toate ar fi util sa mergi la un control la medicul ginecolog

vorbiti cu medicul de familie… sa va faca o trimitere catre specialist… intra in asigurarea dvs de sanatate! Faceti un efort cu prietenul daca se poate, dar nu mai lasati situatia sa ‘pluteasca’ pt ca riscati destul de multe. Intamplator cunosc destul de multe femei cu aceasta problema si va vorbesc si din experienta lor. Succes!

Faceti tot posibilul sa ajungeti la medic, indiferent cat de dificil va este si rezolvati problema de sanatate; pentru ca nimic altceva nu ar trebui sa fie prioritar in fata sanatatii. Nu prietenul e problema, el se comporta ca orice fiinta vie, sanatoasa din punct de vedere psihosexual, adica are nevoie si de activitate sexuala. Multa sanatate!

Chisturile ovariene au dimensiuni, forme si continuturi diferite. Unele involueaza pana la disparitie prin absorbtie, altele( cele mari) pot da complicatii (ex: torsiune) si necesita interventie chirurgicala. Recomand consult ginecologic.

PRIETENUL, daca nu te intelege, inseamna ca nu te iubeste. Sanatatea ta, primeaza, nu prietenul tau, care te considera – imi cer scuze ca spun asta, – un obiect sexual. Si nu trebuie sa faci dragoste, trebuie sa mergi la medic.

Nu sariti cu pietre..pe PRIETENUL cine-l intelege?????? Poate ca nu stie cum sa se abtina sau cum sa ceara altceva. Poate ca intelege dar nu e convins ca e adevarat? Ce stim noi?
Inainte de a crede daca esti considerata un “obiect sexual” intreaba-te daca el e constient de problema ta. Poate nici macar nu te crede ca ai probleme ci vrei doar sa-l refuzi. Asa ca cel mai bine e sa-l iei de mana si sa te insoteasca la ginecologie. Spune-i ca ai nevoie sa fie langa tine, sa te sustina, roaga ginecologul sa-l cheme si pe el in cabinet atunci cand iti face instructajul in legatura cu activitatea sexuala.
Si mai e ceva. Femeia sustine ca vrea sa fie TOATA a iubitului. Atunci….sa fie TOATA si lucrurile nu vor mai sta asa de grav.

Draga mea, nu ai nicio vina in toata situatia aceasta, deci disculpabilizeaza-te. Vei avea o vina daca refuzi sa faci ceva ca sa iesi din aceasta situatie, dar vad ca esti preocupata sa gasesti o solutie. Primul pas: mergi la medic (spui ca nu ai cum, dar ai cerut ajutorul cuiva?). Pasul doi: daca sunt intr-adevar chisturi, mergi la cel mai bun reflexoterapeut care ti-e recomandat (dupa 10-15 sedinte chisturile ar trebui sa dispara). Pasul trei: alege-ti un terapeut bun (preferabil un coach, care lucreaza rapid si practic te sustine in a-ti gasi si folosi resursele interne) si lucreaza o sesiune-doua pe relatia cu prietenul tau. O intrebare buna ar fi: daca prietenul tau ar avea probleme, nu s-ar astepta sa-l intelegi si sa-l sustii mai mult de cateva luni? Fiti sinceri unul cu altul – veti intelege mai bine situatia si poate veti gasi impreuna solutia.

Mesaj:
Buna seara,
Imi poate recomanda si mie cineva un medic homeopat in craiova? In urma cu un an mi s-a pus diagnosticul de sindrom de colon iritabil dupa multe investigatii, colonoscopie, endoscopie, ecograf si analize..am urmat tot felul de tratamente medicamentoase dar fara rezultat..ma balonez orice as manca, si multe borborisme intestinale..nu stiu ce sa mai fac..am nevoie de ceva sfaturi.

Nu stiu in Craiova dar stiu pe cineva in Tg Jiu

Nu ştiu ce homeopat să vă recomand în Craiova. În schimb vă pot oferi alte informaţii.
cam ce ar include dieta dvs. ? eliminaţi definitiv aberaţiile cunoscute: lapte (poate aveţi o intoleranţă la lactoză), cereale cu gluten, şi leguminoase: soia, mazăre, fasole etc. Aveţi cumva şi anemie ? greutate subnormală ?
Fiindcă:
“Cei mai mulţi medici nu au considerat vreodată boala celiacă. Informaţiile incompatibile cu diagnosticul preferat al Sindromului de Colon Iritabil, au fost trecute cu vederea. Revizuirea cazului nu a determinat medicii să ia în calcul boala celiacă, să reevalueze evidenţele, sau să reconsidere diagnosticul SCI.”
Citeşte mai mult: http://wp.me/p48646-1CO

Rezultate foarte bune , cu ameliorare rapida si vindecare in 3-6 luni , au curele cu ALOE VERA GEL ( http://goo.gl/bvkOY5 ) , FOREVER ACTIVE PROBIOTIC ( http://goo.gl/BIUhjM ) FIELDS of GREENS ( http://goo.gl/1H4r1R ) . Detalii despre achizitionare ( cu un discount de 15% la preturile afisate ) , dozaj si administrare , va rog sa ma contactati la telefon 0744519473 sau e-mail : marian.dicianu@yahoo.com .

http://youtu.be/EKQPFx1Cxe4 Aici.. gasiti solutia!!!!

Mesaj:
Buna ziua,
De 10 zile am fost diagnosticata cu tromboza venoasa profunda completa popliteo-tibiala cu flux minimal filiform. Am fost la urgente si medicul de acolo mi-a spus ca pot face complicatii, de atunci nu pot sa nu ma gandesc ca in orice moment, la orice mica durere sa tuse nu am edem. Am fost si la un alt medic internist care mi-a spus ca nu trebuie sa faci neaparat complicatii si nici sa nu ma gandesc la asta insa nu ma pot controla, mi-a mai spus ca pot sa fac atacuri de panica care se manifesta tot ca si edemul pulmonar. Acest medic mi-a prescris Alprazolam de 0,25mg de 3 ori pe zi insa cateodata nici acesta nu ma linisteste. Va rog daca puteti sa imi dati un sfat pentru ce ar trebui sa fac sau sa imi spuneti ce as mai putea sa iau pentru a scapa de starea asta de neliniste si frica. Va mai mentionez ca atunci cand aveam de 19 ani a murit tatal meu, la varsta de 27 de ani am pierdut-o si pe mama, in 2006 am nascut un baietel si de la varsta de 3 ani am stat de 2 ori in spital si acum e suspect de astm pe tratament. Ar putea fi si acestea unele cauze ale degradarii straii de sanatate ale sistemului nervos?
Astept cu interes un raspuns!
Va multumesc!
Cu respect,
Angela

Buna ziua, va recomand sa consultati si un psihiatru. Este posibil sa fi dezvoltat anxietate generalizata cu atacuri de panica in urma stresul din ultima perioada (cativa ani). Succes

Luati in calcul “cauza” nu de alta dar de la o simpla tromboza puteti ajunge la tratamente complicate de psihiatrie si nu e cazul…. singurul lucru de care aveti nevoie este consultul unui medic de chirurgie vasculara si urmat tratamentul prescrie…. in cel mai rau caz se pot indeparta trombii chirurgical insa tot specialistul de chirurgie vasculara horataste… fiind o tromboza “subarticulara” la genunchi ar fi recomandat repaus total minim 3-7 zile… starile de panica au alta cauza si nu sint de la tromboza ci de la modul negativ in care ginditi…. succes

Repausul…favorizeaza aparitia trombozei…!:-)

http://youtu.be/EKQPFx1Cxe4 Aici gasiti solutia!!

Mesaj:
in urma operatiei de colecist , am probleme cu intestinele dimineata 3-4 scaune diareice in special dupa mincare(prajeli indeosebi),se poate face ceva?

Daca ati facut operatia destul de recent, este normal sa se intample asa. Pana se regleaza organismul. Cel mai bine vorbiti cu dr. care va operat. Pentru ca el va operat ! Nu ?

“am probleme cu intestinele dimineata 3-4 scaune diareice in special dupa mincare(prajeli indeosebi)” – medicul NU VA SPUS ca asa ceva nu aveti voie? Sa intelegeti mai bine ce se intimpla in instestinele dumneavoastra am sa va prezint o imagine ca sa “vedeti” mai bine la ce era bun colecistul, implicit secretia lui “bila”…. cind spalati o farfurie de grasime si nu aveti detergent de vasa…. se spala bine? Rolul “bilei” – printre altele – este si acela de detergent in diluarea grasimilor din bolul alimentar… “bila” descarcindu-se in duaden pentru a contribui la “bunul mers” al tranzitului intestinal… daca colecistul e extirpat chirurgical si dumneavoastra in primele 6 luni nu aveti un regim fara grasimi, tocaturi, prajeli, etc…. sa nu va mirati de scaunele “apoase”… e “normal” sa se intimple asa….

Sunteti operat de colecist, nu stiti ca trebuie sa aveti un regim de viata sanatos, in care dieta sa fie pe primul loc? Si nu doar in primele 6 luni se tine dieta, important este ca dupa o astfel de operatie, sa aveti toata viata un regim sanatos, fara prajeli, grasimi, tocaturi si alte asemenea alimente. Riscati ceva mai grav daca nu respectati regimul si va formati un gen sanatos de a va alimenta.

Regim strict

Mesaj:
Buna-ziua! Am o problema, in legatura cu mama mea la capitolul familie. Am impresia ca sufera de o tulburare psihica, deoarece nu-mi pot explica anumite actiuni ale acesteia, precum schimbarea de comportament in perioade scurte de timp(exemplu: tipa la mine si ma jigneste, iar dupa 20 de minute, totul este normal, de parca nu s-ar fi intamplat nimic). Exagereaza mult situatiile si se enerveaza FOARTE mult pentru motive banale. De-a lungul timpului, mi-am dat seama ca percepe total diferit lucrurile din familie, crede ca suntem impotriva ei, ca ii vrem raul, mereu considerandu-se “o usa de biserica”. M-am obisnuit cu vorbele urate, caci stiu ca e foarte posibil sa sufere de ceva. Simptomele au aparut din perioada copilariei(ei), bunicii neducand-o la momentul respectiv la psiholog. Problema este ca nu vrea sa auda de asa ceva. Ajutor, cum o pot convinge sa vada un psiholog si va rog, daca identificati simptome, sa-mi spuneti de ce tulburare ar putea suferi. Multumesc!

din cele povestite si fara sa o vedem in persoana ne-ar fi foarte greu sa punem un diagnostic. Singurii in stare sa o convinga sunteti chiar dvs, familia. Nu o poate obliga nimeni. Incercati sa discutati cu rabdare, insistenta si perseverenta cu ea. Poate ‘vrea sa se descarce’, ‘s-or fi strans multe stresuri in anii astia’ etc. II puteti explica exact ce inseamna consilierea psihologica si psihoterapia prin definitii si exemple (gasiti pe net o gramada). Incet incet poate accepta si atunci mergeti impreuna, ca sprijin. Succes!

‘..crede ca suntem impotriva ei,ca ii vrem raul…”………..,s-ar putea intelege a fi o fire paranoica,pe langa altele, daca crede toate astea fara un motiv.Pot fi si alte suferinte psihologice,sufletesti pe care le-ar putea avea insa este necesar mersul la o persoana de specialitate ptr. o viziune clara.Pe langa cele explicate de domn.Botezat in demersul de a o convinge sa mearga la un specialist,a-ti putea adauga,inerca sa-i explicati(cu multa iubire,calm,interes ptr.binele ei…….”..iubirea invinge tot…”.) ca fara voia ei,involuntar isi face rau ei si altora de nu se iau niste masuri …Succes!!

puteti sa-i propuneti sa mergeti impreuna, ptr ca exista tensiune in familie…nu neaparat ptr ca este vina ei; Un paranoic e greu de convins ca problema poate surveni din partea lui…asa ca facetzi dvs pe cea care are nevoie…Exista terapeuti sistemici, ce abordeaza famlia ca un tot-unitar, si apoi il ia pe fiecare membru la puricat (ceea ce este in fapt obiectivul dvs….ca ea sa fie vazuta de cineva, eventual consiliata)

Stati linistita, nu este singura mama cu aceste “iesiri”. Intrebarea mea este daca s-a inrautatit in ultima perioada, ultimii ani? Cati ani are? Poate a intrat la menopauza? Poate s-a aschimbat in urma unei pierderi(serviciu, sot, parinti etc). Din punctul meu de vedere, nu sunt date suficiente pentru a-ti sugera sa incerci sa mergi cu mama la psiholog. Poate e suficienta o discutie intre …cine e mai apropiat de dansa si dansa. Apoi, nu-i spune sa mearga la psiholog. Spune-i sa mearga la consiliere. Cand supn “spune-i” nu ma refer sa-i spui pe bune, ma refer sa ai cu ea o discutie prin care sa-i sugerezi ca un CONSILIER o poate face sa inteleaga de ce se supara(nu-i spune ca se enerveaza), de ce reactioneaza acid (nu-i spune ca-i sare tandara sau ca face ca toate cele). Ideea e sa-i spui lucruri care nu par a fi “ale unui om nebun”, caci din pacate, inca, in Romania, Psihologul este perceput ca un doctor de nebuni iar cei care merg la psiholog sunt etichetati ca fiind nebuni. Si-ti mai spun ceva. Inclusiv tie ti-ar prinde bine cateva sedinte. Si fa in asa fel sa afle si mama ta ca mergi la psiholog, poti chiar sa-i povestesti chestii care nu au legatura cu dansa.
Mult succes.

Buna ziua. Cu tot respectul, mama Dvs. are motive temeinice pentru comportamentul dumneaei. In primul rand, spuneti ca a facut asta toata viata dumneaei (inseamna ca nimeni nu a avut taria sa o confrunte decisiv cu privire la atitudinea pe care o are), deci poate privi totul ca pe un tipar comportamental care FUNCTIONEAZA pentru dumneaei. De ce l-ar schimba? Ii trebuie motive foarte puternice si (sper sa nu intelegeti gresit) nu motivele Dvs, ci motive proprii, care sa aiba sens pentru dumneaei, personal. Are nevoie de consiliere, dar daca nu reusiti sa o convingeti, mergeti pe ideea unui terapeut de medicina alternativa specializat in tehnicile de eliberare emotionala (EFT) / reflexoterapie / acupunctura, mergeti la un maestru Reiki, orice credeti ca ar accepta mama Dvs. Are nevoie de ajutor, asa cum si Dvs. aveti nevoie sa intelegeti adevaratele resorturi care o imping la un asemenea comportament, si care, de cele mai multe ori, au la baza o intentie buna. Numai bine!

http://youtu.be/EKQPFx1Cxe4 Da.. Iti va fi de folos.

Daca mama dvs. ar putea sa accepte sa se vada cu un psiholog cel putin la dumneaei acasa, sa stiti ca exista si aceasta varianta. Exista terapeuti care se deplaseaza si la domiciliul clientilor. La dvs. este necesara terapia de familie, unde toate persoanele care traiesc si gospodaresc impreuna trebuie sa participe. Acest lucru ii va da si mamei dvs. siguranta si se elimina si suspiciozitatea ca cineva ar avea ceva cu dumneaei(adica psihologul vine pt. noi toti, nu doar pt. tine).Mult succes!

Mesaj:
Salut! Numele meu este Ion am 36 ani sun divortat si cresc si educ singur un fiu de 13 ani . Acum citeva zile am avut o situatie emotionala, de 9 luni am o iubita la care tin foarte mult si am intentii serioase cu ea, locuim unul de altul la 170km suntem impreuna 2-3 zile in weekent, ea are doi copilasi minunati si are o afacere proprie, problema mea este ca acum citeva zile pe un site de socializare la care ea singura imi daduse datele personale ia scris un domn casatorit ca siar dori sa petreaca timpul cu ea. In acelas timp eu eram concomitent pe acel site si citeam. Prietena mea ii raspundea la mesaje insa nu ia promis nimic decit o sansa de a bea un ceai impreuna. Cind mergea conversatia ea ma sunase sa verifice daca sunt in acelas timp pe site, iam raspuns nu, mai apoi am apelato eu si am inceput o esterica cumplita care a durat mai multe zile eu crezind ca il va elimina din prieteni iar ea nu a facuto ca o deranja ca nu am incredere in ea. 3 zile am bombardato cu zeci de mesaje ca sa nu o pierd si nu stiu de ce o santajam ca imi iau zilele. Ei nu ii era absolut indiferent de mine a gasit prin anumite servicii telefonul parintilor si ia rugat sa vina la mine,am avut mai multe esecuri in viata privitor la viata personala. Ieri am fost la ea si am vrut sa o vad la inceput a fost impotriva iar mai apoi mia propus sa stau la un ceai impreuna apoi neam despartit si nu a dorit sa mai fiu linga ea ca sa ma pedepseasca sa fac o schimbare in psihica mea. Astazi de dimineata am asteptato la poarta chind ese sa plece la serviciu nu era deacord dar in cele din urma a acceptat sa mearga cu mine ma luat cu ea la oficiu ca ma tineam scai de ea la prinz mia propus sa servim masa impreuna, sa mai intimplat situatii similare insa acum ia afectat si starea ei de sanatate, este o femee foarte frumoasa si multi barbati o vor sa fie cu ea si asta ma deranjaza dar simt ca ma iubeste ca dupa ce neam despartit mia telefonat sa afle cum ma simt, eu simt ca nui este indiferent de mine desi ea este o femee de afacere cu studii superioare si acceptindu-ma pe mine fara studii. mersi anticipat, sper ca voi cu ajutorul Dumneavoastra sa pot sa fac o schimbare considerabila in psihologia si gindirea mea.

cel mai indicat ar fi sa gasiti un psiholog cu care sa stati de vorba despre toate sentimentele si gandurile dumneavoastra; daca nu gasiti un psiholog puteti incerca si un psihiatru. Succes!

Dragul meu domn, ceea ce mi se pare mie important, este sa aflati de la prietena dumneavoastra daca si ea are intentii la fel de serioase in ce va priveste. Si n-o sa reusiti acest lucru, atita timp cit o presati sau o santajati (sint sigura ca va dati seama de asta!) Dimpotriva, in cele din urma, un astfel de comportament poate sa o indeparteze si sa strice (,) ceea ce ati construit in aceste luni de prietenie. Intelegem si stim mai toti ce poate face, din orice om, frica de a-si pierde iubitul/iubita; si multi am procedat poate chiar ca dumneavoastra; dar un astfel de comportament n-a dus mai niciodata la nimic bun… Faptul ca sinteti divortat va ajuta sa stiti ca nu este cel mai usor lucru pentru doi oameni, sa fie potriviti unul pentru celalalt. Probabil nu va mai doriti inca un divort, nu? Si, daca nu, atunci va doriti o persoana care nu doar sa va accepte, ci chiar sa va placa, sa-si doresca din toata inima sa fie impreuna cu dumneavoastra. Altfel, nu doar relatia viitoare, ci insusi startul e ratat. Deci oferiti-i aceste doamne conditiile sa-si dea seama ce sentimente si ce intentii are cu dumneavoastra si fiti pregatit pentru orice raspuns! Va incurajez sa va ginditi la dumneavoastra cu mult mai multa incredere!!! Undeva, pe lumea aceasta, exista o persoana care cauta exact ceea ce aveti dumneavoastra de oferit – deci sinteti perfect exact asa cum sinteti, daca sinteti perfect pentru ea! Dati-va sansa sa o gasiti (chiar daca, eventual, asta ar inseamna chiar sa lasati in urma unele relatii care nu au mers asa cum v-ati fi dorit…)

Salut Ion. E foarte bine ca recunosti nevoia ta de a primi ajutor. Din ce-mi dau seama, situatia ta este destul de delicata (esti divortat, cresti singur un copil, suferi din dragoste si te simti sub nivelul femeii pe care o iubesti). Spui ca ai avut multe esecuri in viata. Cu totii trecem prin incercari, dar e alegerea noastra daca le consideram esecuri sau pur si simplu ocazii de a ne schimba viata. Se pare ca repeti comportamente de genul celui descris, desi nici tu nu-l aprobi, sperand ca-ti va aduce cu forta ceea ce-ti doresti. Viata iti dovedeste in mod repetat ca nu aceasta e calea (altfel ai fi avut tot ce-ti doreai si nicidecum starea pe care o ai acum). Incepe prin a te schimba tu, si vei atrage alte experiente, alti oameni in viata ta. Schimbarea nu trebuie sa fie brusca si nici radicala. Incepe cu schimbari mici, dar fa-ti o obisnuinta din asta. Este un sistem aplicat cu mare succes de japonezi, in toate domeniile. Daca merge la ei, cu siguranta va merge si la tine. Poti apela cu incredere si la consiliere (psihoretapie, coaching, terapie EFT) pentru cateva sedinte. In acest fel iti va fi mai usor sa-ti formezi noile tipare de comportament. Numai bine!