Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Mesaj anonim de pe terapeuti.ro/sfatul-terapeutului/:

Ok deci am 26 de ani si am o bariera peste care nu pot trece prietena mea a ramas insarcinata si in prima ecografie rezultatul(pare a fi baiat) toate bune si frumoase acum vine problema Eu de cand am fost mic nu am suportat bebelusii nu copii mici gen 3 ani nu,doar bebelusii adica si daca era un film la tv si aparea unu in cadru gata eram cu ochii sub perna sau ii inchideam si nu voiam sa ii aud adica eram la gradinita cand imi amintesc eu poate am avuto si mai mic dar nu imi amintesc, chestia e ca asta m-a bantuit pana in prezent iar cu aceasta tipa am fost de comun acord sa facem un copil cu gandul ca e baiat.Pentru mine asta ar fi fost singura exceptie sa accept un copil doar sa fie baiat
Acum sa continui cu ecografia aia care zicea ca e baiat urmatoarea la 22 sapt ghici ce o alta doctorita toata fericita aveti o fetita!
Atunci a fost declansatorul activat in capatana mea, stam pe un scaun cu telefonu in mana si cand am auzit gen in 10 secunde mi-au dat lacrimile(ma simteam esuat) si alte zece secunde sa intreb plin de furie si pregatit ca un criminal sa omor jumate de clinica daca a vazut bine e fata sau nu,am vazut cum au inghetat toti si doctorita inghitind in sec speriata a mai zis odata da e fata uitanduse la mine cum dam cu capul de peretele de care ma sprijineam cu scaunul si totodata incercam sa imi controlez respiratia si pulsul si nervii totodata,a trebuit sa ies fara sa mai imi pese de nimic.
Acum cand zic nimic ma refer la iubita la ce are in burta la tot a iesit si ea in lacrimi stia ca e naspa situatia niciodata nu ma vazut asa ori de cate ori ne-am certat.
I-am explicat ca nu mai pot sa fiu cu ea din cauza asta si i-am mai zis si cu luni in urma dar a crezut ca e o gluma,acum a trecut o zi unde am dormit la niste prieteni,adica din momentul ala nu mai reprezenta nimic pentru mine si stiu ca nu e vina ei dar la fel nici avort nu mai poate sa faca pentru ca e tarziu,a doua zi cu toate ca o iubeam si inca o iubesc mi-am luat tot ce era al meu si aveam nevoie am plecat,partea proasta ca dupa o zi doua au inceput amenintarile cum ca se omoara cum ca ar face avort chiar daca nu mai ramane nimic din ea sau m-a rugat sa mai stau 4 luni alaturi de ea pana se naste si sa o dam la adoptie(tot la propunerea mea),acum chestia e ca o mama se ataseaza iar eu nu pot sa cred asta ca o sa o faca ca o sa o lase spre adoptie pentru ca sunt sentimentele de mama nu?
Sincer nu am nevoie de sfaturi pentru mine ,ci pentru ea cum sa fac sa ii fie mai usor chiar daca eu nu am suflet si nu imi pasa adica cat de mult am iubito(deci nu sunt chiar asa rece sau poate cred ca am iubito) mi-am reprimat sentimentele la auzul vestii ca e fata si am rupt ceea ce consideram familia mea si am plecat fara sa clipesc macar un ochi sau o urma de parere de rau.
Deci cum as putea din situatia asta sa o scot pe ea la lumina,in orice caz eu nu o sa mai fiu cu ea pentru ca o cunosc si mi-a spus daca o vreau doar pe ea o sa vina si copilul la pachet…Mda am ales sa nu vina nici una,ceea ce pot sa fac e doar sa o sustin acum financiar si un pic moral dar dupa ce se naste chestia o sa dispar sa nu mai aud nimic de ele si sa refac viata.
Acum va rog daca cititi tot articolul nu incercati cu sfaturi gen “sa fie ea sanatoasa” sau “o sa te obisnuiesti” ca au incercat toate cunostintele mele si nu merge,zicetimi cum sa o fac pe ea sa treaca peste daca prin absurd ar accepta sa renunte la fata…adica am scoso singur dintr-o depresie de 11 luni oare sa dispar acum sau sa incerc sa o fac sa renunte la fata?
Cam astea sunt variantele nu vreau alte sfaturi vreau sa va axati pe astea 2 va rog care ar fi mai usoare prntru ea?

,Bună. Ai spus, nu am suportat bebelușii. Ma întreb ești copil unic sau ai frați mai mici? Ai spus,, am fost de comun acord sa facem un copil”(cred ca era vb de copil nu de o jucărie)… , iar acum spui ,, sa dispar acum sau sa renunțe la fata”… Scuză-mă dar variantele sunt pt tine…. Nu pt ea….Ea are nevoie sa fii responsabil pt o situatie cu care ai fost de acord. De cine vrei sa fugi, de copil, de ea? Vei putea sa fugi în,, lume” să-ți refaci viata, cum spui tu, dar nu vei putea fugi de tine și într-o zi tot va,, trebui”sa te privești în oglinda… Nu vei putea șterge trecutul cu buretele, va,, veni”peste tine ca o avalanșă sau ca un bumerang. Cum ar fi fost dacă mama ta te-ar fi dat spre adopție pt ca nu te-ai născut fata? Un copil are nevoie de responsabilitate părinților. Deciziile va aparțin, important e sa fiți conștienți și responsabili pt alegerile făcute. Pt binele tuturor ați putea începe o terapie de cuplu, sau fiecare individual dacă nu vreți sa rămâneți împreună.
 32
Cei care i-ati raspuns si ii raspundeti,nu incercati sa-l judecati pentru ca si el constientizeaza faptul ca nu este o solutie buna cea la care se gandeste, si tocmai de aceea asteapta niste sfaturi competente. In alta ordine de idei, el si-a intarit anumite principii cobsiderate gresite de catre societate dpdv moral, dar totusi in el se da o lupta. Probabil gandeste mult si distructiv,iar eu i-as sugera sa ia totul mai lejer, pentru ca ori ca e fata ori ca e baiat,reprezinta o bucata din fiinta lui combinata cu fiinta celei pe care o iubeste, si desi poarta o scoarta intangibila,cred ca la vederea puiului lui, s-ar topi cu totul de drag si de iubire,indiferent de sex. Oricat de deviant ai fi,n-ai cum sa renunti atat de usor la o parte din sufletul si din tine cu totul. E doar un teribilism putin intarziat. Cel putin ar fi bine sa fie asa, daca nu, individul cred ca are ceva tulburari mai serioase care necesita atentie sporita.
 11
Sper ca ești conștient și de faptul ca singurul responsabil Pt ca nu este bebe baiat, ești tu. Din punct de vedere anatomic vorbesc. Ia in considerare mersul la un specialist și rezolva-ți problema cât mai repede.
 18
Bună, îți recomand să citeşti “De ce dragostea contează” şi “Cum să fi un tată bun pentru fiica ta”. Sunt convinsă ca vei găsi raspunsul pe care îl cauți. Lectură plăcută!
 7
Daca inteleg bine ai nevoie sa discuti cu un psihoterapeut care dintre cele doua variante ale comportamentului tau este utila prieteniei tale. Poate daca ai intreba-o pe ea ar sti mai bine. Succes! Alege cu inima si nu uita sa iei in seama si pe ceilalti participanti la relatia de viata.
 3
Pot sa iti dau o veste proasta? Tu esti cel care stabileste sexul copilului…. tu pui cromozomul responsabil pentru sexul copilului.
In alta ordine de idei,cred ca i-ai facut un bine bebelușului pentru ca mi se pare ca arata a comportament deviant,imatur. Ori copilul are nevoie de un Parinte. Eu zic sa alegi cu inima. Cel mai probabil o sa uiti de toate când vei vedea ca omuletul mic este nascut si vei realiza ca tu l-ai creat.
 9
Topic redeschis, insa va rugam contribuiti civilizat.
 4
Începi cu „am o barieră peste care nu pot trece” apoi ceri un sfat despre ce ai putea face în legătură cu mama și copilul, în niciun caz cu tine. De parcă tu așa ești și nu ai ce face. Nu știu dacă e o veste bună sau nu, dar faptul că ai foarte veche sensibilitate nu înseamnă deloc, în acest caz, că asta face parte din structura ta, tu așa ești și gata. Toate acestea au o cauză pe care o poți descoperi dacă începi și duci la capăt o terapie. Îți trebuie ceva curaj, e drept, dar nu pari a fi lipsit de curaj. Caută un psihoterapeut cu care crezi că te poți înțelege și începe o terapie. Peste ani, când te vei gândi că ai o fiică pe care ai dat-o spre adopție, vei ști că singurul lucru pe care l-ai fi putut face pentru ea ar fi fost să fii tatăl ei și să fii acolo cu ea.
 8
vad ca problema e juridica. aici e vorba de santaj emotional, nu are nimic de-a face cu sufletelul unui copil sau iubirea dintre o femeie si un barbat
 2
Din punct de vedere medical este dovedit ca sexul copilului este dat de catre spermatozoid, adica de tata. Vă sfatuiesc sa mergeți la psiholog si sa va rezolvați problema.
 5
Dacă ai scris această postare,înseamnă ca nu te lăsa rece ce se întâmplă,ce se va întâmpla cu mama copilului. Eu zic sa te intereseze ce se întâmplă,ce se va întâmpla cu tine…în fct.de ce decizii iei în viața..până nu te iubești tu îndeajuns de mult,până nu devii conștient că liberul arbitru îl ai ca să iei decizii și să ai acțiuni prin care nu dainuiesti nici tie,nici celor din jur,si până când nu te ierți,lucrurile n-au cum să sa aranjeze. Ai venit aici ca să-i ridici pe ceilalți,iar tu n-o ridici dacă stai alaturi de ea doar pt.copil…n-o ridici nici dacă încerci s-o convingi să facă avort…las-o…are si ea liberul arbitru…are si ea conștiința…dacă te-ar alege pe tine,si nu pe copil,ar fi o decizie pe care trebuie să-și asume ea,nu tu.Asumarea faptului că nu faci fata situației și nu ai simțul responsabilității în cazul de fata,e si asta o dovadă de responsabilitate…deci eu nu te judec,nu-ți reproșez nimic,nu-ți cer socoteală,si nu te trag la răspundere,pt ca n-am dreptul…tu poți s-o faci,cu tine,dar cel mai bine ar fi să privești înăuntrul tău și să observi lumina…tu ești lumina,ești iubire…nu ești nevoit să stai alaturi de ea,dar ești dintr-un fel sau altul “ales”să fii tata…știi ca sufletul își alege părinții?încearcă să găsești motivul…și nu o renega pe cea care a ales să creadă în tine(ma refer la copil,nicidecum nu la prietena ta)…viață e lunga…ai fost și tu copil cândva…gaseste-l pe acel copil din tine si vezi daca faptul că n-ai primit destulă iubire îți dă dreptul să -ti întorci spatele unui suflet care te-ar iubi…necondiționat.Poate singura care te-ar iubi necondiționat.de disparut poti sa dispari,inca de pe acum…fizic vorbind…Ai grija de tine,fii binecuvântat.
 3
Recomandarea mea ar fi sa urmați amândoi, separat, o terapie individuală. Dacă ceea ce simți tu fata de viitorul copil este repulsie și furie, stai departe de el și de ea. Problema ta necesită psihoterapie. Ea are nevoie de cineva disponibil. Din păcate, tu nu ești, cel puțin deocamdată.
 5
Oricum ar fi, tu ramai responsabil pentru suferinta pe care i-ai provocat-o. Inteleg ca acum cauti motive pentru a nu te mai simti vinovat sau responsabil, banuiesc ca ti-ai dori sa nu mai existe copilul, sau sa dispara aceasta situatie neplacuta ca prin minune. Spui ca vrei sa pleci si sa iti refaci viata…ce inseamna asta pentru tine? Sa fii cu altcineva, si sa decizi sa ai din nou un copil, sperand sa fie baiat? Asuma-ti faptul ca ai aceasta problema si trateaz-o. Altfel va exista mereu o situatie de care vrei sa fugi sau sa te feresti. Acest moment in viata ta iti da posibilitatea sa te vindeci, sa scapi de acest blocaj care vine din trecutul tau. De tine depinde daca scapi de el sau daca vrei sa traiesti cu el in continuare…in plus, deciziile tale ii afecteaza si pe ceilalti…
 3
Sunt oameni care isi doresc copii si nu ii pot avea. Altii; sa spunem mai norocosi, dupa indelunga lupta ii au….e posibil sa fie unica ta sansa de-a fi parinte…nu se stie niciodata. Asa si pt ea…poate e unica ei sansa. Bucura-te; caci e un dar! Orice grija poate fi depasita… nu conteaza ca e baietel sau fetita. E un dar de la Doamne Doamne….si daca pt tine e prea mult; ajut-o pe ea sa il primeasca din tot sufletul.
Nu sunt medic; deci te rog sa ma ierti de vei considera ca am indraznit prea mult.
 2
ha ha, ti-e frica:)))… sti ce.. eu cand am ramas insarcinata dupa ce mi-au spus la ecografie ca e baiat am fost un suparata … imi doream fata…. nu mi-am negat copilul nici o secunda dar recunosc ca am fost oarecum trista pentru ca vroiam fata, nu stiam nimic despre baieti si cum sa interactionez cu ei pentru ca nu avusesem in jurul meu decat fete si pe scurt imi era teama…. ghici ce… de cand s-a nascut mi-am dat seama ca a fost o prostie.. ca e copilul perfect pentru mine si ca teama e care o aveam ca nu stiu sa interactionez cu el era o prostie.. o aberatie a mintii mele… ma bucur enorm de fiecare moment si daca as putea da timpul inapoi, acum, dupa ce l-am avut tot asa as lasa sa fie.. e perfect:)… incearca… poate asa va fi si in cazul tau.. treci peste aberatiile astea mentale care te opresc sa fi fericit practic… cand o vei tine prima data in brate si mai apoi cand iti va zice tata, iti vei da palme peste ochi ca ai gandit si facut cele ce ai spus….

________________
Edit ulterior:

Am primit mesaj de modificare a postarii.
Nu o voi face. Nu o consider in neregula. Scopul nu era sa rad in felul in care a fost interpretat. Dupa cum am descris povestea mea, inteleg partial prin ce trece. Am vrut sa spun ceea ce nu a spus el in postare si anume ca ii este teama… Acel “ha ha” vine strict din faptul ca am impartasit sentiment oarecum asemanator. Nu era intentia sa fiu rautacioasa sau sa pun la zid, si asta se poate deduce din tot mesajul.

 3


Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita