Mesaj:
-categorie:Relatii de prietenie
-Problema expusa:
_Buna ziua!Acum 2 saptamani m-am despartit de iubitul meu. De 3 zile-ncoace nu mai pot sa adorm nu mai am somn… Plang zilnic. Nu mai ma pot concentra la scoala,la teme ,la invatat,ETC. Cum rezolv asta? P.S.:Am numai 11 ani!

“Acum 2 saptamani m-am despartit de iubitul meu” – la 11 ani alte lucruri sint importante… nu uita sa ai o copilarie fericita ca nu te vei mai intilni cu asa ceva…. apoi “iubirile” isi au si ele rolul si rostul lor insa nu e cazul sa iti faci griji pentru asa ceva este inca “prea minora” pentru lucruri mature. Nu strica sa ai prieteni insa de la prieteni la iubiti e o cale mai lunga pe care cu greu o poti parcurge la virsta ta de 11 ani,

Buna ziua! Ne spui ca te-ai despartit de iubit de 2 saptamani si ca de 3 zile nu mai ai somn. Ce s-a intamplat mai exact acum 3 zile?

la 11 ani iubit?

La 11 ani are SENTIMENTE! Sentimentele SUNT IMPORTANTE si ele nu trebuiesc minimalizate sau negate.
Domnisoara, la varsta ta e firesc sa simti ceea ce simti. Acesta este un … mod prin care tu, ca si orice alt om, capata experienta de viata. Daca viata ar fi perfecta, oamenii nu ar avea ce sa invete. Omul invata din greutatile pe care viata i le scoate in cale. Doar invatand sa trecem prin greutati vom putea deveni puternici, adevarati adulti si parinti buni.
Nu trebuie sa faci nimic in legatura cu relatia care tocmai a luat sfarsit. si stii de ce? pentru ca in curand, vei simtii amotii de iubire fata de un alt baiat. Pentru ca asa este normal, iar pana ai sa te casatoresti ai sa te indragostesti de muuuuuulte ori(cel putin eu asta iti doresc).Tot ce ai nevoie, este doar sa-ti continui copilaria, scoala, relatiile cu prietenii, colegii, parintii etc. Durerea pe care o simti acum o sa treaca. Asa se termina viata de copil si incepe cea de adolescent. Prin indragostiri, iubiri trecatoare, emotii si sentimente puternice….si asta e frumos. Iti urez numai bine si…..spor la invatat despre cum e viata.

Mesaj:
As ruga pe cei care au avut rezultate pozitive in tratamentul tulburarii bipolare (maniaco-depresive), folosind mai ales homeopatie sau terapie Bach sa imi spuna ce pot despre ce remedii au folosit.

Merită avut în vedere şi diagnosticul diferenţial. De ex. deficitul de B12 http://wp.me/p48646-2NWsau intoleranţele alimentare: http://wp.me/p48646-d

“îmbunătăţirea dispoziţiei – eliminarea grâului te va face mai fericit, având mai multă stabilitate mentală. La fel cum grâul este responsabil pentru o parte din simptomele din schizofrenie si tulburarea bipolară (este o certitudine), iar renunţarea la grâu determină o îmbunătăţire spectaculoasă, dacă se elimină grâul, există de asemeni o „nivelare” în variaţia stărilor psihice.”

Sau primele simptome din Boala Wilson (exces de cupru) ar putea fi mania urmată de depresie http://wp.me/p48646-3CQ Având în vedere că astfel de asocieri sunt cazuri rare, este inevitabilă întrebarea dacă simptomele psihiatrice ar putea fi cauzate de nişte niveluri mai ridicate de cupru, coroborate cu alte carenţe nutritive într-o dietă restrictivă. Deja toxicitatea cuprului este o problemă arzătoare în ziua de azi: The Risks of Copper Toxicity Contributing to Cognitive
Decline in the Aging Population and to
Alzheimer’s Disease http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20150596

Caracterul impredictibil al tulburarii bipolare, riscul de suicid care este de 10-20 de ori mai mare decat al altor persoane, face ca aceasta afectiune sa necesite tratament din partea unui specialist in sanatate mintala. Asa ca pe langa remediile solicitate, sesiunile de psihoterapie sunt foarte importante pentru a obtine un control asupra bolii. Bineinteles ca exista si elemente de dieta ce e bine sa fie luate in considerare. Deficientele acizilor grasi esentiali si aminoacizilor pot sa contribuie la disfunctia neurotransmitatorilor -specifica bolii. O dieta echilibrata si sanatoasa, fara prea multi aditivi sau produse semipreparate si evitarea instalarii hipoglicemiei prin mese la ore regulate, ajuta si ea la mentinerea echilibrului. Este bine sa se reduca consumul de cafea, intrucat cafeina poate determina stari de neliniste iar aparitia episoadelor de decompensare mai poate fi favorizata si de excesele alcoolice sau abuzul de substante.
Dar cel mai important este sa existe o continuitate a masurilor luate impotriva bolii. E important ca medicatia prescrisa sa fie luata atunci cand trebuie si nu doar in crize si sa fie respectate programarile la sedintele de psihoterapie. Psihoterapeutul va poate ajuta sa evaluati obiectiv problemele ce va afecteaza munca sau viata familiala, va poate ajuta sa evitati supraimplicarea in conflicte, pentru ca in cele din urma relatiile interpersonale sa ajunga sa fie mai bune.
Dr Rares Ignat – www.psihoterapiefamilie.ro

Totul porneste din interior! Terapiile holistice sunt cele care vindeca definitiv! Se ocupa cu vindecarea trupului, a mintii si a sufletului. Urmariti emisiunile de pe youtube ale Florinelei Balan, dansa e terapeut Bach, dar nu numai. Sanatate! Daca aruncati o privire mai atenta asupra industriei farmaceutice puteti observa ca e o mare conspiratie menita sa ne imbolnaveasca mai tare!

Mesaj:
Buna seara.
Am si eu o problema pe care as dori sa o clarific si am nevoie de ajutorul Dvs.Am un baietel de aproape 6 ani,este un copil destul de rasfatat deoarece am incercat sa ii oferim tot ce si-a dorit insa nu este un copil rau.Are rezultate foarte bune la gradinita,relatii bune cu prietenii.Ieri a venit sotul meu acasa spunandu-ne ca mama lui i-a reprosat ca avem un copil needucat,ca eu il invat sa nu salute si ca de acum inainte nici nu vrea sa il mai vada,nu mai are ce cauta copilul la ei si nici nu o sa ii mai cumpere nimic.A spus ca se bucura pentru orice lucru marunt primit de la parintii mei iar pe ei uneori nu vrea sa ii salute.Copilul intr-adevar este mai atasat de parintii mei dar niciodata nu am insistat legat de acest lucru.Este pur si simplu ceea ce simte.Pe parintii sotului meu refuza sa ii pupe cand se intalnesc si asta ii deranjeaza foarte mult.Am incercat aseara sa stau de vorba cu copilul dar nu am reusit sa inteleg care este motivul.Cel mai greu in acesta situatie ii este sotului meu …as dori sa imi spuneti ce ar trebui sa fac.Nu vreau sa iasa discutii mai grave din acest motiv,nici sa il pun pe sotul meu in situatia de a se certa cu proprii parinti dar nici nu as vrea ca familia mea sa aiba de suferit.Ca si mama ma doare enorm ceea ce se intampla,mai ales ca sunt si insarcinata,asteptam al doilea copilas.Aseara m-am gandit si la ideea sa iau copilul si sa plec la ai mei pentru ca mi-e foarte greu sa suport aceasta atitudine a bunicii dar ma gandesc ca ii fac un rau foarte mare copilului .Va rog sa imi spuneti ce ar trebui sa fac si daca eu am gresit cu ceva sau problema este la mine.
Va multumesc frumos!

In primul rand nu merita sa va stricati relatia cu sotul dvs pt atat. Pb sigur vine din ambela parti… Poate ei ( bunicii) nu au stiut sa-si apropie nepotul de ei— se pare ca da ( cum daca nu -i edicat nu-i mai cumpara lucruri? ) nu acesta este un mod de a apropia un copil pe o persoana. Incercati sa le explicati ca ei trebuie prin afectiune sa castige afectiunea copilulul. Explicatii si copilului ca e frumos si politicos sa salute persoanele mai in varsta, ca e frumos si bunicii se bucura daca ii saluta si vb frumos cu ei, se bucura si mai tare daca primesc un pupic- vad ca el ii iubeste etc… Puteti sa i faceti in asa multe feluri sa se apropie… Dar trebui venit din ambele parti si bunicii si dvs prin copil. In primul rand va faceti dvs rau si familiei dvs ( tata copilul si copilul din burtica) cu idee de a plecati- rezolvati cu calm si prin multa comunicare pb si nu prin retragere

Copiii au un instinct nemaipomenit, ei simt lucrurile f bine, au “radare” exceptionale de depistare a tot ceea ce se afla in interiorul nostru. Copilul nu trebuie fortat sa faca unele lucruri daca nu le simte doar ca sa nu supere pe X sau Y. Cine se supara, sa-si rezolve supararea; in plus, nu te poti supara pe un copil ca nu face ceea ce-ti doresti tu sa faca, ca adult. Pe un copil trebuie sa stii sa-l cuceresti, eu nu cred ca daca esti o persoana calda, intelegatoare, IUBITOARE, empatica, un copil nu se ataseaza de tine… Sotul, pe ce motiv s-ar supara pe dv? Nu-si poate intelege copilul sau nu va poate intelege pe dv? Are tendinta sa strice relatia cu familia proprie doar pt ca parintii lui sunt nemultumiti, frustrati de lucruri care ii privesc doar pe ei??? Copilul trebuie inteles, trebuie lasat sa fie autentic, el nu face nimic, niciodata, fara motiv. Fiti mandra de copilul dv, din ceea ce spuneti pare un copil sanatos si echilibrat, problema nu este la el, este la unii dintre adultii din familia dv largita. Sesizez o lipsa de maturitate la ei, din pacate!

In educarea copilului e deosebit de important ca toti cei din jur sa actioneze ca o echipa iar asta se intampla atunci cand exista o buna comunicare in familie. Psihoterapeutul de familie va poate ajuta sa identificati care sunt elementele ce ar putea sa imbunatateasca felul in care agreati anumite aspecte ce tin de educatia copilului Despre educarea in echipa este mentionat si in aceasta postare despre rasfat http://www.bebelu.ro/rasfatul-educarea-copilului-se-face-echipa.html

Copii mai mici au o sensibilitate energetica mai puternica , nu este nevoie sa vorbesti mult cu ei sau chiar deloc si ei te vor percepe asa cum esti nu cum vrei sa le arati . Asa ca problema nu este la copil ci la bunici , cu ei ar trebui sa discutati si sa-si schimbe modul de gandire asupra copilului si apoi copilul se va schimba .Desi nu ne dam seama suntem influientati de gandurile celor din jur fara sa stim si de multe ori reactionam fata de ei si nu stim de ce . Nu tot ce ni se pare ca vedem la o persoana este si in sufletul si gandul ei .

copiii mici functioneaza foarte mult pe baza neuronilor oglinda; cu alte cuvinte imita/ oglindesc comportamentul celor din jur. daca bunicii il resping sau se retrag atunci cand copilul face asta, ii vor consolida comportamentul si il vor indeparta si mai tare. trebuie sa intelegeti ca un copil nu respinge cu adevarat oamenii din jurul lui, nu are capacitatea de a emite judecati de valoare ca un adult. rolul adultilor este sa nu ia aceste lucruri personal si sa afiseze in continuare o atitudine de acceptare neconditionata si copilul va veni singur…

Mesaj:
buna ziua! as dori parerea dvs. cu privire la urmatoarea situatie: mama paraseste sotul si copilul de 12 ani ptr alt barbat. se definitiveaza divortul copilul fiind lasat in grija tatalui. mama insa trimite sms-uri copulului in care spune ca se sinucide din cauza a ceea ce a facut. cand tatal se intalneste cu alta femeie in incercarea de a-si reface viata, mama trimite sms-uri cum ca e in spital, ca a avut accident de masina – numai ptr a-i afecta tatalui viata, fara a se gandi la psihicul copilului. cum este afectat copilul in aceste situatii??? va multumesc

In primul rand, mama are nevoie de ajutor specializat, as recomada sa inceapa cu un consult psihiatric si apoi psihoterapie. In ceea ce priveste copilul, mergeti cu el la psiholog pentru a-l ajuta sa gestioneze problemele la care este expus. Nu imi estte foarte clar daca mama chiar a avut accidentul de masina. Poate de dati mai multe informatii.

mama are nevoie urgenta de un psihoterapeut… faptul ca a decis sa fie singura si nu si-a dorit copilul asta explica multe privind un psihic labil. Cind vei primi un SMS cu mesajul ca a acceptat sa mearga la psihoterapeut, atunci sa stii ca “i-a venit mintea la cap” si ca e pe drumul cel bun. Cit priveste viata ta si a tatalui tau – va doresc succes… ca sa ai o mama alaturi, nu e obligatoriu sa fie cea biologica.

Mesaj:
Afectiune inexplicabila !?
Buna ziua !..Ma confrunt cu o problema foarte mare pt mine care incepe sa ma preseze si sa”si spuna cuvantul asupra starii mele de spirit ! De cateva saptamani a inceput o batalie uriasa in mintea mea intre…GANDURI . Nu stiu cum sa va explic ca sa ma intelegeti mai bine,dar pur si simplu ma gandesc la un lucru..actual sau de viitor,il las neterminat,intervine altul…si dupa incerc sa mi”l amintesc pe cel dintai…Nu stiu…e foarte ciudat! Nici eu nu”mi pot explica ce e cu mine de aceea va rog sa ma ajutati daca ati avea idee care ar fi cauza. Specific sunt baiat si am 20 de ani..si pana a interveni aceste ganduri eram foarte lucid in ceea ce faceam..fara ezitari si fara a pierde timpul. Chestia asta ma apasa foarte mult pt ca imi distrage atentia si cand incerc sa nu ma mai gandesc..imi vine foarte greu. Pur si simplu apar fel si fel de ganduri inutile. Va multumesc anticipat !

Buna , incearca sa faci o meditatie , inspiri profund de cateva ori si apoi iti concentrezi atentia doar pe respiratie cum inspiri si expiri , nu exista altceva, cum iti fuge mintea revii la respiratie stai cat poti de mult in aceasta stare este o tehnica vipassana de linistire a mintii .

Poţi să te gândeşti la factorii care ar putea influenţa negativ BBB. Vezi aici de ce http://tinyurl.com/onute4x mergi din link în link (ARTICOLE SIMILARE). Pe de altă parte ai putea menţiona cam în ce constă dieta ta. Poţi folosi de ex. suplimente cu efecte remarcabile asupra activităţii creierului: anumite forme de vitamina E /omega 3, astaxantin etc.

Ce fel de ganduri sunt cele ce se succed atat de rapid in mintea ta? Sunt cateodata gandurile neobisnuite sau imprevizibile? Se intampla uneori sa vorbesti despre lucruri pe care ceilalti le considera nepotrivite contextului discutiei sau sa te comporti intr-un mod pe care cei din jur il considera neobisnuit? Au fost vreodata gandurile legate de experiente mai neobisnuite, stranii, in care nu stiai bine daca dormi sau esti treaz?

Descrierea este minimalista, nu ajunge ca sa-ti faci o parere concreta. Consultati un medic psihiatru si daca acesta va spune ca totul este in regula, cauza ar putea fi stresul si viata cotidiana, probabil, iar atunci va sugerez sa mergeti la un psihoterapeut.

poti sta de vorba cateva sedinte cu un psiholog/psihoterapeut. Aparent ceva s-a intamplat in viata ta care pare sa te copleseasca. Succes!

Mesaj:
Buna seara.
Saptamana trecuta, mai exact in data de 19 martie 2014, am avut primul contact sexual cu prietena mea.
Dupa un preludiu lung, m-am lasat induplecat de ea sa incercam si o penetrare, insa nu a durat foarte mult, ~10-20 secunde si a intrat foarte putin. Nu se pune problema de ejaculare, insa eu fiind foarte excitat, prezentam lichidul presemiotic pe suprafata penisului, de care sunt foarte ingrijorat. Mentionez ca nu am avut o ejaculare de minim 4 zile inainte de acest contact, doar excitari multiple.
Contactul a avut loc chiar in ziua urmatoare terminarii ciclului menstrual. Prietena are un ciclu neregulat din cate imi pot da eu seama, apare fie pe 15, fie pe 20, fie pe la inceputul unei luni (luna aceasta a aparut pe 15 si a durat 3 zile).
Cam de pe data de 25 martie a inceput sa aiba ameteli si senzatii de greata, finalizate chiar cu voma.
Pe data de 30 martie mi-a spus ca a avut o sangerare vaginala mult mai deschisa la culoare decat de obicei, insotita de o stare de ameteala. Aceasta s-a petrecut cand a facut un dus.
Deasemnea, acuza dureri de sani si i se pare ca s-ar fi marit.
Din toate aceste simptome, exista riscul de a fi insarcinata?
Sa apare semnele unei posibile sarcini atat de curand?

un test de sarcina cred ca ar fi cel mai concret rezultat; din cate stiu eu, testele astea dau rezultate dupa cel putin 2 saptamani de la contactul respectiv. se gasesc la farmacie si sunt usor de utilizat. altfel, e greu de spus daca simptomele ei sunt de la ciclu sau de la sarcina din moment ce zici ca are si un ciclu neregulat…

Testele de sarcina dau rezultate sigure si a doua zi dupa contactul sexual, dar nu sunt 100 sigure. De asta recomand sa il repetati la o saptamama. In mod normal femeile sunt intr-o perioada nefertila incepand cu prima zi a ciclului menstrual, timp de aproximativ 10-14 zile. Avand in vedere ca are un ciclu neregulat, nu e exclusa o sarcina, dar simptomele ei pot fi si din cauza inceperii unui nou ciclu drept urmare a contactului sexual. Multe femei au ciclu cu sangerari atipice dupa primul contact. Umflarea sanilor si senzatia de voma sunt si simptome premenstruale, dar veti fi mai siguri daca faceti un test. Recomand Sure Check, care trebuie facut dimineata.

“Saptamana trecuta, mai exact in data de 19 martie 2014, am avut primul contact sexual cu prietena mea.” LA TINE A FOS PRIMUL… LA EA TOT PRIMUL? din descrierile tale se pare ca esti tatic…. asta nu inseamna ca e obligatoriu sa fii chiar tu taticul copilului… repet intrebarea: la ea a fost tot primul contact sexual? ca sa intelegem si noi mai “corect” povestea….

In primele 7 zile dupa terminarea menstruatiei sunt sanse minime pt. o sarcina. Dar…Un test de sarcina e necesar, aplicandu- dupa 2 saptamani.Atentie,menstruatiile neregulate pot fi o capcana!

Mesaj:
Buna ziua.. am o problema legata de viața sexuala.
De 5 zile mi-am inceput viata sexuala.. si din pacate nu simt niciun fel de placere. Fostele prietenului meu se simteau bine.. le placea.. moe nu imi place deloc. Adica,in momentul acela as putea sa sparg niste semințe,asa ma simt,indiferenta. Desi il iubesc enorm si simt ca vreau.. nu imi place..
Ce as putea sa fac? Mi-e teama sa nu se raceasca de mine,avand in vedere ca din partea mea nu primeste.. nimic cand o facem.. poate se va plictisi sau nu se va mai simti bine sa o faca…

Cum ai aflat ca fostele se simteau bine, cumva de la el, sau le-ai intrebat personal? El poate spune ce-i convine. Dai prea putine indicii legate de acest aspect( are loc un preludiu suficient de atent inaintea actului sexual? )

Perfect deacord, la fel de bine poate fi si o cauza bilogica recomand si un ginecolog.

Mesaj:
Buna am 14 ani . Cand aveam eu 4 ani tatal meu a inselat-o pe mama iar ea a aflat . Au decis de comun acord sa nu se desparta din cauza mea . Intre timp ei si-au reluat relatia si l-au facut pe fratele meu . Au trecut ani buni de atunci si ei au avut o relatie perfecta .. pana azi . Tatal meu momentan este plecat din tara iar mama a aflat ca o inseala din nou . A stat de vorba cu el si el a negat totul . Mama a trecut peste ( asa zice ea ) si i-a dat crezare si vrea ca sa isi continue relatia cu tatal meu . Eu ii iubesc pe amandoi si nu vreau sa se desparta dar in acelasi timp nu vreau sa fie mama luata de proasta si sa traiasca in minciuna . Mama zice ca totul e ok si ca vrea sa isi continue relatia pentru ca il iubeste si pe el si pe noi ( eu si fratele meu ) . Pe langa asta mai are si probleme cu familia tatalui meu care nu o agreeaza pe mama deloc si ii spun tot felul de vorbe urate care o fac sa creada ca tata o inseala ( de exemplu : ” baiatul meu nu te-a vrut niciodata, el isi iubeste doar copii”) . Imi e foarte greu sa o vad asa pe mama . M-as simti mult mai bine daca m-ati ajuta . Trebuie sa specific ca eu am o stare depresiva si ma consum foarte mult , poate mai mult decat se consuma mama . Multumesc

ai putea sa vorbesti cu mama ta despre ce simti si ce se intampla cu tine, doar sunteti o familie, nu? Ai putea de asemenea sa ii sugerezi mamei tale sa vorbeasca cu tatal tau despre posibilitatea de a merge la un psihoterapeut de familie si cuplu, unde sa discute si sa gaseasca impreuna solutii. Succes!

“Buna am 14 ani . Cand aveam eu 4 ani tatal meu a inselat-o pe mama” sint anumite “lucruri de familie” pe care copiii nu trebuie sa le stie niciodata intrucit fara voia lor se face asa numitul “transfer” de trauma…. Banuiesc, ca mama ta are puterea sa ia cea mai buna decizie in viata si sa gindeasca “la rece”…. un tata biologic nu este “cusut pe viata” de familie… daca lui ii place “si altceva”, oricind va cauta; cit priveste comportamentul bunicilor din partea tatalui, aici a gresit tatal tau ca nu a stiut sa puna piciorul in prag si tare ma tem ca tatal tau “apleaca urechea” la vorbele si parerile parintilor lui si de aici toata “drama” din familia voastra…. cine greseste? tatal tau… cine indura? mama ta… viata are niste “butoane” si ar fi bine ca mama ta pentru binele ei si al vostru ca si copii sa apese intii STOP…. si apoi EJECT….

Draga copila, tu ai viata ta, copilaria ta, precum si ocazia sa faci multe lucruri atat bune cat si mai putin bune pentru tine. Adultii au viata lor, o viata care e mult mai complicata decat poti tu , acum , sa-ti imaginezi. Dar sa revenim la tine, pentru ca tu esti cea care cere ajutor si nu parintii tai. In primul rand ai nevoie sa realizezi ca nu de tine depinde relatia mamei si a tatalui tau. Tu nu poti sa faci nimic in legatura cu asta. A sa traieste-ti copilaria si incearca sa pui cat mai putin la suflet. Invata din greselile celor mari si spera ca tu, in viata, sa faci cat mai putine si cat mai…”usoare”. Este decizia mamei tale ce va face cu viata ei, la fel cum este si decizia ta ce vei face cu viata ta. In rest…sunt de acord cu ce spune domnul Viorel Mocanu. Un terapeut este foarte bun intr-un asemenea caz. El o va ajuta pe mama ta sa……sa vada viata dintr-un alt unghi, sa vada viata asa cum nu are curajul sa o vada.
Sa stii ca sunt foarte multi copii in sitatia ta. Iar asta e doar din cauza parintilor. Ei ar trebui sa-si protejeze copiii indiferent de problemele prin care trec.
Asadar, pe scurt:
-traieste-ti copilaria si lasa-i pe cei mari sa-si rezolve singuri problemele pe care ei singuri si le-au creat
-stai de vorba cu mama ta si sugereaza-i ca pentru binele ei, al tau si al fratiorului, este important sa mearga sa stea de vorba cu un om care o va intelege. Adica cu un psihoterapeut.
Numai bine.

Poti sa te descarci de povara pe care o ai spunandu-i exact asta mamei tale si spunandu-i ca tu esti alaturi de ea oricare ar fi decizia ei in privinta casniciei. In rest… deciziile ii apartin si viata este a ei. Bafta multa.

In viata, se mai intampla ca oamenii sa se mai si desparta. Decat sa traiesti cu cineva nefericit o viata, mai bine fara. Toti avem dreptul la o viata frumoasa, buna, echilibrata. Tu ai viata ta si indiferent de ceea ce se intampla cu parintii tai, tu nu vei avea nimic de pierdut, te vor iubi in continuare, si unul si celalalt, chiar daca nu vor mai fi impreuna. Iar viata fiecaruia, la un moment dat se va aseza in asa fel, incat le va fi bine, si unuia si celuilalt. Iar asta ar trebui sa te bucure. Nu cred ca viata lor in doi ar mai fi rezistat, daca, asa cum spui, tatal tau a ramas cu mama ta doar pt voi, sau invers, mama a ramas cu el, pt voi si daca nici socrii mamei nu au vrut-o si nu au avut niciodata o relatie buna, nu au facut nimic altceva decat sa contribuie la ruptura dintre ei. Exista un moment in viata cand vrei, nu vrei, trebuie sa stii sa renunti si sa o iei de la capat. Mama ta, in curand poate fi fericita intr-o relatie fireasca, autentica, nu cred ca e cazul sa te consumi atat de mult in locul ei, e firesc sa te doara si sa suferi dar gandeste-te la tine, la viata ta, la tot ce iti doresti sa faci tu, la ce planuri ai, la ce-ti place sa faci. Nu ai sa pierzi nimic, repet, din ceea ce ai, daca parintii tai vor divorta. Si cred cu tarie ca daca ai avea o atitudine pozitiva si ai fi alaturi de mama cu incurajari si ar simti ca o sustii, i-ai face un mare bine, ar trece si ea mai usor peste toate si ar fi mai usor pt toti sa va refaceti viata in caz de ceva. Spui ca nu vrei ca mama ta sa traiasca in minciuna, atunci ajut-o sa mearga pe drumul ei, nu te mai consuma pt ea atat de mult, foloseste acea energie pe care o consumi asa, intr-un scop bun, nobil. Nu o ajuti fiind deprimat si nici tie nu-ti face bine. Ai puterea sa schimbi asta. Daca simti ca este nevoie, apeleaza si la psihologul scolar. Din ce oras esti? Daca esti din Brasov, scrie-mi in privat si stam de vorba. Succes!

Mesaj:
buna am 12 ani si ma cert destul de des cu mama ea tipa la mine ca nu sunt buna de nimic ca numai la prostii imi sta capu etc se ia de mine ca nu fac curat ca a ajuns la capatul puterilor cu mine , iar daca eu vreau sa ii zic ceva zice sa tac ,ca dupa ce ,ca sunt proasta am si tupeul sa comentez am ajuns sa ma cert cu mine insami si nu inteleg de ce toti in jurul meu ma urasc . tatal meu vitreg e mereu la munca si nu prea are timp sa vorbeasca cu mine oricum el este aliatul mamei . simt ca nu mai pot nu mai fac fata stresului

vorbeste cu parintii tai si mergeti impreuna la un psiholog/psihoterapeut ca sa invatati sa va intelegeti nevoile si sa puteti identifica acele comportamente care stau la baza problemelor voastre in familie. Este important sa mergeti impreuna la specialist. Succes.

Scriei o scrisoare mamei cu tot ce te nelinisteste,vezi daca intelege ceva,daca nu, inseamna ca ia are o problema de adaptare nu tu.

In scrisoarea catre mama ta ar fi poate folositor sa-ti exprimi gandurile sub forma unor dorinte, cum ar fi: Draga mama, M-as bucura mult daca am reusi sa ne intelegem mai bine…m-as simti tare bine daca nu ai mai striga la mine si poate mi-ai spune mai clar ceea ce ti-ai dori de la mine…uneori poate nu te inteleg suficient de bine si imi pare rau de asta …astept sa ne spui cum au evoluat lucrurile Dr Rares Ignat – psihoterapiefamilie.ro

Mesaj:
Buna ziua,am de vreo 3 saptamani niste bubite mici pe corp care de abia se vad,dar care imi dau o mancarime pe care nu o mai suport, se simt la mana ca sarea grunjoasa,sunt pe spate,pe abdomen sub sani si pe gat,am fost la dermatolog care nu a stiu sa imi spuna ce sunt si mi-a dat ca tratament Benzoat de benzil cu care am dat 3 seri asa cum mi-a zis,Fenistil gel,si Flonidan pastile dar nu vad nici o inbunatatire,nici nu mai stiu ce sa fac,va rog sa imi spuneti ce anume mai pot face in aceasta situatie deoarece ajung la concluzia ca merg la medic degeaba. Starea mea emotionala din ultimul timp este aceeasi,doar un pic mai stresata din cauza jobului,tin sa va spun ca aceasta mancarime a debutat la vreo 2 saptamani dupa ce am iesit din spital unde am fost internata de urgenta in urma unui sindrom vertiginos,de atunci au aparut bubitele dar pe rand nu toate deodata,si nici cu acest tratament nu imi trece,medicul de familie imi spune sa incerc Atvantan sau betadina solutie,nici nu stiu ce sa fac.Multumesc pentru raspuns.

Incercati pastile de zinc 20-30 mg, de 3 x1 pe zi. Luatile in timpul mesei sau dupa, in nici un caz pe stomacul gol, deoarece pot cuza senzatie de voma. Zincul este un antioxidant foarte puternic si ar trebuii sa activeze sistemul imunitar rapid.

Doamna Gerhild Balosan: un total de 20-30 mg/zi ? sau 3 pastile a câte 20-30 mg fiecare. Mi se pare foarte riscant să recomanzi cuiva megadoze de zinc, fără să ştii vârsta şi antecedentele medicale, şi în plus fără a preciza nici perioada. Dacă are deja predispoziţie spre diabet ? Deja au apărut studii diabet indus de zinc administrat în exces.

Multumesc Domnul Remus Sandu. Precizare pentru Doamna cu probleme: , daca doriti sa urmati tratamentul, contactati-ma direct pentru detalii si lamuriri. O doza de 20-100 mg per zi pentru femei in Europa, pe o perioada scurta ( 7 zile) este ok.

Studiile de diabetul indus prin zinc, probabil sunt facute in SUA, unde, valorile de zinc in analize sunt mult mai ridicate. In Europa avem in general o carenta in Zinc, Selen si Iod, insa aveti dreptate, nu se consuma nici un fel de minerale, vitamine, oligoelemente, etc in doze medicinale, pe un timp indelungat, fara analize corespunzatoare.

Cand e afectata pielea…in general , e vorba de afectarea individualitatii, e acolo anxietate, teama, probleme vechi ingropate…O idee motivationala data de Valeriu Popa este: “Ma simt in siguranta sa fiu eu, cu iubire ma protejez. Trecutul este iertat si uitat.Sunt libera in acest moment. “Ca regim alimentar, tot Dumnealui propune REGIMUL DE DEZINTOXICARE, 45 zile, care da roade …si pentru…cancer…
Dimineata la sculare, terapia cu ulei (o lingurita de ulei de floarea soarelui se tine in gura 15 minute si se scuipa , dupa care se spala gura cu apa sarata , dupa care, se spala obisnuit dintii…), ora 11-se inghit 4 linguri de orez crud (inmuiat cu o ora inainte) cu 1/2 apa distilata; ora 13-se amesteca si se consuma urmatoarele:125g grau incoltit,1/2 kg mere rase,3 linguri de telna rasa,2 linguri de radacina de patrunjel rasa, 4 linguri sfecla rosie rasa, 1 lingura miere de salcam; ora 18 -se consuma aceeasi salata ca la ora 13, inlocuind merele cu perele.Inainte de culcare cu o ora , se consuma 30 de seminte crude de dovleac si se bea o cana de ceai de cimbrisor.Se fac 2 clise pe zi,una dimineata cu 2 l de ceai de musetel,una seara cu 2 l de ceai de rostopasca.

Cauza aparitiei “bubitelor”..nu vi s-a spus

ba da, furie, rabufnire, manie…

Haideti sa abordam holistic..

Nu mai supresati eruptiile de pe piele, este ca si cand ati ascunde gunoiul sub pres ! Mai devreme sau mai tarziu “raul” va iesi la suprafata prin alta parte, fie articular, fie digestiv, fie ceva mai dificil de tratat. Incercati ceea ce vi se potriveste din recomandarile doamnei Cercel Marilena. Are cateva sfaturi interesante. Aveti grija de ficat, acolo exista o problema !