Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Arhiva lunara pentru iunie, 2015

  96 vizite

Sunt fata si am 15 ani. M-am trezit 3-4 dimineata tremurand. Nu nu am avut un cosmar. Am avut tot felul de viziuni ciudate, reale si infricosatoare si am simtit tot felul de prezente ale unei femei care a inceput sa vorbeasca cu mine pe un ton malefic.

Olga Gâdea 7:01am Jun 19
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Buna numele meu este Ioana si am 15 ani. Eu am un comportament foarte diferit de ceilati copii din jurul meu dar placut. Dimineata trecuta cand m-am trezit fara niciun motiv la 3-4 dimineata tremurand. Nu nu am avut un cosmar. Am avut tot felul de viziuni ciudate si reale si infricosatoare de care nu puteam scapa si am simtit tot felul de prezente ale unei singure persoane. Am incercat sa ma culc la loc dar tremuratul involuntar si inima care ma durea de fiecare data cand aveam viziunile infricosatoare cu un cap sau un mar taiate pe diagonala. Pana la urma am inceput sa vorbesc singura si tot atunci am simtit prezenta femeii care ma bantuia care a inceput sa virbeasca cu mine pe un ton malefic dar o discutie normala oe care nu mi-o amintesc. La un moment dat am auzit pana si pasi pe hol care chiar sunau a pasi nu doar zgomote mici. Nu am adormit nici o clipa si pana sa sdirm pe la ira cinci jumate am vazut si aflat lucruri infricosatoare. Am vorbit cu prietena mea care stie multe in domeniul asta si mi-a spus ca am subconcious nightmares adica cosmsruri subconstiente si ca oot foarte usor sa ma apuc de medicamente psychedelice sau ceva de genul. Nu am suferit niciun fel de traume in copilarie in afara de mama care si-a pierdut copilul acum doi ani cand era insarcinata dr nu cred ca are vreo legatura. Vreau doar sa stiu ce e cu mine si de ce a parut totul atat de real. Oara chiar am inventat asta in capul meu fara sa vreau?


Alex Glazy 7:15am Jun 19
termenul de cosmaruri subconstiente nici macar nu exista.Nu o mai lasa pe prietena ta sa-ti dea sfaturi.Iar acele medicamente nici sa nu te gandesti la ele, si chiar nu-ti recomand sa iei ceva.Vorbeste cu un specialist despre lucrurile astea, si vezi exact de la ce provin, si inconstient se poate sa ai legaturia cu pierderea copilului mamei tale, insa nimic nu e sigur pana nu vorbesti cu un specialist, pentru ca in cazul tau trebuie sa stim mai multe detalii, este ceva mai complicat si nu se poate rezolva asa.

Strimbei Cornelia 7:16am Jun 19
Mergi la medic: astea sunt stari de anxietate.Nu astepta ca se vor complica si n-o sa te mai poti controla.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 7:19am Jun 19
in primul rand iti recomand sa nu te apuci de substante psihedelice! :) in al doilea rand ma gandesc ca o varianta ar fi ca tu sa ai o imaginatie foarte ‘bogata’ care poate face uz de stari recente… cum ar fi spaima simtita vazand un film, sau ceva pe strada, sau o discutie, etc. si sa sa le amplifice, in sensul de a le face ‘foarte reale’. Incearca sa te gandesti la sirul evenimentelor recente conectate la emotia din vis. Succes!

Mar Dum 8:44am Jun 19
Cel mai prost sfat l-ai priit din partea asa "prietenilor" . Este importanta anamneza in cazul tau si daca eventualul diagnostic prezumptiv permite, in functie de cauze, s-ar putea sa rezolvi misterul si nu doar atat in cateva sedinte de hinoterapie …

Mihaela Salahoru 9:48am Jun 19
Buna! Am citit mesajul tau si parerea mea este sa incerci sa discuti cu consilierul scolar sau un adult in care ai incredere despre aceste stari. In cazul in care se mai repeta si sunt la fel de intense ca traire, iti recomand sa mergi la medicul de familie in primul rand pentru un control medical. Se poate sa fi trait o stare confuzionala. Cum nu stiu mai multe despre trecutul tau sau al familiei, deocamdata cu atat te pot sfatui. In nici un caz nu consuma medicamente sau substante dupa spusele persoanelor necalificate, non medici pentru ca iti pot face cel mai probabil rau fizic si psihic. Esti la o varsta in care schimbarile hormonale, precum si dezvoltarea psihofiziologica per total iti pot influenta starea emotionala, modul cum privesti lumea din jurul tau. Aceste trairi poate cvasi-halucinatorii despre care ai scris mai sus merita , in cazul in care se repeta chiar si o data, sa fie investigate psihologic si medical. Ai grija de tine!

La varsta de 6 ani era sa fiu abuzat sexual. Persoana respectiva m-a amenintat cu un cutit… Pana la urma nu s-a intamplat nimic fizic, dar trauma a ramas. Acum am 21 de ani si sunt o persoana foarte timida, cu stima de sine scazuta, mereu nefericit, depresiv. Nu am vorbit cu nimeni despre aceasta problema…

Olga Gâdea 7:02am Jun 19
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Buna, la varsta de 6 ani am fost abuzat sexual, eram impreuna cu fratele meu care avea 7 ani. Persoana respectiva ne-a amenintat cu un cutit sa facem anumite lucruri, eu fiind mai mic am vrut sa ma supun, dar fratele meu s-a opus, pana la urma nu s-a intamplat nimic fizic, dar trauma a ramas. Acum am 21 de ani, sunt o persoana foarte timida, cu stima de sine scazuta, mereu nefericit, depresiv. Nu am vorbit cu nimeni despre aceasta problema, defapt nu vorbesc cu nimeni despre problemele mele. Familia, prienetni, nu observa nimic ciudat la mine, desi sunt momente in care nu mai vorbesc cu nimeni, nu socializez, nu ies afara, pur si simplu sunt saptamani in care nu fac nimic decat sa stau in casa(lucrez online acesta e pretextul meu). Dar per total simt ca nu mai vreau sa traiesc, desi am o viata frumoasa si sunt constient de asta, nu ma simt implinit, m-am saturat sa fiu mereu nefericit, asa am fost toata viata. Pot sa spun ca acel incident m-a afectat enorm, la randul meu am avut o tentativa de abuz, din fericire, m-am desteptat la timp. Subconstientul meu e inca violat de acel incident, ce ar trebui sa fac sa trec peste? Ce trebe sa fac in aceasta situatie? Orice sfat e bine venit. Multumesc


Botezat-Antonescu Radu Andrei 7:10am Jun 19
imi pare sincer rau pt experienta groaznica prin care ai trecut si care inca iti genereaza atata suferinta. Ce ar fi de facut este sa iesi din acest cerc vicios de obiceiuri… sa incerci sa nu te mai izolezi… sa vorbesti despre ce simti… preferabil sa discuti despre acel eveniment cu un psihoterapeut (poate impreuna cu fratele tau?) mai intai, de dorit ar fi sa ajungi sa poti spune si familiei ce ati patit. Cu cat incerci sa ‘indesi’ mai tare acest secret, cu atat iti consuma mai multa energie si se va intoarce asupra ta. Curaj… poti face ceva pt tine!

Daniela-Monica Guzu 7:32am Jun 19
Iti recomand sa vizitezi un psihoterapeut, vei primi ajutor sa treci peste momentul acesta. Mult SUCCES!

Adriana Ionita 9:20am Jun 19
un pshihoterapeut nu ajunge, nu te ajuta, nu complet.. cauta un naturopat, un medic holistic.. abuzul lasa urme adanci, trebuie sa inveti sa lucrezi cu tine, sa intelegi ce a vrut sa fie lectia ta, nu ti s-a intamplat, a fost pe aproape, dar amenintarea a fost cat se poate de reala, pentru un moment ti s-a furat/incalcat liberatea de a fi… erai un copil, dar aveai discernamant, stii ca nu era bine ce intampla si neputinta aceea te urmareste inca.. ei bine gata, ia-ti puterea inapoi, esti un om in toata firea, invata sa te pretuiesti, sa te bucuri de viata ta, ai oameni care te iubesc si te protejeaza in jur, fratele tau te-a protejat, viata te-a protejat si te protejeaza inca… e posibil sa ai niste dezechilibre fiziologice care sa iti sustina depresia… da-mi un mesaj privat si am sa pot sa comunic mai mult cu tine, daca vrei, dar trebuie sa iei decizia sa rezolvi asta si sa te bucuri de viata ta.. doar cineva care sufera crunt poate sa raneasca crunt.. si pentru ca vrei sa depasesti momentul asta, daca vrei pot sa te indrum putin.

Manuela Bîdiu Ienea 11:56am Jun 19
Cheia succesului este în mâinile tale. De ce? Singur vei găsi răspuns!

Cat de important este sa iei examenul de conducere din prima? Pentru mine sala nu reprezinta o problema, dar cum sa imi stapanesc emotiile la tarseul cu politia?

Olga Gâdea 7:01am Jun 19
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Buna ziua!!!!as vrea sa stiu cat de important este din puctul vostru de vedere sa iei examenul de conducere din prima, pana la urma care este diferenta daca il iei din prima din a doau sau a treia incercare?? Pentru mine sala nu reprezinta o problema pentru ca daca inveti oricine ia sala si totusi la traseu este altceva depinzi de politist, el iti da emotii si cu emotii risti sa te pierzi si sa o tii din greseala in greseala ca in final sa pici examenul, ce pot face sa scap de stresul asta ce mi-l da un amarat de examen de conducere??Cum sa imi stapanesc emotiile la examenul pentru permis auto,tarseul cu politia?


Alex Glazy 7:11am Jun 19
Nu este nici o problema daca nu iei din prima, insa este o problema daca te gandesti numai la asta, punandu-ti singur bete in roate.Stiu multe persoane care faceau chestionarele cu 26, si picau pentru ca se gandeau intens la faptul ca o sa aiba emotii si o sa pice.Tu este nevoie sa te debarasezi de gandurile astea, stiu ca este greu, dar inainte de examen gandeste-te la ceva frumos care sa te elibereze de tensiune, si mai ales ca nu depinde viata nimanui de rezultatul tau de la examen.Daca l-ai picat asta e, te intorci mai viteaz a doua oara.Si fa asa incat sa ai incredere in tine, adica ,cati oameni posibil inferiori tie ca intelect au luat examenul, multi, deci asta este un lucru in plus care sa te faca sa vezi ca nu-i asa dificil, si ca tu ai toate resursele necesare in a reusi.Politistul este de treaba daca vorbesti frumos cu el, si te vede atent la condus. Imagineaza-ti ca in dreapta ta este un prieten, nu un dusman care cauta sa-ti vaneze fiecare greseala.Nici politistul nu vrea sa pice pe nimeni, dar unii nu ii dau de ales.Tu poti incerca sa mergi cu o viteza putin redusa, dar nu ca melcul, si sa te concentrezi ignorand toate lucrurile perturbante.Culca-te devreme ca sa fii odihnit si sa poti vedea totul mai clar.Succes.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 7:13am Jun 19
problema mea este cu sala :) . Urmeaza sa dau in curand examenul de carnet (la varsta de 32 ani :) ), dar cum spuneai tu este o problema de a invata si gata. Politistul NU mai are voie sa te indrume gresit… sa iti intinda capcane. Poti verifica acest aspect. La traseu este simplu: respira (este normal sa ai emotii.. nu mai incerca sa te lupti cu ele ;) ) si cunoaste cu ajutorul instructorului toate ‘chichitele’ de pe el. Succes! ;)

Cosmin Postelnicu 7:50am Jun 19
Nu depinzi de niciun politist. El e acolo ca sa supravegheze. Esti pregatit, treci. Nu esti, nu treci. Totul depinde de tine, nu de el. Nu-i o problema daca iei din prima sau a doua sau a patra incercare. Ideea e ca prima data entuziasmul e cel mai mare asa ca poti folosi asta in avantajul tau.

Andrei Motora 11:23am Jun 19
Eu zic sa nu ai emotii, in caz contrar vei face parcarea laterala asa:

Manuela Bîdiu Ienea 11:24am Jun 19
Eu am luat examenul a 4-a oară, tot din cauza emoțiilor. Cum am procedat? I-am spus polițistului că am emoții mari și să mă încurajeze. Să mă ajute să depășesc pragul emoțiilor maximal. A zâmbit, mi-a spus că nu mănâncă oameni….. și să începem. L-am întrebat dacă are încredere în mine? A zis că da, cu sala luată cu brio de atâtea ori, nu am cum să ratez. Și am luat! Dar la urcare, tremuram ca mielul în fața lupului!

Adriana Neagoie 6:36pm Jun 19
Şi eu tot din a patra :) ) Eram f dezamagita ca n-am luat din prima…Dupa am realizat ca n-are nicio importanta din a cata a fost,important e sa-l iei.
Are importanta in cazul in care depinzi de el, vrei sa te angajezi neaparat luna asta şi iti trebuie permisu’..daca nu e chiar necesar şi vrei sa-l ai acolo nu vad de ce te-ai stresa.. stresu’ nu ajuta pe nimeni…

Am 26 de ani si la 21 am venit in SUA si am ramas ilegal. Apoi mi-am cunoscut actualul sot, care era gelos si posesiv, dar nu vedeam asta caci eram prea mica. In plus, el crede ca femeia trebuie sa stea acasa, cu copiii.

Olga Gâdea 6:33am Jun 3
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Salut, am 26 de ani.La 21 am venit IN SUA si am ramas ilegal.un an am trait asa si am intilnit diferite dificultati deci am decis sa fac casatorie fictiva.eram pe cale sa incep procesul cind intre timp miam cunoscut viitorul sot online. El era legalizat si mia promis ca ma va ajuta si pe mine. In mai putin de 2 luni ma cerut in casatorie. Neam inscris dar nu am facut nunta caci am zis ca nu vrem. Neam inscris repede pentru a incepe procesul de legalizare al meu.de la inceput u relatiei el era gelos si posesiv, dar nu vedeam asta caci posibil eram prea mica.el e foarte destept asta ma atras, e destul de simpatic si e foarte romantic. Pune accent pe familie dar pe familia traditionala , unde femeia nu lucreaza sta acasa in colivie de aur si sa inceapa a face copii. Problem ele au inceput din primu an, una fiind faptul ca eu vreau cariera alta lipsa mea de sentimente.el e sofer de tir , venea acasa cam la 12 zile dar mie numi este dorr de el nici nu mia fost.nu pot sai dau pasiunea si dragostea pe cere el o cere si o merita, chiar si pe plan sexual sunt foarte pasiva, nul mai pot saruta, imbratisa.prietenii imi zic ca el ma astupa si eu devin o umbra.eu vreau un pic de cariera dar el mereu ma stopeaza, e gelos pe orice mascul, chiar cind ies cu fetele se supara.nu cred ca il iubesc sau lam iubit…anu asta am ajuns la conclusion ca tre sa divortam caci am ajuns ca 2 straini, prieteni poate.nu avem fun impreuna.dar el mai lupta , asta ne mai tine impreuna.AM NEVOIE DE SFATURI

Botezat-Antonescu Radu Andrei 6:37am Jun 3
ce fel de sfaturi iti doresti? pare ca decizia ta este destul de clara…

Răzvan Pîrlea 7:27am Jun 3
In viata intalnim persoane de la care invatam sau pe care ii invam noi diferite lectii. Cand terminam acest proces cu o persoana mergem mai departe. Suntem fiinte libere care au dreptul la fericire si iubire. Fiecare decide pentru el ce ii este bine si cand isi urmeaza visul.

Marius Drujiţ 7:45am Jun 3
Ai decis deja sa te separi…se pare ca nu va fi usor,posibil sa te hartuiasca…cauta rapid aproape de tine o asociatie pentru femei care iti pot oferi asistenta juridica,psihologica si suport pt orice problema ivita.. Aceste asociatii exista si iti pot oferi raspuns la orice intrebare.

Mar Dum 3:10pm Jun 4
NU pti progresa intr-o relatie atata timp cat celalalt nu doreste schimbarea. Si atunci nu ai decat doua alternative: renuntarea cu tot cortegiul ei de umbre proiectate intr-un viitor din ce in ce mai nefericit sau alegerea altui drum cu asumarea responsabilitatii posibilul viitor..

Am 18 ani si m-am despartit de o fata, iar prietenul ei actual m-a amenintat, injurat si jignit. Au trecut 5 luni de atunci si tot imi mai vin in memorie momente de cand respectivul mi-a jignit familia si m-a amenintat.

Olga Gâdea 7:22am Jun 12
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna ziua! Vreau sa va spun ca m-am despartit de o fata de 4, aproape 5 luni si am trecut peste relatie, chiar nu mi-as mai dori sa o vad vreodata si nu simt nimic pt ea. Acum 5 luni cand ne-am despartit, ne-am despartit deoarece ea a plecat cu unul mult mai mare (23 ani), eu am 18. Faza este ca acela m-a amenintat, injurat si jignit foarte mult atunci la o conversatie telefonica, ea era langa el si nici macar nu ii spunea nimic, desi fusese cu mine un an jumate. Atunci am descoperit ce caracter josnic este si ea si m-am lecuit de tot de o asa fata. Problema este ca mie tot imi mai vin in memorie, momente de cand respectivul mi-a jignit familia si m-a amenintat, dar nu m-am coborat la mintea lui de “om realizat”, asa se lauda el, fiind anul 1 la facultate, dar muncea sa se întrețină, de nevoie…iar eu fiind un “nimeni” la 18 ani, dar cu multmai multe cunostinte decat el. Totusi as vrea sa nu imi mai aduc aminte de acele cuvinte jignitoare si nimic la adresa celor doi, pentru ca pur si simplu nu imi mai pasa, dar sunt ganduri fara insemnatate, amintiri si ma enerveaza


Alex Glazy 7:25am Jun 12
astea se intampla frecvent adolescentilor, important e sa inveti si din experientele nefaste si sa poti deveni mai puternic emotional in urmatoarea relatie.Peste ani vei rade de lucrurile de genul asta.Capu’ sus!

Botezat-Antonescu Radu Andrei 8:03am Jun 12
eu am inteles ca acele amintiri te enerveaza desi nu te mai intereseaza acea fata… cumva pare ca te-a afectat altceva… cumva intr-un mod personal… ma gandesc ca intr-o altercatie mascul-mascul tu nu ai avut sansa sa ripostezi… din propria experienta stiu ca poate fi extrem de frustrant… chiar daca avem cei 7 ani de acasa si iesim in castig daca nu ne coboram la astfel de nivele, tot ramane acea ‘palma/pumn peste fata’ nedata :) . Am incredere ca o sa depasesti aceasta faza! Fie ca urmatoare ta partenera sa fie una asa cum simti tu ca ti se potriveste ;) . Succes!

Sunt insarcinata in 15 saptamani si am 22 de ani. Am atacuri de panica de vreo 4 ani si le fac mai ales noaptea. Pastile nu pot lua. Imi doresc sa fiu linistita si sa am grija de sarcina, dar atacurile nu imi permit…

Olga Gâdea 7:24am Jun 12
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna ziua,sunt insarcinata in 15 saptamani am 22 ani locuiesc in bucuresti….Am atacuri de panica de cativa ani de zile de vreo 4 ani au aparut din senin si de atunci am ramas speriata si fac tot timpul atacurile mai ales noaptea.Am fost la un psiholog ma ajutat cat de cat dar de cand am ramas insarcinata au revenit simptomele si le am in fiecare zi iar medicul la care mergeam nu prea mai are timp acum si nu imi permit sa platesc un psiholog(celalat nu imi lua bani) si nu stiu ce sa mai fac ca pastile nu pot lua iar atacurile le am in fiecare zi si imi e frica ca o sa se intample ceva,si imi doresc sa fiu linistita si sa am grija de sarcina iar atacurile nu imi permit numai pooot:(:(…Va multumesc frumos si poate puteti sa ma ajutati sau sa imi spuneti ce sa fac!o seara buna

Botezat-Antonescu Radu Andrei 8:11am Jun 12
ar fi de dorit sa consultati un psihiatru (daca sunteti din Bucuresti va stam la dispozitie www.cmibotezat.ro) care sa poata evalua intensitatea acestei stari de anxietate (care nu apare din senin) dupa care se poate stabili un tratament homeopat care sa nu afecteze sarcina. Succes!

Doina Zamfirescu 8:12am Jun 12
Exista asociatii care ofera consultanta gratuita, cautati pe internet.

Am obosit sa mai traiesc. Am o stare de nefericire, de neimplinire generala. Pentru ca nu am jobul pe care mi l-am dorit, nu am relatia de cuplu pe care am visat-o, nu am copii, nu am prieteni, ma simt singura, neimplinita, ma simt ca un robot.

Olga Gâdea 7:24am Jun 12
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna ziua, nu stiu unde ma incadrez, simt doar ca am obosit de a trai. Am o stare de nefericire, neimplinire generala. Cred ca principalele cauze sunt faptul ca nu am job-ul pe care mi l-am dorit, nu am relatia de cuplu pe care am visat-o, nu am copii, nu am prieteni, ma simt singura, neimplinita, ma sit ca un robot (loc de munca si acasa, acasa si loc de munca, acasa sunt doar eu el, cu el nu simt nevoia sa comunic pt ca nu ma intelege si ajungem sa ne certam din cauza trairilor mele, la locul de munca nu comunic cu cineva deoarece orice as spune este folosit impotriva mea, nu stiu ce sa mai fac si de unde sa incep sa schimb ceva , simt ca mi se scurge viata si nu fac nimic
cred ca am nevoie de un ajutor….

Botezat-Antonescu Radu Andrei 8:07am Jun 12
primul pas l-ati facut. Din ce spuneti ma gandesc ca ati ajunsi intr-o criza existentiala din care va doriti sa iesiti. Ce pot sa va spun este ca se poate! Urmatorul pas este sa incepeti sa discutati cu un psihoterapeut si sa demarati schimbarile pe care vi le doriti in viata Dvs.! Se poate, succes! ;)

Doina Zamfirescu 8:10am Jun 12
Sentimentele de nemultumire sunt de multe ori un indicator ca trebuie sa schimbam ceva din felul obisnuit in care facem lucrurile. Daca vedeti aceasta parte pozitiva puteti incepe sa schimbati lucrurile asa cum va doriti. Un terapeut va poate ajuta sa intelegeti mai bine ce se intampla si de asemenea sa va mobilizati resursele pentru a face schimbarile care sa va recapatati bucuria de a trai. Succes!

Carmen Ontanu 8:15am Jun 12
Un psihoterapeut va poate ajuta sa intelegeti ce trebuie schimbat pentru a va implica in viata dumneavoastra. Cu stima

Sotia mea vrea sa divortam si apoi sa ramanem impreuna ceva gen concubini, adica o relatie fara obligatii, un compromis de dragul copilului. Dar care, spune ea, va implica si viata sexuala. Spune ca faptul ca va divorta o va face sa se simta bine psihic, apoi vom continua, dar sub o alta forma.

Olga Gâdea 7:23am Jun 12
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna seara. Am o casnicie de 10 ani cu sotia mea si un copil minor de 8 ani. Totul a mers bine pana cum 3…4 luni can am aflat ulterior de la ea a inceput sa se raceasca sentimentele ei fata de mine. In casnicia noastra au existat si bune si rele ca mai in toate. Intamplator am gasit niste sms catre un fost coleg de liceu (prima iubire) cu care a conversat in momentele in care se simtea singura. Incercam sa comunic dar ea nu dorea acest lucru…evita discutiile despre noi. In urma acestora ea a spus ca nu mai simte nimic pt mine si ca mai bine ne despartim. Am pus problema copilului…a anilor petrecuti..a tot ce a fost frumos si am hotarat de comun acord sa continuam. Am incercat timp de o saptamana in care purtarea ei nu mi-a lasat de inteles decat ca am trecut peste moment neplacut…din pacate dupao saptamana a plecat de acasa impreuna cu copilul la niste rude. Iar mi-a spus ca mai bine ne despartim…pana la urma a revenit acasa dar cu aceleasi gânduri : divort. Vrea sa divortam apoi sa ramanem impreuna ceva gen concubini ?! adica o reletie fara obligatii…un compromis de dragul copilului. dar care spune ea va implica si viata sexuala,mai rar ce-i drept. Spune ca faptul ca va divorta o va face sa se simta bine psihic…apoi vom continua dar sub o alta forma.A spusca vom sta in aceeasi casa si ne vom comporta ca doi soti dar fara sentimente din partea ei.. Nu stiu ce sa fac..ma dat peste cap total. Ce este oare in capul ei? Poti oare sa nu mai iubesti si sa te culci cu acel barbat? inca mai are gesturi tandre pe care cica le face din respect sinu din mila sau altceva…e o nebuloasa si eu nu stiu cum sa fac. Sper ca nu v-am plictisit si multumesc.

Mihai


Doina Zamfirescu 8:15am Jun 12
Se pare ca sunteti amandoi depasiti de felul in care functioneaza relatia de cuplu. Mergeti la terapie de cuplu.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 8:15am Jun 12
nu m-ati plictisit si imi pare rau pt situatia confuza in care va aflati. Insa ma gandesc ca aceasta confuzie este a sotiei, nu a noastra. V-as sugera sa vorbiti cu sotia si sa mergeti impreuna la un consilier de cuplu unde sa despicati firul in patru pt a putea lua o decizie cat mai in cunostinta de cauza cu putinta. Daca relatia parintilor nu mai funcioneaza atunci aceastia o datoria de a se gandi si pune pe primul loc viata copilului. Succes!

Am 18 ani si am avut o relatie, de cand eram in clasa a 8-a. Eu l-am inselat si ne-am despartit. Am inceput din nou sa vorbim, pana cand, in urma unor certuri, el a ales sa ne despartim. Dar tot mai vorbim, iar cand ne intalnim ne comportam ca si cum am fi impreuna. Sunt foarte confuza.

Olga Gâdea 7:22am Jun 12
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna ziua!Am 18 ani si ma numesc Maria.Am avut o relatie de cand eram in clasa a8a cu un baiat mai mic decat mine cu 1an..Dupa un an jumatate de relatie eu l-am inselat pe el si ne-am despartit.Cred ca doua saptamani nu am mai vorbit si apoi am inceput din nou sa vorbim ,ne comportam ca si cum eram impreuna dar noi nu ne consideram iubiti.Am tinut-o asa pana anul trecut in august cand ne-am impacat oficial .A fost totul bine si frumos pana acum doua saptamani cand el in urma unor certuri a ales sa ne despartim..Din nou nu e desparitre de tot,adica tot mai vorbin la telefon,iar cand ne intalnim ne comportam ca si cum ar fi impreuna.In urma acestor intamplari eu sunt foarte confuza chiar nu mai pot avea incredere in mine si stau si ma gandesc uneori ca eu chiar nu ma cunosc..Ce sfat imi puteti da?Aceasta perioada este foarte grea ,mai ales ca am si bacalaureatul si nu vreau sa clachez.Il iubesc si simt ca si el ma iubeste,dar chiar nu stiu ce trebuie sa fac…Astept raspunsul d
umneavoastra.Va multumesc!


Doina Zamfirescu 8:17am Jun 12
A putea sa te concentrezi pe examenele pe care le ai de sustinut si apoi sa te ocupi de relatia de cuplu. Puteti apela la un terapeut care sa va ajute sa intelegeti ce anume se intampla si cu ajutorul caruia sa gasiti cea mai buna solutie pentru voi. Succes!

Botezat-Antonescu Radu Andrei 8:18am Jun 12
draga Maria… este normal sa fiti confuzi atata timp cat in relatia voastra nimic nu este concret… incercati sa spuneti tot ce simtiti, ce va doriti,etc. Altfel lucrurile raman in aer. Insa nu neglija BAC-ul… relatia poate sa astepte si pana dupa examene. Succes!

Am 22 de ani si nu am realizat nimic in viata. Sunt o persoana buna de nimic, tot ce ating distrug si nu duc pana la capat. Mereu ranesc pe cei din jur, involuntar, nu vreau sa fac asta. Nu stiu sa comunic. Mai este vreo sansa pentru mine, ca de nu vreau sa mor, sa nu mai incurc viata tuturor.

Olga Gâdea 7:23am Jun 12
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna am 22 de ani,si nu am realizat nimic in viata. Sunt o persoana buna de nimic,tot ce ating distrug si nu duc pana la capăt.Mereu ranesc pe cei din jur,involuntar nu vreau sa fac asta dar o fac mereu,incontinuu greșesc.Mereu îmi ranesc mama,iubitul,familia din jur, prietenii.Nu stiu sa comunic.Zic ca ii iubesc,si stiu ca e așa doar ca nu știu sa arat aceasta. Mi-am dezamăgit mama mai tare ca niciodată.Mi-am rănit iubitul de multe ori.Ma întreb mereu ce fel de persoană sunt,locul meu nu este aici pe acest pământ.Dezamăgesc tot ce ating,ma întreb de ce mam mai născut.Nu mai vreau sa trăiesc sa fac doar rău,pentru ca se pare ca bine eu nu pot face, ori de cate ori am încercat.De ce exist,ce sa fac sa ma schimb,chiar daca greșeala nu o mai pot corecta.Ce sa fac sa ma schimb,mai este vreo șansă pentru mine,ca de nu vreau sa mor sa nu mai încurc viața tutor.


Alex Glazy 7:34am Jun 12
de ce cauti sa privesti asa negativ lucrurile ? cine ti-a bagat in cap treburile astea? exista un standard pt succes?nu cred.Ei bine, daca tu crezi ca ceva nu merge in viata ta, cauta solutii si fa sa mearga, nu te mai vaicarii , nu mai pune accent pe asta, ca realizarile nu apar nefacand nimic.Deci ia o foaie si un pix si fa-ti un plan pentru a-ti face viata mai frumoasa.De tine depinde faptul de a te implini.ps: si daca gresesti ce? Din ele inveti, decat sa nu faci nimic mai bine incerci, iar daca gresesti, mai incerci pana iti apropii perfectiunea.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 7:56am Jun 12
inteleg ca vezi viata plina de dezamagire, insa eu sunt convins ca exista macar o mica posibilitate ca tu sa exagerezi? Ma gandesc ca iti lipseste si sustinerea potrivita din partea celor apropiati. Nu ai cum sa iti fi ratat viata la 22 ani… poate daca ai fi ajuns pe la 52 ani si a fi avut suficiente dovezi ca asa ar fi atunci poate afirmatia ar fi valida. Incearca totusi sa soliciti sprijinul unui psihoterapeut… oricare simti tu ca te intelege si incepe o dezvoltare personala. Faptul ca nu ai fost eficienta pana acum nu inseamna ca nu poti invata de acum inainte. Capul sus, se poate! ;)

Doina Zamfirescu 8:07am Jun 12
Probabil cand spui ca nu ai realizat nimic te referi poate la fapul ca nu ai realizat ceea ce te asteptai. O multime de oameni au acest sentiment. Insa daca vei sta sa te gandesti, exista o multime de lucruri bune pe care le-ai facut. Este nevoie cred sa te gandesti ce anume ai vrea sa faci, cum ai vrea sa arate viata ta si apoi sa iti folosesti resursele de care dispui pentru a fi multumita. Daca ai incercat asta si te-ai blocat, poti apela la un terapeut si sa faci cateva ore de dezvoltare personala.

Lizi Tincu 8:18am Jun 12
Intodeauna exista o sansa, vei reusi sa treci peste asta, greselile fac parte din viata, invata din ele, si priveste inainte. Fiecare suflet este unic, are frumusetea lui, trebuie doar sa vezi asta si sa incerci sa te ierti sa te iubesti pe tine asa cum esti.

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita