Arhiva lunara pentru august, 2015
| 102 vizite |
Sotia mi-a spus ca inca tine la fostul. Suntem in pragul divortului, cu toate ca o iubesc si am luat-o si cu un copil.
Soția mi-a spus ca încă tine la fostul și ca i pare rău după. El iar eu nu am mai putut după doi ani sa mi se zică la fel și acum Sunt în pragul divorțului cu toate ca o iubesc nu știu cu ce era mai bun ala ca și mine ca i am oferit tot din suflet am și luat o cu un copil
pare ca problema se afla la sotie… nu la Dvs….1
Inteleg ca ea doreste si incheierea relatiei cu dvs? Uneori, aceste pasiuni pot sa ramana aprinse, dar asta nu inseamna ca dvs nu sunteti suficient de bun sau ca nu ati iubit-o suficient. In aceasta situatie ea trebuie sa isi clarifice ce vrea, iar dvs sa ii spuneti ce este acceptabil si ce nu in relatia cu dvs. Daca simtiti nevoia, apelati la psiholog pentru a primi sprijin in aceasta perioada grea.E normal sa tina la fostul… Anormal e sa nu accepti TU asta, deci problema e la tine. E gelozie? E frica? E lipsa de incredere in propria ta persoana? E stima de sine scazuta? Cauta, si ve gasi… cauzele reale.
Am o mare problema in ceea ce priveste atentia data de iubitul meu, noi avand o relatie la distanta. La cel mai mic semn pe care nu-l consider in regula ma panichez si actionez din instinct, deoarece am avut experiente neplacute in relatia anterioara.
Am o mare problema in ceea ce priveste atentia data de iubitul meu, noi avand relatie la distanta.Daca se intampla o data sa nu imi raspunda la fel cum ii raspund eu sau pur si simplu nu pot vorbi cu el cateva ore, am impresia ca e suparat pe mine si ca nu suntem okey.Mentionez ca noi ne intelegem bine, el tot timpul spune ca face lucrurile pentru noi si se comporta frumos cu mine.Cu toate acestea, la cel mai mic semn pe care nu-l consider ok sau mai “rece” ma panichez si actionez din instinct, deoarece am avut experiente neplacute in relatia anterioara.Ca si studii sunt la facultate, iar evenimente negative pot mentiona ca parintii mei se certau extrem de des cand eram mica, plus, cum am mai spus, experientle din trecut cu fostul prieten care m-a inselat.Cum as putea face sa fiu mai calma si mai rationala? Realizez ca nu procedez corect, mai ales ca mereu ne facem planuri impreuna.
in situatia descrisa de tine ma gandesc ca ar fi foarte greu sa ‘stai linistita’ cand toate elementele sunt nesigure. Siguranta vine mai usor cand relatia se construieste ‘la apropiere’, atat fizic cat si emotional. Succes!Este important si sa te desprinzi de trecutul tau.”Bagajele” emotionale cu care venim in relatie ne pot afecta relatia de cuplu si pot strica ceva ce poate fi chiar frumos. Eu iti recomand sa consulti un psiholog sau sa participi la un grup de dezvoltare personala.Traumele tale sunt din trecut, e o frica de abandon, si devii posesiva. Lucru care te face agasanta. Ori rezolvi problema apeland la un specialist, ori descoperi ca toti barbatii vor fugi de tine, intreaga ta viata.
Sunt casatorita si am o fetita. Problema mea e ca fac crize de gelozie chiar daca nu e o problema foarte mare si nu pot discuta deschis cu sotul meu despre asta. Nu cred ca ma intelege foarte bine.
Buna!am 24 de ani si sunt casatorita de 2 ani, am o fetita de 2 anisori iar problema mea e ca fac diferite crize de gelozie chiar daca nu e o problema foarte mare si nu pot discuta deschis cu sotul meu despre asta si nu cred k ma intelege foarte bine.nu am nici o prietena cu care sa ma consult si sa ma descarc.ce ar trebui sa fac?
ai putea sa incerci sa il iei pe sot si sa mergeti la cateva sedinte de terapie de cuplu… poate cu un mediator iti va fi mai usor sa ii spui ce simti nevoia. Succes!Iar daca sotul nu este de acord sa mergeti impreuna, ai putea sa mergi tu singura la cateva sedinte. Daca spui ca aceste crize apar chiar si cand nu este cazul, ai putea investiga care este cauza aparitie lor si apoi sa continui de acolo. S-ar putea sa gasesti si noi modalitati prin care sa ii spui sotului ce simti si sa reusesti sa il faci sa te asculte. Oricare ar fi calea, este important sa actionezi.Nu aveti nicio prietena pentru ca v-ati dedicat lui 100%, iar el nu pare sa faca asta chiar 100%? Este aici cauza geloziei? Poate cateodata avem nevoie de un respiro, macar o ora la o cafea cu o prietena si nu neaparat pentru a ne descarca. Sau sa facem din cand in cand lucruri doar pentru placerea noastra.Draga mea, sotul nu va deveni niciodata propietatea ta, asa ca nu incerca sa-l controlezi sau sa-i limitezi alegerile. Nu ai specificat clar, in ce situatii devii geloasa… De ce nu poti discuta cu sotul? Unde nu este comunicare, nu e nimic! Incearca sa-i vorbesti, spune-i ce te framanta, dar ramai feminina si nu reprosa, ridicand tonul. Sa speram, ca e doar o criza amoroasa, specifica adaptarii la viata de cuplu si va trece. Numai bine, iti doresc!Exista cauze profunde, in tiparul comportamental subconstient pe care tu il rulezi. Exista o frica de a nu-l pierde, cu originea ascunsa probabil in copilarie. El va simti aceasta frica, si culmea, se va indeparta de tine tocmai din acest motiv. Rezolva-ti frica, inainte ca sa iti ruineze casnicia. Apeleaza la experti, sau suporta consecintele comportamentului tau.
As vrea sa stiu cum sa ma comport cu fiul meu care este foarte agresiv verbal, iar agresiv fizic este cu el: tranteste, se loveste. Are 30 de ani si de vreo 5 ani viata mea este un cosmar. Consuma iarba, se enerveaza foarte repede, vorbeste urat, ii pare rau pe urma…
As vrea sa stiu cum sa ma comport cu fiul meu care este foarte agresiv verbal iar agresiv fizic este cu el…tranteste, se loveste…are 30 de ani si de vreo 5 ani viata mea este un cosmar.Consuma iarba…asta stiu eu…dar nu am reusit sa-l conving sa se lase de ele…se enerveaza foarte repede….vorbeste urat…ii pare rau pe urma. Nu locuim impreuna .El este in alt oras. nu este casatorit, lucreaza…iar acum trece printr-o perioada urata…se simte f. singur pt. ca s-a certat si cu prietena lui…precis din cauza agresivitatii lui. As dori un sfat…incerc sa fiu foarte calma cand vorbesc cu el la telefon dar nu reusesc intotdeauna. Cum sa vorbesc cu el? Cum sa ma comport? Imi este si mila de el…chiar nu stiu ce sa fac.
sfatul meu ar fi sa discutati cu el despre aceasta problema de consum pe care o are (ma gandesc ca exista si alte probleme) intai la telefon… dupa care va recomand sa il vizitati si sa il sustineti in a merge la un psihotarepeut… macar pt o clarificare a situatiei. Manifestarile lui nu sunt ok si ar fi de dorit sa vada un specialist. Succes!schimbarea poate avea loc numai daca el isi doreste. Dvs puteti incerca sa stati de vorba cu el, sa ii spuneti sincer ca suntei ingrijorata, sa va oferiti ajutorul si suportul, fara insa a fi insistenta sau intruziva. Are nevoie sa stie ca sunteti acolo, chiar si in aceste momente in care nu este cea mai buna varianta a lui. S-ar putea sa nu aveti succes din prima. Nu renuntati si fiti mereu disponibila. De asemenea, puteti contacta un psihoterapet specializat pe adictii pt a mai primi sfaturi.De ce nu il intrebati pe el?I-ati putea cere sa se puna in locul dvs., dar fara a fi la randul dvs. agresiva. Asta ar putea fi o solutie pentru a-l convinge ca are niste probleme pentru care trebuie sa gaseasca niste solutii, inclusiv psihoterapie sau a fi mai deschis fata de dvs.
Tot ce puteti face este sa-i comunicati sustinerea si dragostea neconditionata a mamei pentru fiul ei, intr-un mod in care stiti ca nu-l deranjeaza. De asemenea ar fi util sa-l informati, tot intr-un mod in care stiti ca nu-l deranjeaza, ca poate solicita ajutor specializat daca doreste acest lucru. Restul depinde doar de el!Aveti o idee care sunt cauzele pentru care el consuma substantele care ii dau aceste stari? Una din ele este lipsa ACCEPTARII, iar MAMA este persoana care ii poate oferi aceasta acceptare. Daca si mama il agreseaza, fie si verbal, fie si cu “SFATURI”, rezultatul va fi agravarea simptomelor, adica a consumului. Agresivitatea Dvs fata de el se va reflecta in comportamentul lui. In rest, este problema LUI, Dvs nu aveti posibilitatea, calificarea si nici dreptul de a coordona viata lui. Va apela la specialisti cand va simti nevoia, sau cand nu va mai suporta. Doar ei il pot ajuta cu eficienta, si numai in conditiile in care si Dvs actionati corect.
Par a avea o obsesie compulsiva. Ma spal des pe maini, spal minute in sir obiectele de veseala, am impresia ca imi sare detergent de vase in gura si merg sa ma spal si pe dinti… Toate aceste obsesii ma obosesc si imi rapesc mult timp.
Buna ziua.in ultimul timp ,ma confrunt cu o problema care pare a fi o obsesie compulsiva.Ma spal des pe maini,spal minute in sir obiectele de veseala (cand le spal am impresia ca imi sare detergent de vase in gura si merg sa ma spal si pe dinti,iar asta se repeta si cand fac curatenie si baie la cap).Toate aceste obsesii ma obosesc f mult ,imi rapesc mult timp.Am si momente cand plang deoarece nu reusesc sa depasesc acesta situatie.Cei din jurul meu ma acuza ca nu am vointa,dar eu consider ca nu am curaj sa scap de anumite frici.Va rog sa ma indrumati ce sa fac ,ca sa scap de aceste obsesii.multumesc.
pare sa fie vorba despre o tulburare obsesiv-compulsiva care poate beneficia de tratament medicamentos (psihiatric) si consiliere/psihoterapie. Succes!Cel mai bine ar fi sa consultati un psihoterapeut sau un psihiatru. Este important de constatat daca este vorba intr-adevar despre o tulburare obsesiv-compulsiva (caz in care se recomanda tratament medicamentos si terapie) sau doar o trasatura de tipul obsesiv-compulsiv, care poate fi tinuta sub control prin terapie.Daca aceasta problema a ajuns sa va afecteze calitatea vietii si relatiile cu cei apropiati… e timpul sa interveniti cu ajutorul specialistilor; din pacate, singura e cam greu, dar nu imposibil. ceva medicatie in paralel cu psihoterapie va va ajuta sa depasiti problema, in timp scurt (maxim un an). Pare ca va confruntati cu o afectiune din spectrul anxietatilor, iar anxietatea se trateaza elegant in secolul nostru. Depinde de cata deschidere spre tratament de specialitate aveti; oricum, primul pas l-ati facut deja. Succes!Nu lasati sa treaca timpul.Trebuie tratata cu seriozitate aceasta tulburare.In primul rand in tulburarea obsesiv compulsiva terapia cognitiv comportamentala e cea mai eficienta.Apoi daca psihologul clinician considera in urma evaluarii ca aveti nevoie si de psihiatru nu ezitati sa apelati.Doar cu ajutor de spevialitate puteti depasi.Cauta aiutor profesionalCei din jur de cele mai multe ori nu pot intalege…numai binePsihoterapia e solutia. Acestea sunt tulburari de comportament care nu cedeaza cu ajutorul medicamentelor. Este o frica de contaminare, si e bine sa fie abordata ca orice alta frica. Preferabil cu terapii experientiale.Irina holdeviciIncearca sa te speli normal si chiar daca ai impresia ca-ti sare detergent de vase in gura, incearca sa observi ce se intampla daca te speli normal. Observa ce se intampla in tine.
Am stat foarte mult la soare si m-am ars pe tot corpul. De la genunchi in jos ma dureau foarte tare, mi s-au umflat gleznele, ma furnica picioarele. Am folosit oximed, ulei hidratant si crema cu hidrocortizon.
Buna ziua! Acum 5 zile am stat foarte mult la soare si am reusit sa ma ard pe tot corpul. Primele trei zile am avut probleme mari cu picioarele, nu am putut sa stau in picioare, de la genunchi in jos ma dureau foarte tare. A patra zi mi s-au umflat gleznele, acum mi s-au dezumflat putin si ma furnica picioarele pe intreaga lungime. Am folosit oximed, ulei hidratant si crema cu hidrocortizon. Ce ar trebui sa fac?
sa mergeti la un dermatolog!Incercati sa consultati un medic. Este posibil ca problema sa fie mai grava si un spray sau o crema sa nu o rezolve…
Am 19 ani si o relatie de 4 ani. Problema ar fi ca nu stiu daca se poate numi dragoste sau obisnuinta. A fost singurul partener pe care l-am avut si din aceasca cauza intervine din ce in ce mai des curiozitatea de a vedea cum ar fi cu altcineva.
Buna ziua! Problema mea ar fi faptul ca nu imi pot da seama daca ma mint sau nu singura in unele situatii. Am 19 ani, si am o relatie de 4 ani. Problema ar fi ca nu ma mai simt atrasa de aceasta relatie uneori..si nu stiu daca chiar se poate numi dragoste sau doar obisnuinta. El a fost singurul partener pe care l-am avut, probabil si din aceasca cauza intervine din ce in ce mai des curiozitatea din partea mea, de a vedea cum ar fi cu altcineva. Certurile sunt inexistente. Dese ori mi sa intamplat sa vorbesc cu persoane pe care debea le-am cunoscut, si sa intrebe daca chiar suntem impreuna, de curand intreband o persoana mai apropiata de ce mi se pun asa des aceste intrebari, ea raspunzand ca parem mai mult a fi frati, nu mai mult. Deseori descopar o atractie mult mai mare fata de alte persoane decat fata de el, dar nu am facut nici macar un pas nevinov in acest sens, deoarece nu consider inselatul ca un lucru bun, simtindu-ma vinovata chiar si pentru ce gandesc. Nu cred ca as
putea sa ma despart de el, nu neaparat pentru mine, cat pentru el, stiind ca el chiar tine la mine si nu a gresit cu nimic niciodata, el schimbanduse mult in bine de cand sta cu mine, renuntand complet la umblatul cu mai multe tipe chiar si in timpul relatiilor, si a multor vicii.
Intrebarea mea ar fi daca credeti ca e de vina doar curiozitate, sau pentru mine a fost doar obisnuinta, nu dragoste, si ce imi recomandati.
sa inteleg ca tu ai fost perfect loiala lui in acesti patru ani iar el nu prea si totusi te gandesti la ‘binele’ lui? Eu te-as incuraja sa te intorci mai mult asupra ta… asupra binelui tau… si sa te gandesti daca te vezi intr-o relatie cu el ‘forever’. Despartirile sunt toate dureroase… prin definitie… insa au si ele rostul lor. Succes!O relatie de cuplu are nevoie sa se bazeze pe mai mult decat pe “el chiar tine la mine si nu a gresit cu nimic niciodata”. Intr-o relatie, cei doi trebuie sa se iubeasca, sa se respecte si sa creasca impreuna. Uneori se poate intampla ca pe parcursul relatiei aceste lucruri sa dispara sau sa nu se mai intample. Este foarte normal si nu inseamna decat ca in acest moment, in relatie cu aceasta persoana, acesta este maximul la care se poate ajunge. Si atunci, o decizie se impune: va despartiti si cautati sa cresteti si sa va dezvoltati separat sau ramaneti impreuna desi stiti ca plafonarea este mai mult ca sigura. Cu alte cuvinte numai tu poti stii ce este in relatia ta, daca intr-adevar il iubesti sau nu, daca raspunde nevoilor si dorintelor pe care le ai acum… Poate si o discutie deschisa cu el ar putea aduce putina lumina peste aceste nelamuriri.Permite-ti sa experimentezi ce simti. Da-ti voie sa cunosti si alte persoane, fie si pentru a avea termen de comparatie. Daca te atrage altcineva mai mult, este pentru ca relatia actuala e mai mult un respect reciproc, nu te implineste total. Sau s-a ajuns la rutina. Da-ti voie sa traiesti, sa experimentezi, sa cunosti si alte persoane, sa socializezi cu cat mai multa lume. E singura varianta castigatoare.Parca imi citesc propria poveste. M-am trezit la 19 ani implicata intr-o relatie cu o persoana cu care nu aveam nici un viitor. Era doar o obisnuinta, un om bun, care nu mi-a gresit cu nimic, care “calca totul in picioare” pt mine, dar care nu imi aducea nici o satisfactie sentimentala. Pe strada abia daca ne tineam de mana, la evenimente mergeam singura (pur si simplu nu consideram important ca el sa ma insoteasca), iar de multe ori cateva minute de discutie cu un necunoscut imi aducea mai multa implinire decat o zi intreaga cu el. Si da, primeam o multime de intrebari de genul “ce relatie aveti voi, sora si frate?” Am avut curajul sa spun stop dupa 4 ani, nu mi-a fost usor, mult timp am regretat decizia (imi era bine, ce vroiam mai mult?) Iar dupa ce am inceput sa experimentez, sa vad ce inseamna cu adevarat o relatie, sa vad ce inseamna sa iubesti si sa fii iubit, am realizat ca a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o la momentul respectiv. Acea relatie ma tinea parca inchisa, ma sufoca si simteam ca nu puteam sa fiu eu cea cu adevarat. Draga mea, e posibil sa experimentezi zeci de parteneri pana sa dai de cel potrivit pt inima si sufletul tau. Succes!
Am o luna de cand lucrez la o societate, iar de curand am fost informata ca vor sa imi dea salarul cu doua saptamani sarite, adica muncesc o luna, dar imi platesc doua saptamani, in cazul in care plec si las daune in urma. Este normal?
Buna ziua! Nu cred ca intrebarea mea are legatura cu tema grupului, dar sper sa mi oferiti un raspuns. Am o luna de cand lucrez la o societate, iar de curand am fost informata ca vor sa mi dea salarul cu doua saptamani sarite, adica muncesc o luna dar imi platesc doua saptamani, fapt pe care l fac cica pentru siguranta lor, in cazul in care plec si las ceva daune in urma. Am fost informata ca in cazul in care plec acei bani mi i vor da. Intrebarea mea (eu fiind noua in domeniul muncii) sa am incredere, se fac astfel de lucruri?! In contract nu este specificat. Va multumesc anticipat!
sfatul meu este sa consulti un avocat… poate sa fie ok… sa fie firma de incredere… dar poate sa fie si ‘teapa’. Ai grija in primul rand de tine… joburi mai exista. Succes!Nu este ok sa nu îți plătească orele lucrate. Asta cu “garantia” e o poveste șmechereasca care nu are nici un fel de acoperire legala.Intrebarea e binevenita, si are mare legatura cu tema grupului… E vorba de stima ta de sine, de faptul ca permiti unui angajator INCORECT sa abuzeze de banii tai.
Ne-am cunoscut pe net, eu in Germania, el in Romania. Am o problema cu alcoolul, imi tot zicea sa incetez ca nu o sa mai poata suporta mult…
Buna! am si eu o problema..leagta da cum sa il recastig inapoi..neam cunoscut pe net..la inceputul lui ianuarie..eu in germania el in romania..nu iam dat multa importanta la inceput dar..sa tinut de mine si am ajuns sa avem o relatie..si o intelegere cum nu am mai gasit pana acum..nu credeam ca ma poate iubi cineva deoarece am avut numai relatii ratate in trecut si iubiri neimpartasite..precizez ca am 27 de ani..asa vorbeam zilnic..la telefon..pe whatsapp..ne trimiteam poze..problemele au inceput cand dointa de al vedea tot crestea..si nu aveam cum sa vin in tara..am si o problema cu alcoolu…beam cam odata pe saptamana si ma certam cu el..el imi tot zicea sa incetez ca nu o sa mai poata suporta mult…eu ii ziceam ca atunci cand voi fi langa el va fii totul bn..si ca atunci cand beau sa ma gandesc cat il iubesc eu pe el nu el pe mine..simteam si stiam ca ma iubeste..si ma gandeam ca o sa fie bine..am venit in tara..a venit la mine acasa..adica la mama..neam vazut..totul bine…a stat 5 zile in care totul a fost minunat..apoi a continuat chinul distantei..si eu sa beau ca nu aveam modalitate de a fi cu el prea curand…ne facusem planuri sa plec in germania si sa vina la mine..el avea si posibilitatea de a pleca in anglia…eu am baut intro zi…si nu a stiut de mine vreo 20 de ore…ma certat groaznic…cand lam sunat…imi pierdusem telefonu..iam zis ca sa stricat…vorbeam cu el de p fix cand la sunat fata de la bar unde lam pierdut ..gasise numarul in telefon..si el mia facut ;egatura..a fost prima data cand lam mintit..si a m plecat in germania..simtitnd cum se indeparteaza de mine..nu am reusit sa gasesc o cazare cum trebe..asa ca el a acceptat sa plece in anglia urmand ca intro luna sa vina la mine in germania cand gasesc o locuinta..dupa lucrurile astea eu cu colega mea de munca am decis sa ne inecam amarul..din nou..pt ca si ea avea o relatie foarte complicata..si iar nu a stiut de mine ore buna in care isi facea o mie de griji .. a trecut si asta…si a plecat in anglia…la o saptamana dupa aceea in care am vorbit rar ca nu avea internet si cartela..eu disperam tot mai mult ca nu mai puteam vorbi ca inainte..si simteam cat de departe e deja de mine..si mia scris ca nu mai are acum atat timp pt o relatie ca nu mai vrea sa stea stresat si ca mai bine ii punem pauza…in clipa aia am simtit ca pica cerul pe mine..am plans o noapte intreaga..mam dus la lucru..ma trimis seful acasa cand ma vaqzut cum aratam..toata umflata de la plans..unde am plans mai departe carandui lui explicatii si dandui solutia ca pot sa ma duc la el sau sa vina el la mine..el imi spunea numa ca e mai bine asa si ca nu mai vrea o relatie deocamdata..imi mai scria din 3 in 3 zile sa vada ce fac..eram distrusa.a trecut o luna jumate..si in care ii mai scriam rar cand durerea era de nesuportat..si il intrebam dc a luat decizia asta..in zadar..nu aim schimbat parerea..asa ca intro seara..am avut un atac de panica..si am luat decizia sa ma duc la el in anglia sa il vad si sa incerc sal conving sa ne mai dam o sansa..lam anuntat ca vin..nu a fost prea incantat si mia zis ca imi fac iluzi degeaba si ca a luat o decizie si nu o mai schimba..eu iam spus ca vreau doar sa il vad si sal strang in brate pt ultima data..si a zis ca bine..am fost la el…dar nu neam vazut..eu stiam ca e liber duminica si luni..am ajuns duminica..seara l 6 20..el era la lucru de noapte..dar nu mia zis…poate el a inteles ca vin dimineata..ca iam scris 6 20..o prietena de a mea vorbise cu el si el ii spusese ca merge la lucru..dar..ea nu mia zis mie nimic…asa ca lam asteptat…ii scriam intruna..si vedeam ca nu a citit…ma gandeam ca cn stie p unde umbla..pe la 3 dimineata am plecat de acolo cu inima facuta bucati..credeam ca nu il mai interesez deloc..si ca nu ii pasa ca stau si il astept ca proasta ..si nu intelegeam unde i sa dus iubirea asa dintro data..si planurile care le facusem…am vorbit si de casatorie si de copii..el mai mult…eu nu ma omor dupa casatorie…in fine..am ajuns la londra…rupta de oboseala ..si cand am dat de internet imi scrisese ca a fost la lucru de noapte..eu iam scris doar ca putea sami spuna..si mam dus la o cafenea sami incarc telefonu si sa ma linistesc un pic..cand sa trezit mia scris..ca sa vin acolo in statie undeam fost cand il asteptam..aia era la 4 ore de londra..si eu credeam ca isi bate joc de mine si nu iam raspuns..vazand asta dupa 20 de minute mia dat block spunandumi ca sa plictisit de mine..am crezut ca mor acolo pe scaun..am ajuns in romania..unde am vorbit cu o prietena comuna povestindui cele intamplate..ea a discutat cu el..la certat ca nu sa ocupat d mn…el defapt a crezut ca eu nici nu am fost..si ca am vrut sa imi bat joc de el..iam pozat toate biletele care demonstrau ca am fost..leam pus pe toate cap la cap si i leam povestit intrun mesaj pe facebook..unde nu ma blocase.. 
..si unde ii zisesem ca il iubesc enorm si niciodata nu mias bate jpc de el..nu mia raspuns….au trecut 3 saptamani..miam schimbat numarul de telefon..si lam abordat..mia raspuns..repede..politicos..si cam atat..prietena noastra comuna…a vorbit luni cu el despre un joc pe care il jucam noi…cu grupuri iesisem din grupul in care era el..si am creat altu..sal cheme si pe el…si au avut o disvcutie de mine..in care el ia spus ei ca nu mai are sentimente pt mine..ca nu poate sta fortat cu mine..ca lam calcat pe nervi destul si ia trecut de mine..mie nu mia spus niciodata ca nu mai are sentimente pt mine..sau ca nu ma mai vrea..doar ca nu vrea o relatie pe moment cu nimeni..nu stiu poate am fost naiva..sau iubirea pt el nu ma facut sa citesc printre randuri..nu stiu…stiu doar ca am avut langa mine o persoana buna…care ma iubea…si am distrus totul…cu inconstienta mea…sunt foarte hotarata sa ma schimb si sa devin persoana de care sa indragostit…nu fetita capricioasa si nesigura pe ea care devenisem in ultima noastra luna de relatie..
as vrea sa stiu ce parere aveti voi cei care citit mesajul? daca mai sunt sanse de impacare…si cum sa pocedez…nu mai pot continua sa plang zile intregi gandiduma la el…vreau sa il recuperez..si sa ma recuperez pe mine…vreau sa ii arat ca ma pot schimba si ca pot fi ceea ce el vrea..dar e cam greu daca el ii in anglia si eu in romania deocamdata..am vrut sa plec iar in anglia dar sa raman acolo…imi pot gasi de munca exact acolo unde lucra el..dar..nu cred ca ar fi prea incantat..stiu doar ca as face orice pt el..pt noi..imi vad foarte clar greselile..si nu mai am de gand sa le repet..am invatat multe in relatia cu el..si cel mai rau doare ca eu sunt singura vinovata..eu lam facut sa se depsarta de mine..va mutumesc anticipat pentru raspunsuri..
In primul rand, mie imi reiese din aceasta povestire o slabiciune pentru alcool. Cred ca asta ar fi primul punct de lucru, ca sa zic asa. In al doilea rand, schimbare ar trebui sa vina pentru ca TU iti doresti asta si nu pentru altcineva. Care e diferenta intre ele? Prima este o schimbare autentica, venita dintr-o nevoie a ta si o dorinta de a trai altfel, de a face lucrurile altfel etc. In plus, este posibil ca el sa nu doreasca reluarea relatiei nici daca te schimbi. Cu atat mai mult acest proces ar trebui sa fie generat de ce vrei tu si nu de ce vrea el. Cred ca in acest moment inceperea unei psihoterapii ar fi o alegere buna.ma gandesc la doua lucruri: ca ai putea sa ii respecti decizia si sa mergi mai departe; si ca ai putea sa lucrezi in primul rand la relatia cu tine insuti… spui ca ai probleme cu alcoolul, atunci fa ceva pt asta (discuta cu un psihoterapeut)… dezvolta-te intai pe tine… relatia cu propria persoana se reflecta in relatia cu cei din jur. Se poate, succes!Probabil omul e casatorit… el se juca, iar tu ai trait o ILUZIE adolescentina…
Primul prieten s-a casatorit cu o alta femeie cand eram insarcinata. Am gasit apoi un sot prin intermediul unei agentii matrimoniale, iar acesta s-a dovedit homosexual.
Buna ziua,
Va multumesc pentru atentie si sper sa gasesc pe cineva sa ma ajute contra -cost .
Prefer sedintele pe skype deoarece am domiciliul in strainatate.
Evenimente din copilarie- am avut o relatie extrem de violenta cu fratele meu -el este cu 7 ani mai mare.Comentariile lui au nascut in mine complexe de infrioritate. Asta m-a facut sa fiu foarte reticenta fata de baieti in general.
Am petrecut mult timp si la o manastire in copilarie. Acolo am capatat gust pentru asceza.
Am avut cativa prieteni , relatii dar s-a dovedit ca vroiau doar sa se foloseasca de mine. M-am simtit mintita si subapreciata.
primul prieten cu care am avut o relatie mai lunga s-a casatorit cu o alta femeie cand eram insarcinata. S-a luptat cu mine sa imi i-a copilul si sa-l dea celeilalte femei sa-l creasca.Am gasit un nou sot prin intermediul unei agentii de mariaje. Acesta s-a dovedit homosexual de fapt si m-a inselat timp de doi ani cu o femeie bisexuala care era tip dominant.
Fostul meu sot are autism narcisism si altele.
Am trei copii , doi au retardare mentala si toti trei au autism – spctrum.
Mama mea , care locuia cu mine a murit de cancer la plamani anul trecut.
As vrea sa incep o relatie normala cu un barbat normal , am prieteni dar nun sunt capabila sa am incredere in mine si in viitorul partener.
Am nevoie de consiliere psihologica, si aveam nevoie de aceasta acum 14 ani , cand am fost la un psihiatru sa ma analizeze si atunci mi s-a spus ca am nevoie de psiholog- pentru a rezolva problemele cauzate de traumele copilariei.
Va multumesc
Cred ca nu psihologul sau psihiatrul rezolva aceste traume, ci PSIHOTERAPEUTUL. Insa pentru psihoterapie este nevoie de o relatie fatza in fatza. Consilierea pe Skype te poate ajuta sa te orientezi, insa nu rezolva problemele mai profunde pentru care e nevoie de psihoterapeut. Pot sa iti ofer gratuit o discutie pe Skype, (ID-ul meu este INVINGEMSTRESUL) care sa te ajute sa te orientezi catre psihoterapeutul potrivit din zona ta. (Asta daca esti in Europa sau SUA).Bună ziua, într-adevăr dacă începeati o terapie cu 14 ani lucrurile ar fi fost diferite în viata dumneavoastră. Aveti nevoie de un psihoterapeut, cu siguranță, și intuiția legata de faptul ca probleme pornesc din copilărie este corecta. Terapia la distanță câștiga din ce în ce mai mult teren, și studiile sunt încurajatoare în ceea ce privește eficienta ei. Dacă nu aveți posibilitatea sa mergeți în cabinet, este o alternativa viabila. Eu lucrez online și am avut rezultate bune, similare cu cele din cabinet. Ma puteți contacta în privat la popamarilena@yahoo.com si putem stabili o discuție despre care ar fi cea mai fezabila soluție pentru dumneavoastră. Cel mai probabil și copii dumneavoastră au nevoie de ajutor. Numai bine!Poate te ajuta si aceasta postare. Pe site gasesti si detalii despre sesiunile de psihoterapie online psihoterapiefamilie.ro/blog/esti-pregatita-pentru-casatorie-sau-despre-concesii/Problemele mele sunt mult mai profunde….De exemplu: cand aveam 24 de ani am avut o ‘cearta’ cu prietenul.De fapt nu a fost decat faptul ca m-a dezamagit profund. Atat de profund incat corpul meu a reactionat astfel—In timpul noptii am facut o criza de hipotermie in timpul somnului(mentionez ca erau 24 celsius in camera). Cand mi-am luat temperatura era putin peste 33 de grade , simteam dureri ca un fel de sageti taieturi de cutit in tot corpul si durere musculara. M-am incalzit pe calorifer si cu sticle de apa clocotita peste tot . In urma controalelor la spitalul militar Fundeni , concluzia a fost ca numai emotiile declanseaza aceasta.De atunci mi-a fost teama de socuri emotionale , de asta am ales barbati care mi se pareau ‘ siguri’Ce inseamna oare ‘barbati siguri’ sau ‘femei sigure’. Exista asa ceva? Poate de la intrebarea asta ai putea sa pornesti in cautarile tale, Mihaela? Descrierea de mai sus aduce a atac de panica, ai mai experimentat astfel de reactii? Dr Rares Ignat – psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viataExista, da.Sunt persoane integre care cunosc consecintele faptelor lor si care care se cunosc se accepta si se respecta pe ei insisi si pe ceilalti din jur. Nu a fost atac de panica, deoarece s-a produs in timpul somnului si din contra, corpul si-a redus activitatea si temperatura, nu le-a accelerat.Mihaela Luca Cracana – Notiunea de persoana integra e relativa… Oamenii se pot schimba… Stiai ca in 7 ani fiecare celula din corpul tau va muri, fiind inlocuita de alta? Si ca peste 7 ani tu vei fi o persoana absolut noua? Te astepti ca si acea persoana noua sa se comporte perfect identic cu tine, cea de acum? Totul e intr-o continua schimbare, si e lipsit de sens sa negam asta. Ne schimbam vietile, partenerii, joburile, orasul sau tara in care traim…Oamenii chiar nu se schimba….ce bine ar fi daca s-ar schimba.Doar suferinta ii face mai empatici ,atata tot
