Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Arhiva lunara pentru decembrie, 2014

  492 vizite

Aproape zilnic mi se intampla ca atunci cand discut cu cineva, unul sau mai multe cuvinte din discutie sa le aud reproduse intocmai la televizor sau radio ori chiar in discutia altora de langa noi. Nu gasesc nicaieri pe internet ce inseamna acest lucru.

Terapeuti RO 10:45am Dec 11
Mesaj:
Buna ziua,
voi trece direct la subiect. Aproape zilnic, o data sau de mai multe ori mi se intampla ca, atunci cand discut cu sotia sau si alte persoane, unul sau mai multe cuvinte din discutie le aud reproduse intocmai la alte persoane care discuta la tv sau radio sau chiar in discutia altora de langa noi. Nu gasesc nicaieri pe internet ce inseamna acest lucru. De exp cer la farmacie ceai de chimen si anason si aud la tv-ul din farmacie ca o persoana publica recomanda ceai de chimen si anason. Mi se intampla de 1-2 ani si mie si sotiei aceeasi ciudatenie. se intampla si cand gandesc ceva sa fie reprodus in discutia altora de langa mine sau la postul de tv la care ma uit… Mi-ar fi de ajutor sa stiu din ce cauza se intampla si daca se intampla si altora lucrul acesta. Multumesc

Hurloi Ana Silvia 10:54am Dec 11
pe scurt: si mie mi se-ntampla! si de mult timp, am observat acest lucru. cant ceva prin casa, apoi aprind televizorul si aud acelasi cantec. am discutat cu o doamna, intr-o zi, despre carnea in post. e foarte toxica. si pt trup si pt suflet. plec din vizita de la doamna, ma duc la matusa, care-mi spune: carnea e toxica=acelasi discurs. ma intalnesc intamplator cu sefa, ne oprim la 2vorbe, la care zice: ferice de vegetarieni, ca tare-i toxica, carnea asta! / cand o sun pe prietena mea, exclama: acum am pus mana pe telefon si-am vrut sa te sun! etc. nu stiu, probabil e ceva in aer, o telepatie, sau cei din studiul Paranormalului, sa ne explice! :)

Alex Glazy 1:20pm Dec 11
ehee, poate lucrurile s-au mai intamplat in vreo alta dimensiune, si de-aici sa se produca sincronizarea, spun asta bazandu-ma pe potentialul cerebral imens, insa nimic nu e sigur, ceea ce putem sigur afirma e ca superficial sunt vazute ca niste coincidente si nimic mai mult.

Catalina Kiki 11:09am Dec 12
Gandeste-te si la numerele de la LOTO si spune-ne si noua :P

Mariana Nistor 11:40am Dec 12
se numesc sincronicitati si apar pt ca esti pe frecventa potrivita…probabil ca sunt chiar raspunsuri la intrebari care te framanta..

Antoniu-Viorel Butnaru 12:08pm Dec 12
nu confunda fenomenul sincronicitatii cu telepatia .

Radu Costel Mititelu 11:20pm Dec 13
Sar putea sa fie si un fenomen de Deja-Vu.Adica anticipezi înainte.Mintea umana are un potential urias.

Mar Dum 6:07pm Dec 15
Statistic pot fi perioade cu mai multe tipuri de coinicdente in viata oricarui om. In unele situatii poate fi vorba ca pe baza experientei de viata sa dezvoltati o buna intuitie asupra a ceeace va urma ca posibila reactie a celor din jurul dumneavoastra.Se poate ca multele din coincidente sa nu le observati deoarece evenimentul nu va inteeseaza dar automat sa le constientizati pe cele ce corespund astaptarilor.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 2:37pm Dec 16
se numeste ‘ecoul gandirii’ si pt acest gen de simptom este recomandabil un consult psihiatric!

Mar Dum 6:34pm Dec 16
Daca vreti sa papati pastile pe viata mereti la psihiatru. Mai bine ati merge la un psiholog clinician pentru niste teste si abea apoi daca reiesa ca ar fi cazul, (doamne fere) mergeti mai departe.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 6:37pm Dec 16
De acord!

Dragos Pacher 7:27pm Dec 16
Cunosc un caz exact ca al dv!! S-a rezolvat prin 2 cai: 1) demonul care le provoca a fost indepartat prin maslu, mers la biserica 2) intelegerea faptului ca este doar o coincidenta statistica. In cazul pe care il cunosc persoana a trecut in stadiul urmator si auzea voci prin intuitie. Sta in puterea dv sa opriti din timp aceasta senzatie ca si cum nu ar exista si simptomele or sa dispara.

Mar Dum 7:35pm Dec 16
De unde stii ca este EXACT ? O anameza in terapie poate dura si cateva sedinte pana se pune un diagnostic corect. Ba pe parcurs pot apara noi elemente ce schimba sau completeaza incadrarea. Pot cateva pareri explimate subiectiv sa inlocueasca o ora cel putin de teste si intrebari ?

Radu Drăgan 8:35am Dec 17
Este una din etapele de deschidere spirituală .Depinde de dumneavoastră dacă să mergeți mai departe sau nu.Alegerea e simplă ,ce este mai important pentru dvs?. ce spun ceilalți sau ce simțiți legat de acest subiect.Aceste așa zise coincidențe sunt proiecții ale unor informatii intuitive in partea constienta.va recomand o carte care ar putea să vă ajute să întelegeți aceste lucruri dacă aveți deschiderea necesară. Se numește Superintuiția de Kurt Tepperwein.Acest fenomen de care relatați poate fi o calitate sau poate fi un defect,doar dumneavoastră îi dați această nuanță .Acum 15 ani am trecut și e prin asta și credeți-mă știu ce înseamnă ,dar folosit corespunzator vă poate schimba existența.Vă doresc toate cele bune.

Dragos Pacher 11:21am Dec 17
Radu Drăgan din cazul pe care il cunosc manifestarile prin intuititie s-au terminat prost. Sfaturile primite de la entitatile spirituale respective au fost in mare parte negative si indreptate spre rau. Mai ciudat ca se manifesta si pentru nevasta dlui. Ar putea fi vorba de o autosugestionare a sotiei dar pentru dl respectiv pot fi 3 variante foarte viabile fiecare: 1) entitati demonice neprietenoase 2) dechidere spirituala pozitiva 3) coincidenta statistica, simptome autoinduse, desi inclin foarte tare spre o deschidere catre entitati neprietenoase

Radu Drăgan 11:31am Dec 17
Dragos Pacher asta se poate stabili prin măsurători,în cazul care există deschidere ,dacă nu ,să lăsăm liberul arbitru să functioneze.

Dragos Pacher 12:13pm Dec 17
Radu Drăgan liberul arbitru care il poate duce la pastile si psihiatrie ? Eu cred ca este un taram foarte alunecos. pe langa aceasta cred ca sunt foarte putine persoane care pot "masura" deschiderea spirituala a cuiva, daramite a distinge despre ce este vorba acolo. Inclin in continuare catre entitati neprietenoase ce nu ar trebui incurajate.

Mar Dum 3:42pm Dec 17
Pana la entitati greu palpabile incercati pur si simplu un psihoterapeut. Acesta vindeca fara pastile. Varianta "hard’ fara patile ar fi psihanaliza care dureaza in tre 3-5 ani si costa mai mult. Insa un test facut la un clinician ar putea arata ca nu este cazul de a ne incadra in patologic. Daca acea intuitie va deranjeaza incercarti la un preot neaparat cu har, apoi la sacroterapie, pe parte pur energetica la maestru reiki si mai mult ma abtin de a sugera ceva caci si in lumea doctorilor, a psihoterapeutilor, sau a celor ce lucreaza pur energetic "multi chemati putini alesi"

Problema mea nu este grava, dar e din ce in ce mai deranjanta. Cu 7-8 ani in urma, am inceput sa simt nevoia sa-mi dreg glasul, deoarece se aduna “ceva” in gat.

Terapeuti RO 8:21am Dec 17
Mesaj:
Buna ziua!

Am 57 de ani si sunt sanatos.
Problema mea nu este grava, dar e din ce in ce mai deranjanta.
Cu 7-8 ani in urma, am inceput sa simt nevoia sa-mi "dreg glasul", asa cum face si fostul presedinte Iliescu, deoarece se aduna "ceva" in gat.
Fenomenul s-a accentuat si este mult mai pregnant in sezonul rece (noiembrie – aprilie).
Se aduna o flegma in gat, insa nu suficient de consistenta pentru a o putea elimina prin tuse (ca in cazul racelilor in care se manifesta tusea productiva). Chiar daca tusesc si reusesc sa elimin ceva, se formeaza la loc foarte repede. Flegma de care vorbesc este aproape transparenta si, repet, nu prea consistenta.
Daca mananc ceva mai uscat, care produce mici particule (paine prajita, biscuiti, napolitane, etc) imi vine sa tusesc, e ca si cum as avea o sensibilitate anormala in gat, datorita particulelor care ajung in zona faringelui.
Nu simt dureri, iar intre mese fenomenul se atenueaza, insa imediat dupa ce mananc e nevoie sa beau cateva inghitituri de apa, pentru a "spala" zona.
Vreau sa scap de aceste simptome si nu stiu unde sa merg pentru o consultatie.
Mi-am luat exudat si nu am niciun stafilococ.
Medicul meu de familie a sugerat ca ar putea fi un reflux gastric si mi-a dat sa iau niste pastile, insa fara nicio ameliorare. In plus, ma intreb de ce se accentueaza la rece. Refluxul nu ar fi constant indiferent de anotimp?

Am acum o trimitere pentru o consultatie ORL si nu stiu unde sa ma duc. Mi-e teama ca as putea alege un medic care sa nu fie impresionat de aceste simptome si sa ma expedieze fara prea multa atentie, intrucat, intr-adevar – nu am o afectiune serioasa, de mare pericol.

Va rog frumos, daca puteti, ajutati-ma sa progresez cumva, sa vad daca este ceva de facut si ce anume.

Va multumesc!

Nicu A.


Steluta Stanciu 12:14pm Dec 17
Se pate ca e vorba de o cauza emotionala,ceva ce nu puteti inghiti,o nemultumire launtrica.Consultati un psiholog sau vorbiti cu un prieten bun si descoperiti ce nu puteti "inghiti".Luati degeaba fel de fel de tratamente,trebuie sa gasiti si sa eliminati cauza.Sanatate :)

Elena Miu 1:06pm Dec 17
M-am confruntat cu asa ceva. Este pe fond nervos. Cu timpul va trece. Daca nu vreți sa apelați la medicamente pentru atacuri de panica sau ceva pentru stres, atunci trebuie sa apelati la autosugestie, sa va calmați și totul va fi bine. Rabdare, multa rabdare si va trece.

Neli Pena 2:26pm Dec 17
Folositi-va de trimiterea la ORL, pentru ca acolo trebuie sa mergeti mai intai. Daca sunteti din Bucuresti, va recomand cu incredere Dr. Paraschiv de la Clinica Gral Medical din str. Traian Popovici.D-na doctor este profesionist adevarat, foarte atent cu pacientii si problemele acestora.Multa sanatate!

Prietenul meu e ortodox pe stil vechi si el face Craciunul pe 6 ianuarie. E foarte credincios de felul sau, posturile le tine cu sfintenie, iar eu… deloc.

Terapeuti RO 9:06am Dec 16
Mesaj:
Buna ziua! Am 18 ani as vrea sa ma sfatuiti in legatura cu o situatie care-mi da batai de cap.Eu si prietenul meu(19ani) avem un an impreuna,el e ortodox pe stil vechi iar eu pe nou.Calendarul e decalat cu 13 zile,el face Craciunul pe 6 ianuarie. El e foarte credincios de felul sau,posturile le tine cu sfintenie,iar eu..deloc.Apare problema in care el doreste sa tina post trupesc, eu avand alta mentalitate acest lucru ma face sa ma simt respinsa.De asemenea,cand eu am revelionul si mananc de frupt si dansez,el tine post si se abtine de la toate…si astfel cand suntem la o petrecere ..ma simt singura.E foarte rigid si nu ar accepta sa "lase"postul macar o zi,daca i-as propune ne-am certa,s-ar enerva.Am avut cateva discutii pe problema asta,spune ca vreau sa-l trag din a fi credincios,el asa a fost crescut de mic.Nu mai stiu ce sa fac,il iubesc foarte mult,are multe calitati pe care rar le-am vazut la alti baieti dar simt ca nu pot sa accept situatia aceasta.O relatie implica multe compromisuri..am inteles ca trebuie sa tina post alimentar si trupesc,ma abtin de la "poftele"trupesti,am inteles ca duminica dimineata e ocupat ca e la biserica…dar simt ca numai eu trebuie sa fac compromisuri..el in lelatura cu asta nu ar face niciunul (de exemplu sa se abata de la post macar de craciunul meu si de revelion,sa mancam impreuna in familie..)pentru ca ar insemna sa"se ia de mana cu…dracul ".Va rog sa ma sfatuiti! Multumesc!

Doctorul Terapii Complementare 9:15am Dec 16
Sugerează-i să meargă la teologie pastorală sau pedagogică, unde va învăța că biserica ortodoxă dă dezlegări în timpul posturilor. Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om zicea domnul Iisus.

Oana Bodor 1:08pm Dec 16
Si uite asa… credinta dogmatica face viata oamenilor in iad, (in numele lui D-zeu) aici, pe pamant! Din pacate, nu prea ai ce face in situatia asta, convingerile lui sunt prea adanc inradacinate, sunt sanse minime ca sa se schimbe. Dar asta nu e un motiv sa renunti tu la viata ta, numai ca el sa stea departe de ispita. Si daca "relatia implica compromisuri", asta e valabil si pentru el. Cu alte cuvinte, el alege sa-si pastreze religia si obiceiurile aferente, in timp ce tu ai dreptul sa petreci cu familia si cu prietenii sarbatorile conform credintei tale. Compromisul corect ar fi sa petreceti sarbatorile crestine separat, intelegand fiecare ce e important pentru celalalt, si tu te vei "sacrifica" sa mai petreci o data si cu el. Nu ai nici un motiv sa-ti "pedepsesti" familia si prietenii, stand in post si rugaciune impreuna cu el in conditiile in care tu nu crezi in acele lucruri (adica te pedepsesti si pe tine insati). Asta nu e o dovada de iubire. Mai mult, e o dovada de egoism din partea lui sa iti ceara acest sacrificiu. Negocierea compromisului ar trebui sa conduca spre varianta in care fiecare castiga ceva din el, nu numai unul. Succes, si Sarbatori fericite!

Daniela-Monica Guzu 2:14pm Dec 16
O relatie armonioasa implica o compatibilitate f buna pe diferite planuri: material, sexual, social, afectiv, intelectual si spiritual. In cazul vostru ultimul plan va da batai de cap. Ce faceai daca prietenul tau era de religie catolica sau budist. Ii schimbai sistemul de credinte spirituale? Nimeni nu are dreptul de a cere acest lucru. Cele doua viziune spirituale doar se pot impleti in asa fel incat sa nu afecteze buna armonie a cuplului. De exemplu: el participa la masa de Craciun alaturi de ea si mananca mancare de post. Este chiar o forma de respect al iubitei gatind mancare de post special pentru el, iar el o respecta participand la sarbatoarea ei.

Daniela-Monica Guzu 2:18pm Dec 16
Daca cele 2 viziuni spirituale nu sunt compatibile si nu pot realiza o frumoasa imbinare a lor, atunci afecteaza puternic cuplul. Oricum tineti cont ca exista un singur DUMNEZEU imbracat in mai multe forme. Care forma e cea corecta? EXACT Cea care ti se potriveste.

Fara vreun motiv anume, din cand in cand mi se opreste respiratia, nu mai primesc aer aproximativ un minut si intru in panica de moarte.

Terapeuti RO 9:04am Dec 16
Mesaj:
Buna ziua. Ma confrunt cu o situatie iesita din comun, Fara niciun siptom, la intervale neregulate, ziua, mai putin noaptea, fara vreun motiv anume, se opreste respiratia si nu mai primesc aier aproximativ un minut decit f.f.putin si intru in panica de moarte si parca pe acest parcurs mi se inchide aierul tot mai mult. Abia intr-un timp incep sa primesc aier si situatia revine la normal dar ramin cu panica revenirii o perioada destul de lunga. Acest simptom se repeta rar la interval de luni.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 9:54am Dec 16
daca nu exista cauze medicale… atunci este foarte probabil sa fie vorba de un atac de panica

Onetiu Florin 12:49pm Dec 16
contactati-ma in privat, cauze exista!!!!

Terapeut Masaj 12:51pm Dec 16
Sunteți femeie sau bărbat? Daca sunteti femeie, asta se mai întâmpla de la anticonceptionale. Apoi indiferent daca sunteti barbat sau feneie,va recomand urgent analize amănunțite si eco Doppler(neapărat Doppler) la inima. La eco normal nu apare ce apare la Doppler.

Terapeut Masaj 12:51pm Dec 16
Femeie*

Oana Bodor 2:30pm Dec 16
E nevoie sa va controlati starea de sanatate. Daca, in urma investigatiilor medicale (inima, plamani, endocrinologie), reiese ca nu sunt cauze organice ale starii dvs., contactati un psihiatru si/sau psihoterapeut, ar putea fi vorba de atacuri de panica, si ele pot fi tratate cu succes.

Soacra mea vrea sa locuiasca cu noi…

Terapeuti RO 10:53am Nov 13
Mesaj:
Referitor la: Ce fac cu soacra mea, femeia nu concepe sa nu locuiasca impreuna cu fiul ei, sotul meu!!
Primind cateva raspunsuri din partea dvs. am realizat ca trebuie sa dezvolt putin mai mult cazul meu!
Cordonul ombilical a fost taiat de mult…sotul meu a fost crescut de bunicii lui (parintii mamei lui). Nu se pune in discutie o iubire reciproca de invidiat! Femeia a fost de acord ca parintii sa-i creasca copilul pe motivul business-ului pe care il avea cu sotul, erau foarte ocupati… De fapt sotul ei nu s-a dovedit niciodata a fi un om langa care se poate trai in armonie… iar decizia bunicilor de a lua copilul a fost cea mai buna tinand cont ca EA isi alesese viata pe care a vrut-o… chiar daca a fost sfatuita sa renunte la acel om! Evident pentru noi toti este faptul ca isi doreau amandoi o viata bogata!
Apoi…dupa plecarea in State si-a dorit cu disperare venirea fiului ei… In prezent, sotul meu suporta o parte din cheltuieli pentru ea… o parte de chirie, telefoane,asigurari, masini platite aproape integral de catre el…
Pentru tatal lui a muncit doi ani si nu a fost platit..efectiv l-a mintit…
De fapt acesti parinti nu prea au facut nimic toata viata lor.. acum vorbesc amandoi urat unul de altul.. tatal i-a blestemat pe amandoi… nici nu vreau sa continui cu aceste prostii!
Vin dintr-o familie modesta iar parintii mei nu mi-au putut oferi f multe INSA nici nu mi-au cerut vreodata ceva, reusesc sa se descurce singuri fara sa ma impovareze!
Aceste crize ale ei au fost facute pe motivul ca nu concepe un trai din care sa lipseasca CASA pe care si-a dorit-o toata viata ei si pe care evident…. ca femeie singura si in plin divort, este greu sa obtina totul!
Casatoria noastra nu a fost bine primita de niciunul din parinti! Am fost facuta in toate felurile de amandoi fara a ma cunoaste prea bine insa sotul meu nu este ca ei absolut deloc! Asta este o dovada clara pt mine ca el a reusit cu succes sa depaseasca raul pe care l-ar fi putut mosteni!
Pentru ca ea nu poate sa faca ceva pt stilul de viata pe care si-l doreste, ii cere lui sa faca! Este "golul" pe care fiul ei il poate umple! Toate aceste lucruri ea nu le spune insa plange ca o lasam singura… si mai nou ameninta cu moartea ei… Vad ca se leaga si de familia mea… si incerc ca toate mizeriile acestea sa nu ajunga la ai mei… ar fi rusinos pt mine!
Sotul meu nu are inca solutia …de teama reactiilor nebune din partea ei… si stiu ca nu este usor pt el … Cu siguranta putem locui foarte aproape de ea pt orice sprijin este nevoie… pt a lua mese impreuna.. prt a di de sarbatori cu ea… eu accept oamenii cu bune cu rele insa nu pot permite stricarea casniciei mele pr ca ea nu stie cum sa nu se bage in treburile noastre.. Acesta este motivul pt care nu vad ca solutie locuitul impreuna INSA nu cred ca va fi bine nici asa!! Problrma este CASA!
Oare sa fie in stare un om sa-si faca rau, iubindu-se atat de mult? :D

Terapeuti RO 10:41am Dec 5
COMPLETARE: "As vrea sa mai povestesc un fragment din toata povestea mea: Legatua
mea cu sotul meu a inceput prin intermediul ei (am primit un mail in
care mi s-a propus in mod direct daca as fi interesata sa-i cunosc fiul
pt ca ea s-a hotarat sa-si ajute fiul "din umbra" sa gaseasca o fata
potrivita pt el! Cu explicatia ca: ea vrea sa dovedeasca ca are tot
interesul sa ajute ca 2 oameni sa fie fericiti…ca ea a avut numai
necazuri..etc … In acest mail ea mi-a prezentat in mod "diplomat"
niste reguli, printre care cea de a veni in State cu viza de logodna pe o
perioada de 6 luni, iar de restul nu discuta cu mine acum decat cand o
sa ajung in state si abia atunci vedem ce si cum… :) )
M-am amuzat incredibil la mesaj si am refuzat categoric "propunerea".
Tin sa mentionez ca parintii se cunosc oarecum (au lucrat impreuna).
Pur intamplator sotul meu a luat legatura cu mine la cateva luni dupa
aceasta discutie si am tinut legatura tot mai strans pana el a venit in
tara si am legat o relatie. Am realizat cand eram deja in State ca ea
imi propusese de fapt sa raman ilegal cu viza pt ca sotul meu mi-a spus
ca avem la dispozitie 3 luni ca sa ne casatorim, fiind venita cu viza de
logodna! Intr-adevar si in acte era scrisa conditia asta! Am realizat
cu timpul ca sotul meu ii reprosase anumite lucruri mamei lui (sufera
destul de mult ca nu a crescut langa parinti sau macar langa ea…).
De fapt intuiesc ca ea a avut un plan prin care sa-i arate copilului ei
ca ii vrea binele dar de fapt nu vroia nici sa-l piarda pt ca el trebuie
sa-i raspunda nevoilor ei. Ea nu s-a asteptat nicio secunda ca ar putea
iesi ceva atat de bun pt noi! De aici si disperarea ei de a opri
casatoria (cu telefoane la familia ei in Romania pt a interveni! Mi s-au
confirmat multe lucruri. Era constienta in sinea ei ca fiul va pleca la
casa lui… De fapt nu ar fi fost nimic rau pt mine in a locui impreuna
insa a dovedit ca este o persoana imposibila’. Cand a observat ca sunt o
persoana prea ok deja devenisem amenintare si au inceput nemultumirile
fata de mine….
Oare sa fie posibil sa puna la bataie un plan atat de exact …doar ca
sa para grijulie dar de fapt nu vroia sa-l lase??
Va fi nevoie sa iau o decizie cat mai buna pt viata mea!
Sotului ii vine cam greu sa creada ca mama lui ar putea avea vreo
problema psihica! Cred ca este putin obisnuit cu plangerile si
pesimismul mamei lui si nu cred ca vede foarte clar gravitatea
lucrurilor! Ea pare un om normal dar cu apucaturi uneori ciudate.
As vrea uneori sa cred ca este doar o persoana egoista, cu o iubire
imensa de sine si atunci nu ar fi in stare sa-si faca rau singura (un om
care se iubeste atat de mult nu si-ar face rau; poste face rau celor
din jur dar nu si ei).
In orice caz, ca mama este de neconceput sa-ti acuzi fiul ca nu isi tine
o promisiune facuta (aceea ca vor locui impreuna).
Bunicii sotului meu pun foarte mare presiune pe el ca sa n-o paraseasca
pe mama lui! deci, toata lumea sustine ca noi o parasim daca vrem sa
locuim in apropierea ei! Este absurd! Nu vrea sa-i supere nici pe bunici
(ei l-au crescut), tine foarte mult la ei! Este greu sa le explic si
batranilor situatia.. Singura sustinere o am din partea matusilor
sotului (surorile soacrei care sustin ca o cunosc bine…dar isi iubesc
si nepotul mult),
insa nu pot interveni prea mult…"

Mihaela Vasut Luncasu 11:36am Dec 5
Pare ca mama traieste o mare anxietate de separare, de aici dorinta de control asupra vietii fiului ei si implicit a dvs. Nu am inteles care este miza concreta a actualei confruntari si a amenintarii cu suicidul, sa locuiti impreuna cu dansa astfel incat sa nu-si piarda casa pe care altfel nu ar mai putea sa o intretina dupa divort, sau sa o luati in casa dvs in cazul in care isi pierde casa?

Gabriela Iftode 11:50am Dec 5
Eu "vad" un barbat de care trag doua femei, in directii total opuse. Fiecare dintre ele isi inchipuie ca are tot dreptul sa faca acest lucru. Iar barbatul ar dori sa impace si capra si varza , pentru ca ii este frica sa-si asume responsabilitatea unei decizii. Nu stiu daca cineva va poate da solutia miraculoasa de a scapa de soacra. Sotul dvs trebuie sa decida daca va locui ori ba si cu mama sa. Iar dvs nu trebuie sa porniti din start cu ideea ca a locui cu soacra este o drama. Puteti merge la un terapeut, si veti gasi in dvs resursele de a tolera soacra.

Terapeuti RO 9:28am Dec 12
RASPUNS: " Aceasta anxietate de separare este posibila, dar pe fiul ei nu a vrut nici sa-l alapteze! Pe vremea cand l-a nascut, sotul ei fugise la 2 saptamani de la nasterea copilului cu o alta femeie iar ea a suferit dupa el timp de 3 luni si nici copilul nu vroia sa-l vada! Batrana a avut grija de tot! Apoi s-au impacat… iar cearta batai, inselat…nici nu vreau sa mai continui! In orice caz alaturi de omul ala nu a facut nimic, ea si-a dorit casa impreuna insa sotul ei nu a vrut (el avand firma de transport, dispunea de bani insa ii placea sa calatoreasca mult, nu sa si stranga). Si acel om, din cate l-am cunoscut, pare un om frustrat, instabil… (batut si el in copilarie de tara). Sunt rautacoosi pt ca vorbesc urat de altii, invidiosi … nefericiti! Iar ea este in situatia in care lucreaza pe un venit minim insa si-a dorit o viata luxoasa intotdeauna! Are multe bijuterii, haine, parfumuri (parca tanjeste dupa toate astea) si evident este neimplinita pt ca nu si le poate permite! Dar oare sa fie asta un motiv pt care sa nu te poti bucura de viata asa cum e? Referitor la locuinta: dansa sta in chirie de 14 ani de cand este aici! Chirie care era impartita cu sotul si fiul si acum este doar cu fiul! Sotul meu de de la 18 ani cand a venit in state si-a continuat studiile, muncind in paralel! La ora actuala, el plateste abonamente, cablu, asigurare masina ei (pe care tot el a cumparat-o) si este dispus sa sprijine cu orice doar sa-i asigure un trai decent pt a se descurca! Noi fiind intr-un alt stat cu afacerea sotului (distanta de 1 o zi de mers cu masina fata de dansa), i-am propus sa vina in apropiere de noi insa nu concepe asa ceva pt ca ea nu se muta din acel stat pr ca e cald si nu-i place frigul! Noi vom sta o perioada de cativa ani pt ca afacerea merge bine! Cu toate astea ea plange ca e singura desi n-o alunga nimeni daca vrea sa vina in statul unde suntem noi! Iar casa isi doreste pt ca s-a saturat sa stea in chirie, intr-un cartier care nu-i place (desi sotul spune ca ea a vrut sa se munte acolo). Ea ar vrea sa-si deschida un salon de coafura facand cursul insa sistine ca mai intai trebuie ridicata casa ca vrea afacerea langa casa si sustine ca serviciul pe care il uraste de 11 ani trebuie sa-l tina pt imprumutul care se va face pt casa, ca ajuta pr ca are vechime (desi sotul spune ca nu e nevoie sa se sacrifice… ca se descurca). Eu spun ce a spus ea, atat la sotul meu cat si la mine. A avut un accident de munca cu mana si am fost alaturi de ea timp de 2 saptamani. Mers la doctor, facut cumparaturi, mancare, curatenie, sotul a ajutat-o la completat hartii, tot el a vb cu avocat si tot el tine legatura cu mailuri indirect, pt ca efectiv nu se descurca! Sotul s-a ocupat responsabil cam de tot de cand a venit aici, a si fost nevoit sa descurce tot! Cat am stat cu ea, am surprins-o barfindu-ma, cautandu-mi in lucruri…, nu se gospodareste deloc (poate asta ar fi ok ca nu ma deranjeaza sa intretin curatenia di tot) dar nu stie sa nu intervina in viata noastra efectiv. Nu cred ca imi va conveni sa locuiesc in aceste conditii si nici nu cred ca va intelege. Educatie eu nu ii mai pot face la 50 de ani! Si acum imi vaneaza orice greseala, nu ma simt in largul meu! Si sotul ar vrea sa fim uniti si aproape unul de altul dar fiecare cu locul lui pt ca si el e satul de cat se plange insa ne temem ca ar putea face ceva… Vedem cum mai evolueaza lucrurile!"

La liceu nu mai invatam, m-am apucat de baut, jocuri la aparate si alte prostii pe care le consideram normale la varsta aceea, dar problema cu alcoolul s-a accentuat, am pierdut controlul la un moment dat.

Terapeuti RO 10:42am Dec 5
Mesaj:
Buna ziua.Ma numesc Valentin am 36 ani,sunt insurat si am un baietel de 6 ani.De mic eram mai emotiv,la noi in casa erau certuri destul de des,tatal meu se imbata si facea scandal,deseori trebuia sa plecam la prieteni iar scandalurile au continuat si cand am mai crescut,la liceu a fost urat de tot ma certam cu tata aproape in fiecare zi si datorita faptului ca eu o luasem pe un drum gresit:nu mai invatam,m-am apucat de baut,jocuri la aparate si alte prostii pe care le consideram normale la varsta aceea,dar problema cu alcoolul s-a accentuat am pierdut controlul la un moment dat.Reprosurile tatalui meu erau tot la betie,venea acasa beat si se lua de mine.Am terminat liceul si am facut doi ani de facultate dupa care am renuntat.Am avut prieteni din copilarie eram o persoana sociabila,mereu bine dispusa.Cel mai bun prieten al meu a fost din scoala generala,pastram si acum legatura dar in prezent nu mai reusesc sa leg nici o prietenie,nu vizitam pe nimeni,nu ne viziteaza nimeni,nici sotia mea nu este foarte sociabila si leaga greu prietenii.Viata sexuala nu este foarte buna,s-a racit mult relatia cu partenera de viata,ea invoca mereu aceleasi motive:nu am chef,sunt obosita,sunt stresata.Eu am inceput sa am banuieli ca ma insala.Certurile sunt destul de dese la noi in casa si din acest motiv dar si din alte motive,suntem amandoi foarte caposi si ne aprindem repede.De multe ori s-a pus problema despartirii dar ne-a oprit copilul.In adolescenta nu am avut o relatie stabila cu nici o fata cautam doar aventura.Nu am o ocupatie stabila din 2009 dar nu din cauza problemelor mele cu alcoolul,la servici sunt foarte serios,nu lipsesc niciodata nemotivat sunt apreciat de sefi.Momentan muncesc ca sofer pe perioade determinate din cauza crizei economice.Cu politia am avut probleme pentru ca ma imbatam si faceam scandaluri prin baruri.A fost si o perioda cand ma urcam beat la volan,am avut suspendat carnetul pentru ca m-au prins baut.Am doua surori cu care ma inteleg bine,cu bunica eram foarte bun prieten ,era a doua mama pentru mine ma intelegea si ma sustinea in tot ceea ce faceam.Am un unchi care sufera de schizofrenie.Mama ma iubeste foarte mult,sunt preferatul ei,mi-a luat apararea mereu insa acum s-au racit relatiile in ultima vreme,vorbim doar pe internet datorita distantei dintre noi,eu sunt in Italia,dar cand am fost acasa ne-am certat foarte des.Asta probabil si din cauza problemelor pe care le am de ceva vreme,mai precis de vreo 3 ani.Am inceput sa am accese de furie tot mai dese,necontrolate si din orice motiv,nu ma mai bucura nimic,cateodata alterneaza bucuria cu furia,acum sunt bucuros peste 5 minute ma enervez din diferite motive.Mi-e si frica sa mai fiu fericit pentru ca am impresia ca se va intampa ceva rau.Cateodata trantesc lucruri prin casa sau imi vine sa dau cu pumnii in pereti.Mai grav este ca de vreo doi ani imi vine greu sa mai interactionez cu alte persoane din cauza ca am emotii foarte mari in prezenta altora,chiar si a celor apropiati.Cand vorbesc mi se pune un nod in gat,respiratia mi se accentueaza,ma inrosesc,ma schimb la fata,vocea mi se intretaie si am tendinta sa ma ridic si sa plec.initial problema o aveam doar in spatiile inchise,acum si daca ma intalnesc cu cineva pe strada, sau intr-un magazin,ma pierd,am aceleasi simptome,e ca si cand m-as bloca.De emotii schitez un zambet crispat.Oamenii vad ca ceva nu e bine cu mine chiar si apropiatii se uita lung.Nu stiu ce sa fac ma pierd tot ma inrosesc imi pierd vocea,mi-e frica si sa ma mai duc la magazin,la casa cand trebuie sa platesc sau sa pun cumparaturile am impresia ca toata lumea se uita la mine.Aceleasi simptome de roseata tremuratut mainilor,gol in stomac.Este un cosmar nu stiu cum as putea sa scap de toate astea.Daca stau cu cineva de vorba pe scaun situatia e si mai grava,nu reusesc sa vorbesc,tremur, ma inrosesc,nu-mi gasesc locul pe scaun,instinctiv vreau sa ma ridic sa plec.Daca sunt in picioare ma mai calmez.Spre exemplu anul trecut in vara am fost in tara la parinti am stat mai multe luni.Imi era frica sa ies din casa sa ma intalnesc cu cineva cunoscut,trebuia sa-mi fac curaj si daca ma intalneam cu cineva si incepea o discutie ma crispam si incepeam sa ma pierd.Este urat de tot si cand ma duc la interviuri,multe locuri de munca le-am pierdut din cauza aceasta.Daca trebuie sa vina cineva la noi am emotii din momentul cand isi anunta vizita.Am fost si la psihiatru mi-a spus ca nu reusesc sa ma calmez,mi-a dat medicamnte de somn si nu mai stiu exact ce,le-am luat o vreme fara rezultat,apoi am renuntat sa le mai iau si datorita faptului ca soferia cu somnul nu se prea impaca.Si mama este mai emotiva,dar nu are simptomele pe care le am eu.M-am izolat de toata lumea din cauza aceasta,este foarte rau pentru ca de felul meu sunt sociabil imi place sa leg prietenii,dar nu mai pot se creeaza situatii foarte jenante,lumea se uita lung la mine sau chiar se apuca de ras.Mentionez ca nu mai consum alcool de cateva luni in schimb fumez si beau 4-5 cafele pe zi.Va rog daca puteti sa-mi raspundeti,sa ma ajutati cumva,va rog mult.Va multumesc.

Gabriela Iftode 11:30am Dec 5
Eu cred ca v-ar ajuta niste sedinte de terapie, de preferat cu cineva care vorbeste limba romana (inteleg ca nu sunteti in Romania).

Ma gandesc sa ma mut in alt liceu. Nu m-am integrat in colectiv. Am o problema cu aspectul fizic pe care o voi rezolva in vara (rinoplastie)…

Terapeuti RO 10:26am Dec 8
Mesaj:
De câteva luni mă gândesc să mă mut în alt liceu.Colectivul este de vină , iar eu nu m-am integrat și nici nu o să mă mai integrez vreodată.Încă mai am timp fiind în clasa a X-a.Cu siguranță mă voi muta problema reală este ca poate viitorii colegi nu o să mă accepte.Am o problemă cu aspectul fizic pe care o voi rezolva în vară(rinoplastie), dar mai este mult până atunci și nu as mai vrea să aștept atât de mult timp și în același timp îmi e teamă.Colegii, profesorii,mediul o să se schimbe într-o clipă..nu vreau să se întâmple același lucru și în noul liceu.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 10:36am Dec 8
ce iti pot recomanda este sa ai incredere… chiar daca unii sunt rautaciosi… de obicei o fac din propriile complexe sau frici. Nu uita sa spui ce simti, pt ca cei din jur sa te vada cu adevarat… persoana reala ;) . Succes!

Eugenia Barbu 3:19pm Dec 8
Daca as fi in locul tau nu as schimba nimic nu e vina ta daca nu esti acceptat e vina celui care nu te vrea si clasa apartine tuturor

Eugenia Barbu 3:20pm Dec 8
Ei au o problema nu tu

Eugenia Barbu 3:21pm Dec 8
Spunele cum sar simti ei in locul tau?

Daniela-Monica Guzu 4:14pm Dec 8
Iti recomand sa faci o schimbare la interior ( legata de increderea in sine si stima de sine), mai putin la exterior. Daca nu faci schimbarea interioara sunt sanse mari sa nu te adaptezi nici la urmatorul Colegiu. E greu ca tu sa te vezi o Cenusareasa iar cei din jur sa te vada o printesa. Roaga-i pe parintii tai sa vizitati un psiholog/psihoterapeut, el te va asista in procesul de schimbare/transformare interioara. O sa poti sa te simti ca o printesa iar lumea din jur sa te trateze ca atare :)

Viorel Mocanu 5:46pm Dec 8
Domnisoara sa fac o gluma si sper sa nu te simti jignita: “nu lasa nasu’ sa-ti conduca viata”… e adevarat ca in vara ii vei schimba aspectul, insa asta nu va schimba si felul in care vei percepe realitatea… nu fugi de tine insuti… ramai acolo unde esti… succes

Radu Drăgan 11:05am Dec 9
Este una din provocările pe care viața le are pentru tine .Atitudinea de fugă nu este cea mai bună,nu vei reuși decât să schimbi spațiul și momentul în care te afli. Încearcă să îti crești stima de sine prin introspecție ,să-ți descoperi părțile bune să te axezi pe ele iar problema cu nasul tău ai amplificat-o singură prin algoritmi de gândire negativă.Un terapeut ar putea să te ajute să-ți faci ordine în scala de valori.Îți doresc succes.

Sunt un baiat de 15 ani si nu stiu ce sa fac in legatura cu cearta dintre parintii mei. Nu pot sa mai traiesc asa. Este oribil sa ii vad cum isi vorbesc urat.

Terapeuti RO 10:26am Dec 8
Mesaj:
Eu sunt un baiat de 15 ani si nu stiu ce sa fac in legatura cu cearta dintre parintii mei. Nu pot sa mai traiesc asa. Este oribil sa ii vad cum isi vorbesc urat pe la spate. Sunt descurajat de parinti. De ce eu? Imi este teama sa vorbesc despre discutiile astea cu tatal meu care mereu porneste cearta.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 10:39am Dec 8
ma gandesc ca ar fi bine sa vorbeste totusi cu un membru al familiei despre ce se intampla… ai nevoie de un aliat care sa te ajute in acest demers. Se poate, succes!

Cristina Cristea 11:40am Dec 8
Spune-le ca ceea ce fac ei acum, iti cauzeaza tie si acum si, mai ales, mai tarziu, cand vei vrea sa-ti faci o familie. Terapia de cuplu pentru ei. Incearca sa le vorbesti, eventual separat, si spune-le ca ai dori sa nu se mai vorbeasca de rau, unul pe la spatele celuilalt. Si nici fata de tine. Spune-le ca te doare sa-i vezi cum se cearta si ca ar trebui sa tina cont si de tine. Bafta!

Eugenia Barbu 12:15pm Dec 8
Te inteleg destul de bine

Eugenia Barbu 12:16pm Dec 8
Fa ceeea ce simti tu ca e mai bn pentru vpi trei .

Eugenia Barbu 12:16pm Dec 8
Esti tu terapeuta dela casa

Eugenia Barbu 12:17pm Dec 8
Dar in acelasi timp contacteaza un psiholog care te poate sfatui.


Scriosteanu Liliana Sinziana 3:54pm Dec 8
Buna seara, ,,baiat” curajos. Putini copii se implica in a sustine familia. Daca doresti sa discutam despre emotiile si trairile tale , putem sta de vorba. Eu sunt psiholog-psihoterapeut integrativ, poti citi mai multe despre mine pe Facebook, accesandu-mi numele. Si eu la randul meu sunt parinte , am 3 copii, (2 baieti) . Eventual imi poti scrie pe email. lilianascriosteanu yahoo.com. Succes si intelepciune iti doresc.

Am 14 ani si m-am indragostit de o colega de cantec de 17 ani. Cand suntem in public ne tinem de mana imi spune sa o pup pe frunte sau pe nas si ea face la fel… Dar problemele incep sa apara atunci cand o suna alti baieti si vorbeste cu ei, iar la final spune “te pup” sau “si eu”… ceva de genul.

Terapeuti RO 8:47am Dec 4
Mesaj:
Relatii de prietenie
Ok deci am 14 ani si m-am indragostit de o colega de cantec de 17 ani…. a avut relatii cu persoane mai mari ca ea de vreo 23 de ani… Problema e ca desi am dormit cu ea in pat( dar nu am facut nimic) ne pupam des pe frunte, pe gat, pe piept…. ne-am sarutat de cateva ori, dar eram numai noi 2… cand suntem in public, ne tinem de mana, imi spune sa o pup pe frunte sau pe nas, si ea face la fel… Dar problemele incep sa apara atunci cand o suna alti baieti si vb cu ei cum sa spun eu, deschis… si la final spune te pup sau si eu… ceva de genul. Nu stiu daca ma iubeste sau doar flirteaza cu mine… Mi-ar place sa fiu intr-o relatie cu ea dar nu stiu daca ma iubeste sau nu… Ce sa fac ca sa pot fi intr-o relatie cu ea? MAi precis cum sa o fac sa ma,, iubeasca,, Poate ca e nevoie si de timp, nu stiu… Orice sfat este bine-primit si o sa apreciez.
Cateva detalii: ea sta la 10 km distanta de mine, nu suntem la aceeasi scoala, cand cineva ne spune ca ne sta bine impreuna ea zambeste politicos spunand: asa-i? dar nu spune asta intr-un sens ironic, ci spune cu bucurie… Nu stiu ce sa mai cred . Va rog sfatuitima ce sa fac. Multumesc!

Botezat-Antonescu Radu Andrei 9:30am Dec 4
nu ai cum sa o faci sa te iubeasca. Ce ai putea sa faci este sa discuti direct si deschis cu ea despre tot ce iti trece prin minte, si invers. Insa trebuie sa tii cont si de faptul ca diferenta voastra de varsta este importanta si ca ce se intampla intre voi doi este limpede pt amandoi. Succes!

Mar Dum 6:30pm Dec 4
Psihologic fetele au 2 ani avans, asadar tu cum ai privi o fata de 9 ani care vrea sa iti fie prietena ?

Implinesc 26 de ani si chiar si la varsta aceasta imi este teama sa o informez pe mama cu privire la deciziile mele, imi este teama de reactia ei, este extrem de protectoare, a avut o tinerete cu incercari, tatal meu a parasit-o cand a aflat ca este insarcinata.

Terapeuti RO 8:46am Dec 4
Mesaj:
Imi face placere ca exista un astfel de blog!!! Problema mea este urmatoare ,implinesc 26 de ani si chiar si la varsta aceasta imi este teama sa o informez pe mama cu deciziile mele,imi este teama de reactia ei,ea este extrem de protectoare,a avut o tinerete cu incercari,tatal meu a parasit-o cand a aflat ca este insarcinata,pe vremea aceea erai aratat cu degetul daca faceai un copil “din flori”,insa cand eu aveam doar 3 ani,mama a cunoscut un minunat barbat pe care eu il numesc TATA,mama mamei mele a fost foarte dura cu ea ,avanad si o mentalitate ancestrala,mama se ferea de ea ,ptr ca nu o intelegea deloc!!Acum mama cu mine din prea multa iubire si teama sa nu patesc ceva,sa nu se repede istoria ei ,este foarte rigida in gandire!Eu am un prieten de 10 ani,cu care parintii mei sunt deacord, insa ,de cate ori merg undeva ,sau fac ceva ,sau ies cu fetele etc mama intreaba da”Florin”??cum iesi fara el?sau pe el l-ai intrebat ,el ce spune….etc
Daca observa mama ca in anturaj sunt barbati care ma complimenteaza,incearca sa ma indeparteze de acel grup,iar acum prietena mea locuieste in Italia,este casatorita de putin timp si insarcinata,fiul nasilori ei,mi -a facut complimente,iar mama de atunci este foarte iritata daca stie ca sunt in preajma lui,problema este ca prietena mea mi-a oferit un cadou de Craciun “un bilet”in Italia ,ptr a petrece timp impreuna “ca fetele”pana naste,prietenul meu nu vine,dar a fost deacord sa merg in vacanta cateva zile ,mai ales ca si el merge cand are ocazia cu prietenii la ski in Austria,incercam sa ne oferim si spatiu de care aveam fiecare nevoie individual,insa mie acum imi este teama si nu stiu cum sa ii spun mamei ca am bilet ptr Italia de sarbatori|!!!va rog sa ma ajutati cu un sfat,cum sa procedez si cum sa scap si de teama de a lua decizii fara sa ma gandesc la parintii si la iubit ,pentru ca eu asta fac intotdeauna!!multumesc!!!de precizat ca de 1 an locuiesc impreuna cu pritenul meu la Bucuresti ,printii sunt la Brasov!

Mihaela Comisel 9:27am Dec 4
Esti majora. Veze-ti de viata ta si traieste-o cum iti place! Asa cum ai observat istoria se repeta. Mama ta are dreptul sa fie ingrijorata, dar nu te poate proteja la infinit. Si ea a facut propriile alegeri cu toate ca bunica a fost la randul ei “foarte dura”, deci, fa ce doresti si asuma-ti consecintele, rele sau bune.

Botezat-Antonescu Radu Andrei 9:34am Dec 4
un sfat ar fi sa incepi o psihoterapie in care sa explorezi toate aceste lucruri. Ceea ce simte mama ta, problemele ei de pe parcursul vietii, etc., sunt ale dansei… nu ale tale. In ceea ce priveste vacanta de sarbatori… ai putea incerca sa iei o alegere A TA si sa te tii tare; esti o persoana diferita de mama ta, nu uita asta ;) . Succes!

Oana Bodor 12:35pm Dec 4
Din ceea ce descrii tu, se vede ca deja istoria se repeta: mama ta se ferea de mama ei, iar tu te feresti de mama ta! Pentru a nu perpetua acest model, sa spargi cercul vicios, facand ceva diferit. De exemplu, sa fii sincera cu ea, sa-i spui calm, dar ferm ca intelegi ingrijorarea ei, dar ca esti suficient de matura incat sa-ti porti singura de grija. Ca ai dreptul sa traiesti viata ta, asa cum decizi tu, chiar daca asta inseamna sa gresesti. Ca ai decis sa petreci sarbatorile in Italia, ca ai cumparat biletul si asta vei face, indiferent de parerile celorlalti. Eventual.. ai putea sa-i aduci aminte cum se simtea ea atunci cand isi mintea mama, si sa-i spui ca ai fi foarte recunoscatoare daca ea nu s-ar comporta in asa fel incat sa te simti fortata sa minti la randul tau. Aaa… si nu uita sa-i spui ca o iubesti, chiar daca petreci sarbatorile in Italia. Succes!

Mar Dum 3:16pm Dec 4
la fel ca Oana am gandit si eu in timp ce citeam mesajul tau “istoria se repeta”. Cad ceva se repeta se creaza inconstient si premizele repetarii rezultatului. Gandesc ca poate mama ta fara sa vrea vede in complimentele ce ti se fac posibilitatea repetarea conditiilor ce au dus la destramaraea propriei casatorii. Este teama ce rezulta din propria ei experienta de viata si nu este constienta de asta. De fapt terapeutul nu se lupta doar cu problema celui ce vine in terapie ci si cu familia acestuia, care se opune inconstient schimbrailor . De ex. o mama closca, dupace a distrus independenta de a gandire, simtire si comportament al copilului, vine cu el la terapeut pt al face mai “barbat” caci acum este baiat mare. Il va retrage imediat, ce acesta nu va da ascultare sfaturilor ei incercand sa aiba gusturi, dorinte, experiente de viata proprii considerate neconforme cu principiile ei de viata. Va simti ca terapeutul incearaca sa-i ia sensul propriei existente. Sfatul Oanei mi se pare bun, alege insa momentul cand vezi ca are timp si doreste sa te asculte. Oricum problema ta nu este ca nu poti merge acum in italia ci nici mai tarziu daca nu vei castiga increderea mamei sau dansa nu-si va schimba modul de a vedea viata. Oricum nu vei putea pleca si nici nu te sfatuesc sa pleci fara sa stie unde esti si fara sa poti tine legatura cu ea. Apropos biletul este dus-intors ? Daca nu, ce ai gandi in locul mamei daca ai avea un copil ? .

Dragos Pacher 10:17am Dec 5
Mar Dum de ce trebuie istoria sa se repete in cazul multora din comentariile tale ? (nu sunt de specialitate)

Mar Dum 2:22pm Dec 5
pe scurt lucrurile rezulta dn anamneza cazuistici intalnite de-a lungul a 100 si ceva de ani psihoterapie, incepad cu prima nascuta psihanaliza. Asa a aparut nou nascuta psihoterapie transgenerationala. Altfel spus inca dinainte ca un copil sa inceapa a vorbi copiaza inconstient modelul familial de interelationare in sopul rezolvarii diferitelor situatii de viat. Lucrurile sunt ceva mai complicate, rezultatele sunt statistice, adica nu se observa intotdeauna neaparat o copie identica, experientele de viata parcurse punadu-si ele amprenta asupra rezultatului final dar pot fi analizate si explicate cauzele ce au generat comportamente diferite ale membrilor aceleiaisi familii asa cum in cazul celor ce se prezinta la terapeut, se observa mai clar urma transgenerationala de comportament neadaptiv ce duce la disconfortul de a trai. Pe baza acestori modele disfunctionale de relationare copilul incepe sa-si construiasca ceeace in AT se numeste scenariul inconstient de viata. In familiile traumatice in genere acest scenariu se formeaza pana in varsta de 4 ani. adica chiar inainte ca copilul sa invete a vorbi. Intr-un tarziu adultul incepe sa se intrebe: de ce eu nu am incredere in mine, de ce mie nu-i reuseste nimic in viata, de ce aleg numai soti nepotriviti de care ma despart, etc. De exemplu daca nu te poti apropia prea mult de nimeni pentru ati intemeia o familie, s-ar putea ca acelasi scenariu de viata sa-l observi si la unul din parintii tai dar si la unul din bunicii din partea acestui parinte ce a tansmis problema transgenerational la urmasi. Petru informatii suplimentare vis a vis de importanta relatiei mama copil si evolutia sa ulterioara cauta in wilkipedia teoria atasamentului. Despre tipurile de relationale nesecurizante mama-copil si posibilele viitoare devieri clinice exista studii in cartile de psihoterapie inclusiv ca mod de comportament al acestui tip de client fata de terapeut. Este foarte posibil ca un copil nascut intr-o familie traumatica sa nu se lase infrant de violenta tatalui. In genere aici se gaseste o componenta genetica temperamentala de forta, adica nativ copilul are un sistem nervos puternic si foart probabil cand va creste va copia modelul tatalui, ba chiar ii va arata el lui cine este mai puternic la un momnet dat. Un alt exemplu ar fi al fetelor care, vor cauta un model de sot total opus tataului violent, alcoolic, etc. este mai bine evident sa ai un sot ascultator, supus insa si aceasta alegere este o decizie de viata, influentata de modelului comportmental avut in familie. Asadar lucrurile trebuiesc privite prin prisma lor didactica pentru usurinta intelegeri, ralitatea fiind o interelationare dinamica de factori din a caror compunere rezulta o situatie specifica fiecarei fiinte in parte. Atunci cand lucrurile decurg dupa un modelul didactic invatat, iar transferurile si influentele pot fi usor decelate poti spune ca lucrurile se pterec “ca la carte” http://www.therapsi.ro/terapie_transgenerationala.html

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita