Mesaj:
Buna ziua. Ma numesc Angela,am 39 ani, sunt casatorita de 17 ani, am doi copii.Inca de la inceput sotul meu s-a comportat f urat cu mine.M-a agresat si fizic si psihic.Mentalitatea de atunci, educatia, religia, ma opreau sa ma despart de el, de fapt nici nu-mi trecea prin cap, aveam impresia ca odata maritata, nu se mai poate face nimic…”ce zice neamu’,rad vacinii”Am sperat ca nasterea copiilor il va schimba, lucru care nu s-a intamplat.Imi era rusine sa le povestesc apropiatilor mei despre comportamentul lui fata de mine.I-am spus odata ca ii povestesc mamei lui de felul cum se poarta cu mine si m-a agresat fizic..”sa-mi piara cheful sa-i mai povestesc mamei”.M-am inchis in mine,cand ne intalneam cu prietenii nu rata ocazia sa ma jigneasca, se imbata, se contrazicea cu cei din jur si isi varsa nervii pe mine, cand ajungeam acasa. Eu eram vinovata pentru toate neplacerile lui, nu mai stia unde isi pune lucrurile si…binenteles ca tot eu eram vinovata.Am trait intr-un conti
nuu stres, abea asteptam sa plece la munca, sa stau linistita. In legatura cu relatiile intime…dezastru, in sensul ca o lua ca pe ceva mecanic, fara preludiu, fara afectiune,ba mai mult, cateodata imi ordona!Nu comunica cu mine, mereu era bosumflat, iritat,il deranja orice, se lua si de micile mele bucurii…ca-mi taie florile din gradina, ca-mi arde goblenurile care le coseam, etc. De multe ori am dorit sa mor…se imbata f des si trebuia sa ma ascund prin fundul curtii, sa scap de el. Copii nu aveau voie sa planga, de cele mai multe ori ma speriam de reactia lui, nicidecum de ce plange copilul…Acum 2 ani am cunoscut la servici un barbat,in compania caruia ma simteam minunat.Am avut mai intai o relatie platonica, avand remuscari fata de sotul meu, daca il inselam.Inevitabilul s-a produs, sotul mi-a gasit niste mesaje, nu compromitatoare, dar suficient sa-si dea seama ce se intampla. De atunci s-a schimbat f mult, a recunoscut ca s-a purtat urat cu mine, invocand ca “ar
fi avut farmece facute”. Nu a mai dat in mine,ca inainte, in schimb,a inceput sa ma priveze de libertate, ma controleaza la fiecare pas, ma tereoriza cu telefoane, ma urmareste cu masina pe strazi, la munca,la prieteni,isi face tot felul de scenarii pe care mi le arunca in fata. Nu pot sa plec decat prin apropiere, cu unul din copii si tot ma acuza ca ma intalnesc cu un barbat.Relatia cu acel barbat s-a intrerupt, din cauza ca nu avem cum sa ne intalnim…si concluzia este ca, indiferent daca o sa reiau relatia cu acel barbat sau nu, nu pot sa mai convietuiesc cu sotul meu,toti cei din jur au aflat ce se intampla cu mine si nu mai am motive sa stau cu el..de gura lumii.Acum gandesc alftfel, imi pare rau ca am pierdut atatia ani, langa un om,care nu mi-a oferit nici o satisfactie in viata, pe nici un plan. I-am spus ca vreau sa divortam si nu vrea sub nici o forma sa accepte, ma tine in continuare langa el cu tot felul de amenintari, ca ma face sa-mi pierd serviciul, ca arde casa, ca ma omoara pe mine, ca se omoara el, sa-l am pe constiinta…acum a inceput sa ma imbratiseze, sa ma mangaie si nu suport, e prea tarziu…Intrebarea mea este…Sunt vinovata ca m-am indragostit de colegul meu? Sunt vinovata ca am vrut sa traiesc o dragoste adevarata? Sunt vinovata ca vreau sa divortez? Mentionez ca nu mai sunt in relatie cu acel barbat si nu am sperat niciodata ca voi avea un viitor cu el, deoarece este mai mic cu 8 ani si va trebui sa-si intemeieze o familie , sa aiba copii, eu am deja 2 si altii nu mai fac. Deci concluzia este ca nu vreau sa divortez ca sa fiu cu acel barbat, ci pentru ca nu mai suport tratamentele sotului meu.

IMPORTANT E CE VREI TU. DACA ESTI HOTARITA SA FACI PRIMUL PAS .IAR DACA TE MAI AMENINTA EXZISTA POLITIE

Aveţi dreptul să alegeţi ce e mai bine pentru dvs.

zic sa luati in calcul ca s-ar putea sa fitzi casatorita cu un psihopat …capabil sa puna in practica acele amenintari! Incercati sa obtineti o consiliere juridica si psihologica, despre cum sa va indepartati de langa acest om…fara a se ajunge la tragedii!

Sunt multe femei care trec prin ceea ce ati trecut dvs. Atunci cand cutitul ajunge la os acestea cauta solutii. MERITATI TOT CEEA CE VA DORITI. Cautati ajutor la un psihoterapeut astfel procesul vindecarii este mai usor. Succes!

nu aveti de ce sa va simtiti vinovata pt dorinta de a va feri de rau… este ca si cum m-as simti vinovat pt ca nu stau cu mana in foc. Vorbiti cu un avocat si vedeti exact ce este de facut, Nu stiu daca in Asistenta Sociala nu exista programe de protectie pt asemenea situatii. Daca sotul dvs este un pericol pt sine si pt cei din jur, atunci puteti interveni legal (politie) cu prima ‘ocazie’, avocatul va poate explica mult mai bine. Succes!

fiecare are dreptul la o viata linistitia ,iar acea viata ne o cladim noi,!!

alegerea pe care vreti sa o faceti ptr linistea si pacea sufleteasca atat pentru dumneavoastra cat si pentru copii va fi o alegere buna dar trebuie sa vina din interiorul dumneavoastra,nimeni nu trebuie sa sufere sa fie agresat fizic si psihic iar acei copii nu au nici o vina, ca sa fie traumatizati si agresati,ca mama ganditiva la copii dumneavoastra si restul vine de la sine toti avem dreptul la viata.

Mesaj:
Buna ziua, as dori sa va adresez mai mult intrebari. In ianuarie am incheiat o relatie, cu o fata de care am fost indragostit, am pus pujct pentru faptul ca eu eram plecat din tara si o iubeam si sufeream din cauza distantei iar asa am crezut ca imi fac bine, soarta a facut ca la aproximativ o luna dupa ce ne-am despartit eu sa ma intorc in tara. Si normal ca am vrut sa ne impacam, ea a zis ca nu poate ca nu stie am stat de vorba cu ea, acum 2 seri cand i-am cerut sa decida exact ce vrea, a spus ca nu ma mai vrea, iar cand am vrut sa plec mi-a zis sa nu plec si ne-am sarutat 3 ore, a doua zi ne-am vazut desi am stabilit sa nu ne mai vedem decat atunci cand ma va cauta ea sa ne impacam. Si a fost ok, iar azi isi aduce aminte ca a ales sa nu ne mai impacam. Ce sa fac, o iubesc enorm si stiu ca si ea simte ceva pentru mine. Dar nu stiu ce sa fac.

incercati sa va acordati reciproc timpul necesar fiecaruia pt a reflecta asupra acestei relatii. Nu are niciun sens sa va grabiti in a lua o decizie. Rabdare si calm

Alearga, fa sport, uita! asa apar blocajele emotionale care mai tarziu te vor afecta enorm. Tine minte, orice s-ar intampla, daca va veti impaca sau nu, incearca sa faci in asa fel incat sa nu dai curs emotiilor, nu le lasa sa te napadeasca. Sfatul meu este sa nu te lasi prea tare influentat de decizia pe care o ia, o relatie inseamna intelegere si respect reciproc, adica o despartire si eventual o impacare se face de comun acord, nimeni nu pleaca si vine cum i se taie!

Adrian Bajenaru, blocajele emtotionale apar atunci cand NU dai curs emotiilor care izvorasc in mod legitim intr-o situatie de suferinta.

Cand iti plangi de mila, sa stii ca deja ai o problema!

Buna ziua, ma poate ajuta cineva cu cateva titluri de carti sau studii pe tema tulbararii obsesiv compulsive?

Pe internet gasesti orice informație ai nevoie-gratuit

In DSM gaseti descrierea iar in cartile despre anxietate este, de obicei, si un capitol dedidcat TOC.

prietenul Google nu a ajutat? recomand cautare in romana si engleza, sigur apar macar niste titluri

Buna ziua. Va rog sa-mi spunetzi cum pot depasi frica de spatii inchise? De exemplu nu pot merge cu liftul si incurand trebuie sa plec cu avionul? sau mai rau imi este frica atunci cand sotzia ma inchide in apartament si nu am chei. simnt ca nu mai pot,cand sunt in acele situatii simnt ca nu mai respir bine, ca nu mai am aer. Am 29 ani si patesc asta de vreo 4 ani iar pana acum 4 ani nu stiam de aceasta frica. Mai nou nu pot merge nici cu autobuzul pt ca ma gandesc ca nu pot deschide usa cand vreau eu sau si mai rau sa fie inghesuiala si sa stau in spate. Ajutatzi-ma cu ceva va rog!! Astept rasp. d-voastra pe maill: costincapraru@yahoo.com. Va multumesc!

mergeti la un psihoterapeut si incepeti sa discutati despre toate aceste stari. Pe termen scurt, exista tratament psihiatric pt atacuri de panic/anxietate ridicata/fobii, dar cel mai bine merg impreuna cu psihoterapia. Succes!

Se rezolvă cu psihoterapie.

Ajutati-va singur mergand la psihoterapie, trebuie sa faceti ceva concret pt dvs.

Mesaj:
Buna ziua,
Voi incerca sa fiu cat mai succinta:
Eu: 29 ani, proaspat iesita dintr-o relatie de 4 ani din care am invatat extraordinar de multe din punct de vedere sexual.Consider ca am ceva experienta, stiu sa fac dragoste si combin implicarile la nivel mental si cel fizic.
El: 26 ani. Si aici intervin problemele, in afara de usoara lui lipsa de experienta pe care am de gand sa-l ajut sa o inlature:
- nu ii place preludiul la nivelul la care nu ii place sa primeasca! Asa ceva nu am mai intalnit. Imi spune ca degeaba il sarut pe piept sau abdomen de exemplu, ca nu simte cine stie ce placere. La inceput am crezut ca este doar interiorizat si nu-si manifesta placerea, dar apoi am aflat ca defapt…nu prefera.
- nu ii place sa i se faca sex oral. Cee???? Asta nici atat n-am mai auzit macar, dar’mai sa intalnesc. Spune ca are o mentalitate mai “preconceputa” si nu ii place sa primeasca sex oral daca nici el nu face. Si da, el nu prea imi face. Iar daca iau eu initiativa, il simt cum se “impietreste” efectiv si sta ca o scandura, doar respiratia il mai tradeaza ca simte oarecare placere.
- isi pierde erectia brusc la cel mai mic gest al meu care poate e putin mai nepotrivit pt el, cum ar fi de exemplu schimbarea ritmului…
Este un baiat extrem de bun care merita ajutat. Provine din familie cu grave probleme (parinti divortati,mama alcoolica, crescut de bunici, etc), foarte dezamagit de principalele relatii serioase din viata lui.
M-ar interesa niste cauze, asta pentru a-l intelege mai bine dar mai mult…cum sa-l ajut? Cum sa comunic? Ce sa comunic…cum sa fac..etc Va multumesc

Va recomand sa mergeti impreuna la un sexolog, defapt preferabil ar fi singur, sa inceapa o analiza personala (psihoterapie) in care sa isi exploreze aceste aspecte, din ce imi spuneti, mai exact, daca este pregatit, sa vb despre relatia cu parintii, cu sine, etc. Succes

Asa cum bine ati spus, nu prefera. Si daca nu prefera, probabil ca este de respectat acest “nu prefera”. V-as sugera sa abordati deschis nevoile d-voastra in relatie, mai degraba decat a cauta sa-i rezolvati lui problemele, ranile pt ca nu functioneza asa… Cum sa comunicati? Vorbind strict despre sine, despre ce/cum va simtiti cand (…) si despre nevoile si dorintele d-voastra in situatie. Numai bine!

Mesaj:
poate cineva sa mi spuna daca atacurile de panica anxietatea si depresia se poate vindeca.. si care sunt pasii care trb urmati sufar de foarte mut timpb de aceste afectiunisi nu mai pot lupta cred ca nu stiu in ce sa m incredere,as vrea sa vb cu cineva care pote sa mi explice ce se intampla cu mine,am facut diferite tratamente psihiatrice dar doar trec mai usor peste simtome,nu reusesc sa devin ceeea ce am fost odata ,cand am stari de bine am o frica de a ma bucura de ele ca vor dispare cred ca mi e frica sa ma vindec nu stiu ce sa fac?

Eu trec prin stari asemanatoare, daca vrei poti sa-mi trimiti un mesaj.

Sa apelati la un terapeut.

Aţi încercat vreodată inositol ? http://tinyurl.com/qe8d2ky Citiţi şi ‘articole similare’, e posibil să aveţi şi probleme autoimune cu tiroida sau intoleranţe alimentare.

Mergeti la psiholog, se pot vindeca. Multa sanatate.

Alegeti un psihoteraput si mergeti la cabinet sa lucrati cu problemele dvs. Psihoterapia da rezultate.

Un psihoterapeut va poate ajuta. Daca doriti, ma puteti contacta.

Se rezolvă cu psihoterapie.

va multumesc

sedinte de psihoterapie

Mesaj:
Nici nu stiu de unde sa incep ! La 19 ani am incercat sa`mi incep viata sexuala cu o fata, dar mi-a facut un sex oral care cred ca a durat 30 sec si m-am terminat, apoi la a doua erectie la fel ! Cu a doua fata nu am reusit sa obtin erectie, apoi cu o prietena de a ei am reusit dar am ejaculat precoce ! Cu a 3-a fata din nou nu am reusit sa am erectie ! Cu a 4 fata am reusit cu greu sa obtin o erectie, doua, dar mi se inmuia la penetrare de fiecare data si tot n-am reusit sa fac nimic ! Momentam am 21 ani sunt tot virgin, dar nu stiu ce sa mai fac! Credeti ca am o problema (disfunctie hormonala) sau e doar psihologic ? Sau poate din cauza ca ma masturbez de la 12 ani si nàm o viata sexuala regulata cu o prietena stabila si incerc sa iau numa ce prind !? Cand ma uit la filme porno am erectie buna ! Astept raspuns multumesc frumos !

Tinere fara nici-o gluma insa “laba” ti-am mincat creierul… aici e problema si aici trebuie vazut ce se mai poate salva din creierul tau… nu erectie e problema. Nu e de mirare ca nu mai ai erectie cind ai ceva “natural” in fata ochilor deoarece stimularea fortata a inhibat reactia normala afectiva si hormonala a penisului….

eu as lua lucrurile de la cauza nu de la efect. Sexul oricum ai lua o e comandat de creier. Zic sa te indragostesti mai intai si apoi restul vine de la sine. Nu cred ca masturbarea ti a mancat creierul, doar ceva din stima de sine si ti a sporit timiditatea. Nu e cazul nici sa te judeci, ce ai facut e bun facut! Vezi ce faci de acum!

mergi la un sexolog si sunt sigur ca o sa rezolvi aceasta problema (care nu este asa de necomuna)

“Laba” nu iti mananca, creierul ci mai degraba te indeamna catre onanism. Factorii psihici joaca un rol important, si pot initia erectia, actul sexual, iar activitatea encefalului nu este neaparat necesara. Aici mai mult sunt reflexele inchise in maduva spinarii care astea sunt stimulate sexual fie psihic, direct, sau ambele. Nu creierul tau sau hormonii e problema, problema poate fi mai degraba psihica, ceva ce tine de interiorul tau. Fiind si tanar, poate ca pana prinzi curaj, experienta asa se si poate intampla.

am folosit acolo doar o “figura de stil a adolescentei” pentru ca multi asa o numesc…. iar unele persoane fac din asta “o meserie” ajungind la multe “proceduri” pe zi – si de aici si ideea ca iti “maninca creierul” – literar vorbind

D-le Mocanu, poate dacă s-ar duce în sihăstrie câțivă ani…hmm?? Multă izolare și introspecție, posibil și ceva ”eter” aruncat pe acolo. Poate într-o peșteră?
Atunci cred că sigur își rezolvă problema! Nu?
S-ar putea să devină chiar supraexcitabil și să nu mai poată găsi butonul de oprire, huh? Apoi iar ne întreabă cum se oprește… ah nu, stați, de ce să facă asta? Nu e moral și corect?

Nu este o disfunctie hormonala! La prima experienta sexuala ai fost foarte excitat, pentru ca asa este normal, si din acest motiv totul a durat atat de putin…Neavand o partenera stabila cu care sa gestionezi mai relaxat viata intima, de fiecare data ai emotii, anticipezi o alta prestatie nereusita chiar inainte de a trece la fapte, si “profetia” ta se autoimplineste: ori nu ai erectie, ori ai o erectie partiala, iar in cel mai bun caz ai un act sexual foarte rapid, adica ejaculare precoce. Majoritatea barbatilor care au doua prestatii sexuale consecutive soldate cu esec reactioneaza ca si tine. Se intampla si la “case mai mari” adica la barbati care au foarte multa experienta sexuala, dar la care functioneaza perfect mecanismul profetiei care se autoimplineste, si incep sa aiba ca si tine anxietate de prestatie. Iti recomand sa apelezi la un psihoterapeut care este specializat si in tratamentul tulburarilor sexuale ca sa-ti rezolvi problema, care nu cred ca e doar strict sexuala…Presupun ca e cam greu cu abordarea fetelor…sau gresesc? Daca abia la 19 ani ai avut prima experienta sexuala…in vremurile noastre… Nu e rau, dar probabil esti foarte emotiv…Primul pas, la indemana: urmareste cateva filme haioase cu adolescenti emotionati si neindemanatici la primele experiente sexuale, de exemplu celebrul “American Pie” si o sa intelegi ca este ceva normal la multi baieti…Succes!

cam asta poate sa iasa la intalnirea dintre hiperexcitatie si inhibitie…

astfel de disfunctionalitati se pot regla singure, odata ce initiati o relatie stabila. Nu va luatzi dupa ce spune un nene d’aici, masturbarea este oki, cat timp nu incetati sa va cautati o partenera… energia sexuala neconsumata se poate transforma in diverse complexe psihologice, de la frustrare… pana la depresie

Desi toata lumea spune ca masturbarea este ok, ea poate reprezenta o problema pentru persoana in cauza atunci cand se obisnuieste si se complace asa si nu reuseste sa treaca granita catre un partener real.

la felul in care pune problema, masturbarea e doar o solutie de moment, cand acumuleaza “energie” sexuala! ptr el, este oki masturbarea … cat timp inca isi cauta partenera. Masturbarea rareori devine patologie, iar daca devine patologie, e si fc de modul in care persoana interactioneaza cu mediul social din care face parte…asa ca nu masturbarea poate fii cauza unor probleme, ci modul sau de interactiune sociala.

masturbarea este precum meditatia (:)) ), rareori le gasesti in natura, sunt specifice speciei umane…si au rolul de a echilibra psihic o persoana, cand exista factori stresori in jurul sau (inclusiv frustrarea sexuala). Fie ca obti o echilibrare prin masturbare, fie prin meditatie…nu vad pericol in asta; (de ce fructele oprite par mereu periculoase? )

Daca vizualizezi ca mananci nu-ti prea tine de foame…

true…iar maturbarea nu asigura reproducerea; dar … au o functie ptr psihicul speciei noastre, capabila de constiinta de sine si implicit imaginatie (vizualizarea unui posibil sau imposibil (fantasma) viitor)

RASPUNS: v-am citit raspunsurile tuturor si va multumesc ! Nu stiu ce poate fi de obicei sunt foarte optimist si nu mie greu sa abordez o fata ! Mie mai greu cand ajung cu ea in pat ) ! Poate trebe sa-mi gasesc o relatie stabila si problemele vor disparea ! Cum spune si Alex Enache cu reflexele inchis in maduva spinarii cred ca acolo am o problema, ca ma blochez psihic si nu mai trimit stimuli din creier ! Si referitor la masturbare, cine nu se masturbeaza in ziua de azi ?… poate am inceputo si eu prea devreme ) ! P.S: credeti ca ar trebui sa`mi iau ceva pastile pt erectie (ex. Entran Forte) ???

nu ai nevoie de pastile decat la recomandarea specialistului. In cazul tau, mai intai cauta o partenera pe masura si o sa iti creasca increderea in tine o data cu cresterea performantei. Rabdare

Eu am niste intrebari pentru “terapeutii” care au raspuns. Ce specilizare aveti? Aveti un cod etic? De ce nu il respectati?

Generalizati… Intrebarea nu ar trebui adresata tuturor.

e un pluton de psihologi
executând rămăşiţele inocenţei din noi
cu rafale scurte de
filme pornografice
explicate ştiinţific…să spui că masturbarea
e o nevoie firească
când mii de adolescenţi
îşi plâng neputinţa în paturile lor
înseamnă să-i îndemni la sinucidere
ca bărbaţi…

să le spui fetelor că singura problemă
e să fie un prezervativ la mijloc
înseamnă
să avortezi soţiile şi mamele
din ele…

să le spui copiilor că homosexualitatea
e un comportament sexual normal
înseamnă că reeducarea a progresat
de la rescrierea istoriei
la rescrierea
fiziologiei… http://oameni-si-demoni.blogspot.ro/2014/02/intrebare-retorica.html

Iulia Stoian si Consiliere Psihologica Anna Ri, sunteti in masura sa ii oferiti o solutie tanarului a.i. sa il ajutati sa isi imbunatateasca viata sexuala (asa cum isi doreste)?

Consiliere Psihologica Anna Ri,
Filmele porno de calitate nu sunt în rafale scurte(the loger the better) și de obicei sunt ok fără explicații științifice.
Masturbarea nu e doar pt. adolescenți băieți, și fetele o practică.
Dvs. vă învățați tinerele cliente să nu pună prezervativul, mai bine mamici copii cu copii. Uhhh…
Ca și psiholog nu credeam că e ok să fi homofob. Oare cum consiliați dvs. un client/ă gay care vă calcă pragul cabinetului?

ca sa fie clar… eu nu INCURAJEZ masturbarea in exclusivitate. Aceasta are loc fie ca vrem, fie ca nu (vezi vise erotice, s.a.) sa nu mai spun ca este o extrema, care nu are cum sa duca la ceva ‘sanatos’. Poate ca ar trebui sa incurajam ‘fructificarea’ impulsului sexual de fiecare data cand apare, sa incurajam baietii si barbatii care nu au o partenera stabila sau o relatie echilibrata, sa se duca la bordel, sau sa agreseze pana la absurd femeia care ii atrage pana aceasta cedeaza, sub o forma sau alta?

eu vad masturbarea ca pe o forma de adaptare la o situatie data! nu duce spre ceva “sanatos”…dar poate impiedica aparitia unor patologii mult mai nasoale; dk e o forma de adaptare, atunci este o resursa … si nu trebuie sa fie disconsiderata, ba chiar folosita, acolo unde este cazul! Ptr adolescent…exista psihosexologi ff buni … decat sa dea banii pe diverse medicamente (unele periculoase cardiac), mai bine ar incerca o consiliere pe acest domeniu!

Mesaj:
Pana la ce varsta e in regula sa ai prieteni imaginari? Care pot fi avantajele si dezavantajele sa ai prieteni imaginari, adult fiind? Dar daca prietenii imaginari au existenta reala(sunt persoane reale, de exemplu prieteni, in fata carora ma imaginez in anumite situatii) e mai in regula?

Intrebarea este ce lucruri poti face, vorbi impreuna cu prietenii imaginari si nu le poti face in viata reala?

Mesaj:
am 25 de ani si nu am avut nici o relatie pana acum .am o prietena am incercat sa facem sex dar nu a fost tocmai bine .nu puteam avea erectie mai mult de 20 de secunde sa zic,chiar am si ejaculat inainte sa se desfasoare actul .in general am erectie si cand ma gandesc si dupa ce se inmoaie nu stiu cum sa formulez parca as ejacula dar nu ca atunci cand ejaculez cand ma masturbez ci apare un lichid transparent si mi se pare stanjenitor faptul ca se uda si chilotul chiar si cand ma sarut cu prietena mea.mai pot mentiona ca pana la aceasta varsta m-am masturbat saptamanal si ejaculam in max 3 min .daca aveti vreun sfat va rog sa ma ajutati

Pentru tratamentul ejacularii precoce se recomanda un psihosexolog care cunoaste foarte bine astfel de situatii si de un consult urologic. Intuiesc ca aveti nevoie si de niscai educatie sexuala, ambii parteneri. )))) Succes!!!!

“am o prietena am incercat sa facem sex dar nu a fost tocmai bine” – incercati sa faceti dragoste si “totul va fi bine” … dragostea e una, sexul e alta, mai ales daca tineti la pertenera dumneavoastra…

Lichidul transparent(diferit de lichidul complet seminal din orgasm) vine din glanda bulbouretrală și e normal să apară când penisul e în erecție(sau în hiperexcitație). Nu ai de ce să fi stânjenit, e mai comun decât ai crede. Partea cu ejacularea precoce trebuie rezolvată. Poate un sexolog?

Mesaj:
am dureri in omoplatul stang,cu iradiere pe bratul stang pana la degete

Mergeti la medic. Poate fi o criza de angina pectorala. Trebuie neaparat facuta o electocardiograma.

Da ar trebui sa va prezentați la spital.

Medic neurolog…