Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

Micul nostru adolescent, de 14 ani, pozeaza cateodata in victima, spune ca este frustrat si din cauza asta fumeaza. Este pasionat de muzica, dar i-am interzis sa se mai duca la studio pana la examenul de capacitate.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihlog online 
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online

Varsta 48 ani,inginer,am o familie reusita zic eu,sunt discutii mai aprinse pentru nimicuri,(nu ai spalat farfuria,nu ai asezat hainele etc).
Dar problema este mai grava cu micul nostru adolescent,de 14 ani care pozeaza cite odata in victima si spune ca este frustrat si el din cauza asta fumeaza.
Avind o perioada mai incarcata acum cu examenul de capacitate,este mai solicitat cu matematica care nu ii place, nivel scazut 5-6 si romina 7,9.
Este si pasionat de muzica,trap adica mai compune voci ,videoclip pe yutube etc,si iam interzis o perioada pina la simulare sa nu se mai duca in studiou unde isi pierdea vremea cu asa zisi prieteni.
Acest lucru la infuriat si are aceasta atitudine.
Cum procedez?

  • Alexandru Grajdeanu
    Alexandru Grajdeanu Faceti un efort si incearcati sa faceti o incursiune in pasiunea lui. Chiar daca va displace complet ceea ce face, unica sansa este sa ii fiti alaturi. Cu atat dezacordul dvs catre el va fi mai mare, cu atat sansele de a va rezista vor fi mai mari. Asa ca mai bine prieteni decat dusmani. Nu e rau ceea ce face, este o pasiune, unii la nici 18 ani fac bani grei din asta, dar incercati sa creeati o punte de comunicare. Incurajati-l, aratati-i suport, dar in acelasi timp amintiti-i ca fara scoala este degeaba tot ceea ce face. Duceti-va cu el la studio, fi-ti interesat de materialele lui, spuneti-i ca vreti sa le ascultati, incurajati-l si complimentati-l, apoi spuneti ca cea mai buna solutie sa isi puna in valoare creeatiile este ca in paralel sa puna si accent pe scoala, ca in cazul in care nu merge cu ce face el, sa aiba multe alternative. Apoi vor fi sanse ca singur sa isi dea seama de prioritatile lui,mai ales daca vă va avea alaturi. La 14 ani ,atitudinea lui va fi extrema, oricine ii atrage atentia va fi impotriva lui, si nu vreti asta. Consider ca e singura sansa sa il aveti inapoi.
  • Daniel Mois
    Daniel Mois Aveți de învățat CUM SĂ RELAȚIONAȚI CU COPILUL. Altfel, riscați să faceți erori majore, și să deveniți unul din părinții care se plâng că nu primesc de sărbători de la propriul copil nici măcar un telefon! Pedepsele nu sunt o metodă utilă, ci generatoare de TRAUME majore, care îl pot face să-și piardă încrederea în sine, și să recurgă la comportamente autosabotante și autodistructive, între care și fumatul.
  • Rotaru M. Ana Maria
    Rotaru M. Ana Maria Momente bune nu are? Ia vedeți ce se întâmpla atunci când e in toane bune și va puteți înțelege cu el, ce faceți diferit? De ce persista situația aceasta? Negociați cu el, atâta timp pt școala atâta timp pt pasiunea cu muzica, atâta timp pt spălat farfurii etc. Comunicați nu doar vorbiți.
    Observ cu câta ușurintă dau sfaturi persoane care nu sunt specialiști dar și cei care sunt specialiști. Și psihologia e o știință, mergeți la cabinet, unele sfaturi pot înrăutăți mai mult situația.
    La medic mergem, la stomatolog mergem, nu ii scriem pe mess cardiologului: ma înțeapă in stânga, ce fac?
  • Pascu Viorica
    Pascu Viorica Opinia mea este ca vorbim de sentimentul autoeficacitatii scăzute, o oarecare instabilitate emoțională oarecum specifică vârstei precum si posibil teama de examen!!! Este o problemă la astea toate inclusiv motivație si imaginea de sine! Un psihoterapeut bun l _ar putea ajuta sa_ si schimbe puțin perspectiva si atitudinea comportamentul ,cu delicatețe! Psihoterapie si pt o scurtă perioadă! Sărbători fericite si ,,,succes la examene!!!

Am 52 de ani si in luna septembrie am pierdut-o pe mama. A fost o persoana care niciodata nu si-a aratat iubirea fata de mine. Am sperat pana in ultimul moment ca o va face. Cum pot trece peste acest lucru?

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Am 52 de ani.Lucrez la o fabrica de mezeluri la livrari.Sunt casatorita de 30 ani .In luna septembrie am pierdut_o pe mama.In urma decesului au ramas pentru mine multe lucruri pe care nu le inteleg.Mama a fist o persoana care niciodata nu si_a aratat iubirea fata de mine. Am sperat pana in ultimul moment ca o va face.Cum pot trece peste acest lucru? Ar trebui sa ma debarasez de tot ce imi aduce aminte de ea?
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu uneori, fara voia noastra, parintii pot fi indisponibili emotional, din pacate. Recomandarea mea ar fi sa discutati macar cateva sedinta cu un psihoterapeut pt ca clarifica relatia cu mama – ajuta foarte mult. Succes!
  • Florina Ghetu
    Florina Ghetu Nu și-a arătat iubirea, dar v-a iubit. Au făcut parte dintr-o generație în care nu își arătau iubirea, dar făceau totul pentru copiii lor.
  • Diana Larisa Nacu
    Diana Larisa Nacu Pentru ca prioritare noua, ne sunt vorbele si nu faptele.Ati simtit iubirea dansei,dar v-ati dorit o confirmare.Fiti mandra de ceea ce sunteti azi,pentru ca sunteti parte din ea !Probabil o intalnire cu cineva de specialitate o sa va confirme dragostea dansei nespusa.
  • Luiza Parcanschi
    Luiza Parcanschi Probabil ca mama dv a fost o fire mai rece ,mai ancorată în problemele zilnice si mai puțin sau aproape deloc emoțională.Desigur ca acesta nu este un lucru care sa va fi făcut bine dar acest aspect oricum nu il mai puteti schimba .Luati lucrurile ca atare ,cu siguranta v a iubit dar din cauza faptului că nu a verbalizat asta si nici nu v a arătat o prea mult emotional ati considerat ca nu exista.Atat a putut sa va ofere si probabil daca stati sa va gânditi poate nu a fost o mama atat de rea dar foarte probabil ca , greutățile vieții si probabil viata probabil nu prea usoara cu tatăl dv au făcut o sa fie mai puțin emoțională. Sa aveti grija sa nu faceti aceleasi greșeli ca si ea! Vindecati va ca se poate , de aceasta durere sufletească .Tot ce e mai bun !

Am o fetita de 3 ani care vorbeste acasa, dar la gradinita nu scoate un cuvant. Nu raspunde nici da, nici nu, doar se uita la educatoare.

Mesaj anonim, prin secțiunea Consiliere online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua! Am o fetita de 3 ani si 3 luni care vorbeste acasa cu noi dar la gradinita nu scoate un cuvant. Nici acasa nu vbeste f bine dar leaga cateva propozitii simple si repeta dupa noi multe cuibte noi.
Ce as putea sa fac sa o determin sa vorbeasca si la gradinita. I am tot zis sa vorbeasca cu doamnele sa le zica buna dimineata si la revedere dar nimic.
Doamnele imi spun ca o intreaba daca vrea apa si nu raspunde nici da nici nu doar se uita la ele.
Un sfat va rog. Multumesc !
  • Daniel Mois
    Daniel Mois Nu vă putem da sfaturi fără să cunoaștem în detaliu problema. Însă e posibil ca DOAMNELE să aibă ele o incapacitate de a câștiga încrederea fetiței, sau să neglijeze acest proces atât de important! Implicarea lor poate face diferența.
  • Rotaru M. Ana Maria
    Rotaru M. Ana Maria De acord cu colegul meu. Cereți ajutorul unui specialist.
    Este foarte important sa o vadă, sa vorbească cu ea, iar apoi sa va spună unde e nevoie sa lucrați.
  • Pascu Viorica
    Pascu Viorica Buna ziua!! Este un caz de -mutism selectiv- (denumirea si este descris in DSMIV !!!!!!!!!). Este usor de recunoscut de catre un psiholog clinician !!!!Sunt mai rare astfel de cazuri insa exista; am vazut si lucrat in cateva situatii!! Practic in situatii sociale nu reuseste sa scoata un sunet!! Sunt multe carti (in limba engleza) care descriu detaliat cauzele si terapia necesara!! Mai mult – le este rusine de vocea lor si sa pronunte un cuvant!! Va avea nevoie de psihoterapie!! Curaj se poate depasi!
    • Daniel Mois
      Daniel Mois Pascu Viorica nu avem de unde sa stim daca este! O fi usor de recunoscut, dar sa nu ne aventuram cu diagnostice pe baza unor descrieri subiective! Mai ales ca nu excludem o posibila neimplicare si cooperare a educatoarelor.
    • Pascu Viorica
      Pascu Viorica Daniel Mois este primul indiciu clar comportamentul în astfel de situații, !!! Ceea ce a descris doamna se integra în acest tablou!!! Ideea este ca atunci cand lucrezi concret si tratezi astfel de situații recunoști cu ușurință!!!!!
    • Pascu Viorica
      Pascu Viorica Exista implicare din partea cadrelor !! Sunt sigura ca nu vorbește nici cu copii!!! Este gresit total sa aruncam cu piatra în cine nu trebuie!!! Mai mult acest copil nu vorbește nici în situații sociale externe grădiniței!!! Este o generalizare de obicei!!! Am văzut multe cazuri si tratat!!!!
    • Daniel Mois
      Daniel Mois Pascu Viorica -descrierea e vaga si adesea subiectiva
  • Laura Daniela Gavrilas
    Laura Daniela Gavrilas Bună dimineața! Poate fi luat în considerare diagnosticul de mutism selectiv (dacă este să ținem cont de faptul că la grădiniță nu vorbeşte deloc). Cu siguranță va vorbi, dar este nevoie de răbdare! Ceea ce puteți d-voastră să faceți este să stabiliți un cod, sub forma unui joc acasă (când nu vrea să fie auzită de ceilalți, ii șoptiti copilului la ureche, iar ea să vă răspundă la fel). În același fel, le poate saluta pe educatoare dimineața sau le poate transmite ceva atunci când are nevoie de ajutor la grădiniță. Va fi sub forma unui joc, fără să existe presiunea ca trebuie sa vorbească! În acest fel, reduceți anxietatea… Vorbiți cu doamnele educatoare să nu insiste, să aibă suficientă răbdare, este recomandat să spună /recite împreună cu un alt copil poeziile, cântecelele fără ca vocea micuței sa fie auzită. Evitați comentariile de genul :”ți-au mâncat șoriceii limba?,” “de ce nu vorbești?”, etc. Acestea nu fac decât să crească anxietatea copilului, fiind în imposibilitatea de a scoate vreun cuvânt (blocaj). Aveți răbdare cu ea, în ritmul ei, încurajați orice progres făcut (atunci când a avut curaj și a vorbit), iar rezultatele vor apărea. Răbdare și blândețe! ☺️

Sunt mama unei fete de 24 de ani. Acum cateva zile am ajuns mai repede acasă unde am avut cel mai mare ȘOC din viata mea, era in pat cu o femeie. Eu imi doream de la fata mea să o văd mireasă, să îmi facă nepoți… Cum pot să o fac să fie cu bărbați?

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ,sunt mama unei fete de 24 de ani ,a fost un copil cuminte nu am avut probleme mari niciodată cu ea ,până acum …când era mai mica era foarte deschisa cu mine,de când a crescut nu ma mai inteleg cu ea,ma înjură,ma face proasta, idioata, este foarte vulgară ,nu mai comunica deloc cu mine ,m-am obijnuit intr-o oarecare măsură și cu asta…. stiu ca acum ceva timp a avut o relație cu un baiat ,dar niciodată nu mi l-a prezentat,a zis ca eu nu am de ce sa il cunosc e viata ei si sa nu ma bag sa o las in pace si sa nu ma mai bag cu bocancii în viața ei. Are tot telefonul parolat ,am incercat sa caut conversații sa mai aflu si eu ceva despre viața ei…am reusit după foarte multe încercări sa trec de parola ,și când să intru în meniul telefonului,am dat de alte parole la toate aplicatiile ,ba pe amprenta,ba pe desen ….numai la whats app avea aplicatie pe amprenta si pin la restul nu mai zic are o aplicatie de jurnal secret si ala parolat cu 100 de parole
…am renuntat pe moment sa ii mai caut in telefon… dar acum cateva zile m-am învoit mai repede de la servici sa rezolv niste probleme si am ajuns mai repede acasa.Cand am ajuns am avut cel mai mare ȘOC din viata mea…. era in pat cu o fata/femeie… Cu o FEMEIE….nici acum nu imi pot scoate asta din cap nu imi vine sa cred…a început scandalul …. tot ea cu gura mare ca “Cum îndrăznești să intrii la mine in camera? Cine *** te crezi?”eu acum cu ea stau …Eu nici macar nu cunosc acea fata ,care cică e prietena ei.
I-am zis
-”Cum sa te culci cu o femeie?”
Ma culc cu cine vreau ca e corpul meu ,nu inteleg ce te intereseaza pe tine ..
I-am spus ca o dezmostenesc ca nu mai e copilul meu,și raspunsul ei a fost următorul….
“ma doare-n fund de moștenirea ta ,ca oricum am apartamentul meu,nu am nevoie de nimic de la tine ,și nu stiu de unde il poate avea ,pt ca ea nu câștigă atât de mult încât să își cumpere apartament,dar niciodată nu mi-a spus de acel apartament…
Eu imi doream de la fata mea sa o vad mireasa ,sa imi faca nepoți….Nu sa se culce cu o femeie.Vreau neaparat sa ii fac ceva să o fac sa nu fie cu femei ,ea trebuie să fie cu un barbat.cum pot gestiona această situație, și sa o fac sa fie cu bărbați.Nu imi pot scoate din minte acea imagine cu ele împreună in pat…
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu ma gandesc ca pana la problema sexualitatii fiicei dvs. exsita o problema mult mai mare: relatia mama-fiica, tatal vad ca lipseste complet.
  • Daniel Mois
    Daniel Mois Nevoia dvs de a CONTROLA, de a verifica, de a intra în intimitatea ei este un abuz. Iar dorința de a-i schimba orientarea sexuală după preferințele dvs proprii este o ILUZIE! Aveți de lucrat pe propria persoană și de învățat cum să relaționați armonios cu fiica dvs. Care e majoră și își trăiește viața așa cum vrea. Fără a exista posibilitatea de a o controla sau de a-i schimba orientarea sexuală! Vă recomand psihoterapie, ca să ACCEPTAȚI situația mai ușor și să descoperiți unde ați greșit.
  • Lara Iva
    Lara Iva Va inteleg șocul. Nu sunt specialist, ci mamă .Totuși, trebuie sa respectați alegerea fiicei dv, ceea ce își dorește ea si nu dv , de la viață. Ca mama, mi- as dori doar sănătate sa aibă .Mama susține pe puiul ei, indiferent de alegeri, la orice vârstă. Mama ramane mama, un stâlp de susținere, un echilibru în viața fiecăruia. Sa nu credeti ca nu are nevoie de dv, ci doar a știut că veti respinge ideea.Fiti alaturi de ea si bucurat- va de bucuria ei
  • Monica Enescu
    Monica Enescu Oare de ce credeți ca ea se ascunde atât de tare de dvs? Poate din cauza ca nu o puteți accepta așa cum e ea? Va doriți sa fie deschisă, adică sa aibă încredere în dvs sau doriți sa aveți control asupra ei, astfel încât să fie așa cum va doriți? Din ce povestiți, ambele nu pot fi posibile și aveți de ales dacă vă doriți o relație cu fiica dvs reală, sau cu o fiică ideală, care nu există așa cum v-ati imaginat-o. Un proces psihoterapeutic v-ar fi de folos amandurora.
    • Alina Ionescu
  • Alina Ionescu Eu va scriu in calitate de copil gay, fata, a unei mame care a avut o reactie similara ca a dumneavoastra. Si careia i-au luat 10 ani din viata sa accepte. 10 ani in care am suferit amandoua. Imi doresc pentru dumneavoastra sa aflați, de la un adult gay, ca nimic nu e mai profund si vindecator si infloritor decat momentul in care simti ca esti acceptat de parintele tau pe deplin. Va incurajez sa nu pierdeti timpul. Dincolo de toate, dumneavoastră ramaneti mama ei, iar ea ramane copilul dumneavoastră.
  • Victor Bohuș
    Victor Bohuș Recomand o sinteza a literaturii de specialitate:

    https://choiceconsulting.ro/homosexualitatea-concluzii/

  • Alexandra Ene
    Alexandra Ene Copiii nu au datoria de a ne face nepoți, nici de a trăi viata pe care o dorim noi. Copilul este un individ separat, cu propriile lui dorințe și alegeri. Probabil ca tot la fel de mult cum încercați acum sa ii invadați intimitatea și sa aveți control asupra ei, la fel ați făcut și atunci când era mai mica. De aceea a învățat sa se ascundă atât de bine de dvs. Dacă doriți sa aveți vreodată o relație buna cu fiica dvs, schimbările la dvs trebuie sa fie, nu la ea. Încălcarea intimității este un abuz, iar dacă cineva dorește sa se ascundă, o va face oricum.

Merg la psihoterapeut de aproape un an si in toata perioada asta, inainte de sedinte, simt anxietate, incepe sa ma doara capul, mi se face ghem stomacul si am palpitatii.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online

F, 18

Buna ziua! Merg la psihoterapeut de aproape un an si in toata perioada asta, inainte de sedinte simt anxietate, adica incepe sa ma doara capul, mi se face ghem stomacul si am palpitatii. Toate astea sunt mai putin proeminente in dimineata respectiva si mai pronuntate atunci cand ma indrept spre cabinet. Sigur ca o sa discut asta si cu psihoterapeutul meu, dar sunt curioasa sa aflu si alte pareri daca e ok sa am asa stari din cauza psihoterapiei.
  • Dan Cârlea
    Dan Cârlea faptul ca mergeti la psihoterapeut, va simtiti asa si intai cereti pareri pe internet, pentru a pune ulterior in discutie chestiunea in cadrul terapiei mi se pare de interes central in intelegerea a cum functionati. Daca au fost sau sunt parintii excesiv de agresivi cu dvs., de au descurajat, indirect, sinceritatea, dezvaluirea, sau daca terapeutul a fost sau v-a parut a fi prea confruntativ, atunci cand v-ati dezvaluit sunt primele chestiuni care mi se par de interes. Increderea necesara dezvaluirii e un ingredient al terapiei. Cred ca nu o sa puneti in discutie nici faptul ca ati cerut pareri pe internet. Iata, poate chiar acum si eu va invinovatesc pt maniera de a proceda oarecum controlator cu mediul, poate cum fac parintii si terapeutul dvs.
    :)
  • Mihaiela Grimbovschi Avramescu
    Mihaiela Grimbovschi Avramescu Rolul terapeutului este sa diminueze stările de anxietate. Atunci când le declanșează, ceva nu functioneaza in relatia pacient-terapeut. Procesul nu functioneaza dacă nu îi spuneti adevărul.
  • Daniel Mois
    Daniel Mois E posibil sa nu existe chimia potrivita! Daca un an nu a reusit sa va apropie, sa reusiti sa cooperati, terapia nu a functionat! Schimbati terapeutul, incercati alte variante.
  • Elena Branici
    Elena Branici Relatia terapeutica este esentiala! e de asteptat ca psihoterapeutul sa fie continator macar atat incat sa va permiteti sa abordati toate “curiozitatile”, cum ziceti. Daca dupa un an aveti intrebari de pus pe internet, pare sa nu fiti in relatia potrivita dvs.
  • Roxana Maria
    Roxana Maria Relatia terapeutica este fundamentul procesului de terapeutic. Este legatura de incredere, sustinere si indrumare dintre cei doi. La intalnirile stabikite, dupa un an, era de dorit sa mergeti cu bucuria data de schimbarile benefice aparute in viata dvs..
    Cred ca ar fi bine sa va cautati un alt terapeut, care sa va arate calea spre siguranta, incredere si armonie.

Am 16 ani si iubitul meu mi-a cerut poze dezbracata. I-am dat o poza pe jumatate goala. M-a santajat ca trimite poza persoanelor apropiate, după care că mai are doar 8 luni de trait, ca sa ii mai dau si alte poze.

Mesaj anonim, prin secțiunea Consiliere online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Am 16 ani si sunt intr-o relatie la ditanta de 6 luni, fara sa ne vedem niciodata in realitate. Iubitul meu este din Romania, dar face studiile peste hotare, eu stau in Germania. Dupa o luna de relatie frumoasa, acesta mi-a cerut poze dezbracata. Eu i-am refuzat, ca dupa un timp, sa ii dau poze descarcate de pe net. Si-a dat seama ca il mint si fiind oarecum atasata de elce, avand prima relatie oarecum adevarata si serioasa pentru anii astia, dupa multe zile petrecute cu lacrimi, i-am dat o poza pe jumatate goala. Evident, i-am cerut sa o stearga si a refuzat. Ma simteam ultima persoana de pe pamant. Il evitam, eram rece cu el si decisa sa termin relatia. Acesta s-a enervat si m-a santajat ca trimite poza persoanelor apropiate. Plangeam des, ma simteam o fata usuratica, chiar daca este prima mea relatie. Simteam dezgust, dar tot ramasem cu el inca doua luni dupa care am incetat sa vorbim. Mi-a dat mesaj dupa un timp, cerandu-si scuze si promitand ca se schimba. Asa am aflat eu ca oamenii de fapt raman la fel, indiferent de situatie. Dupa impacare, mi-a cerut iar acelasi lucru, eu refuzand categoric incepu sa ma ameninte iar, povestea reluandu-se. Peste cateva zile mi-a propus sa ne vedem, lucru pe care eu il vedeam ca o relatie sexuala inevitabila. Am refuzat trăgând de timp sa ne vedem in zilele de vara si nu in vacanta de iarna, certandu-ne iar si explicandu-mi ca, de fapt, ca orice baiat indragostit ar vrea sa faca dragoste cu mine, dar nu impusa, pentru ca e de prost gust. Pe langa dorintele sale sexuale, are nevoue de mine ca fata, care sa il sustina si sa il incurajeze in momente critice. Murise o persoana apropiata lui, i-am fost alaturi cum am putut, dar el tot insista pe poze nud, asa ca nu am mai vorbit cu el o saptamana, dupa care mi-a dat mesaj. S-a acuzat ca a fost dur cu mine, ca ii pare rau pentru ce a facut, dar ultima data cand mi-a cerut poza, certîndu-ne din cauza data, era pe nervi, intrucat aflase ca are inca 8 luni de trait. Eram
ingrozita, stiind de problemele sale de sanatate, dar nu atat de grave. Mi-a cerut sa raman langa el in aceste luni grele, am acceptat, dar mi-a mai cerut iar poze. Am plans vorbind la telefon cu el, a plans si el putin dar nu s-a lasat. I-am mai dat o poza, punandu-ma sa jur pe viata lui cica, ca raman langa el si ca asta ar insemna si pozele. Am jurat si ziceam tot ce zicea el doar ca sa il sustin sa nu se descuzajeze in momentele respective. Acum m-a rugat sa ii fac inca o poza. Ma simt inconfortabil si simt ca ma distrug dupa ce fac asemenea chestie. Stiu ca nu ar fi trebuit sa accept, eram constienta de ce se poate intampla, dar mi-era frica ca il voi pierde. Acum imi spune ca daca nu sunt langa el in felul ala, nu doar cum sunt deobicei, sa o luam pe cai diferite pentru ca e clar ca stau din mila si nu de buna voie, iar eu nuam il pot parasi in momentele critice ca astea si stie foarte bine.
As dori niste sfaturi, nu mai stiu cum sa actionez, ce sa ii mai zic si cum sa il sustin. Ar trebui sau nu sa continui relatia, daca isi face rau singur si nu mai apuc sa il stiu in viata? Vreau sa il conving ca sunt atasata de el, dar nu imi pot permite sa ma supun in felul asta, cred ca sunt anumite limite, chiar daca traiesti ultimele luni.Multumesc anticipat.
  • Daniel Mois
    Daniel Mois Părerea mea e că ar trebui anunțată imediat POLIȚIA! Metoda folosită de el se numește LOVER BOY, și e folosită de traficanții de carne vie, de femei folosite pentru rețelele de prostituție. Se începe cu o impresie de îndrăgostire, cu mesaje, și se continuă cu cererea unor poze nud, care pot fi folosite ulterior pentru ȘANTAJ. Astfel, de frică, de rușine, de teamă că pozele pot fi postate pe internet și făcute publice, multe fete sunt dispuse să facă ORICE li se cere. inclusiv să fugă de acasă sau să plece cu IUBITUL VIRTUAL în străinătate! Cu cărți de identitate false, fetele minore sunt scoase din țară, apoi torturate, bătute, violate, și OBLIGATE, prin amenințări cu moartea, să își vândă trupul, devenind simple animale producătoare de bani pentru rețelele de crimă organizată transfrontalieră. Nu avem dovezi că prietenul virtual este un astfel de racolator, dar având în vedere INSISTENȚA lui de a primi pozele TALE reale, singurele cu care te poate ulterior ȘANTAJA, este foarte probabil să fie vorba de un astfel de caz! Iar traficanții de persoane nu glumesc!
  • Buibar Marius
    Buibar Marius Anunta Politia imediat! Deja ti-a zis ca trimite poza ta la toate cunostintele. Asta este santaj sa faci ceea ce el vrea!
  • Cătinean Ruxandra
    Cătinean Ruxandra O sa traiasca mult si bine respectivul, asta e santaj emotional
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu nici mie nu mi se pare ok ce se intampla si te incurajez sa discuti in primul rand cu familia ta despre ce se intampla dupa care sa contactati politia. Este ok sa gresim uneori, nimeni nu este perfect si mai ales o tanara de 16 ani in cautare de iubire. El te poate manipula doar din cauza atasamentului fata de el (lucru despre care ar fi bine sa discuti cu un psiholog). Curaj, se poate!
  • Marilena Popa
    Marilena Popa Eu as fi foarte sceptica in tot ceea ce il priveste- tind sa ii dau dreptate colegului Daniel Mois. Povestea cu mai are 8 luni de trait si nu poate trai fara poze explicite de la tine m-ar face sa rad dar ma întristează ca ai căzut in aceasta plasă. Toata relatia imi pare bazata șantaj si manevre care sa te faca sa te simti vinovata si/sau rusinata. Vorbeste cu parintii tai, spune-le ce s-a întâmplat si taie orice legatura cu acest individ. Daca te mai cauta apeleaza la politie.
  • Rotaru M. Ana Maria
    Rotaru M. Ana Maria Chiar dacă o persoana mai are de trăit o singura zi asta nu înseamnă ca o sa fac ceva ce intra in conflict cu valorile mele. E evident ca aceasta relație îți creează distres, ai dreptul sa ii pui punct fără sa dai explicații.
    Mergi la un psihoterapeut sau intra pe paxonline.net sau pe depreter.ro, acolo poți vorbi cu psihoterapeuți chiar dacă nu ești in România.
    Sunt de acord cu ce au scris mai sus colegii mei, ia măsuri.
  • Adrian Isacianu
    Adrian Isacianu Spune-le părinților povestea ta, ce trăiești și ce simți și de anunțat urgent poliția, căci băieții ăștia știu ce au de făcut.
    Ca un duș rece, îți sugerez să îți faci prieteni reali și concreți, pe care îi poți vedea, auzi, atinge, mirosi, cu care să vorbești față in față etc.
    Este vorba de adolescență, o vârstă extraordinară, o perioadă a căutărilor și experiențelor deosebite, dar ai mare grijă la tot ceea ce faci căci poți trăi un permanent extaz sau o continuă agonie. Vorbește urgent cu părinții tăi și chiar cu un coleg psiholog din zona unde locuiești…poți să i faci si cu ce-l de la școală.
    Capul sus, curaj si succes!
  • Mihaela Zaharia
    Mihaela Zaharia In primul rand, felicitari ca ai indraznit sa scrii si sa ceri sfaturi. Ai sansa astfel sa inveti mai rapid ce e de invatat din aceasta experienta si sa treci mai departe mai pregatita macar sa evaluezi mai devreme care relatii merita implicarea ta si care nu, fara sa mai pierzi timpul.
    Cand eram mai tanara cersetorii erau mult mai insistenti, mai ales femeile, chiar si dupa ce le spuneai ca nu ai bani tot veneau dupa tine rugandu-te intruna “Da-mi si mie niste bani!” … O metoda care functiona foarte bine sa te lase in pace era sa le spui/ceri acelasi lucru: “Nu am bani, nu vrei sa imi dai tu ca sigur ai mai multi dupa ce ai cersit toata ziua, hai, daaa-mi si mie niste bani!” :)
    Asadar, daca tot nu stii ce sa ii mai spui, poti aplica aceeasi metoda in oglinda si cu “prietenul” tau, macar imagineaza-ti cum ar fi daca i-ai spune si tu lui aceleasi lucruri: “Daca vrei sa imi arati ca ma iubesti, trimite-mi si mie o fotografie dezbracat, promit ca nu o sa o arat la nimeni.” “Vaii, am aflat ca mai am doar 6 luni de trait, ce norocos esti ca tu mai ai 8, eu o sa mor inaintea ta si ultima mea dorinta e sa imi trimiti o fotografie cu tine dezbracat, simt ca mi-am irosit viata daca asta nu se intampla, o sa mor singura si nefericita daca nu esti alaturi de mine putand sa te privesc dezbracat intr-o poza pe patul de moarte.” etc, ai prins ideea. Ei, ti se pare ceva ciudat? Sper ca da. Fireste, poti sa aplici aceeasi metoda macar mental ori de cate ori ai de-a face cu solicitari nerealiste din partea oricaror persoane.
    Pe de alta parte, gandeste-te ce nevoi (crezi ca) iti sartisface aceasta relatie (poate nevoia de a fi in contact cu cineva, de a impartasi, de a avea grija de altcineva, de a simti ca esti importanta, etc.) si vezi cum ai putea sa ti le satisfaci in moduri mai sanatoase in contexte mai concrete nu la distanta si cu persoane macar bine-intentionate. Succes!

Am surprins soția cu cineva in pat. Șocul a fost imens, am fost internat la cardiologie 5 zile. Am un copil si am decis să trec peste. Nu stiu cum sa procedez.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua
Am surprins soția cu cineva in pat .șocul a fost imens am fost internat la cardiologie si dupa 5 zile am fost pus pe picioare.Am un copil de 7 ani si am decis să trec peste.Nu stiu cum sa procedez?
  • Cristina Constantin, pagina de psihologie
    Cristina Constantin, pagina de psihologie Buna ziua! Sunteti singurul care poate hotărî ce va face mai departe. Deși POATE suna dificil, infidelitatea nu presupune automat încheierea unei relatii. Insa, pentru a continua, este nevoie de efort din partea ambilor parteneri. O aventură extraconjugala este rezultatul mai multor nemulțumiri, frustrări, blocaje. O terapie de cuplu este indicată în aceste cazuri. Ma puteti contacta in privat pentru mai multe detalii. Sărbători cu liniște!
  • Monica Enescu
    Monica Enescu Oricat ati dori dvs sa “treceti peste”, cauza acestei situatii atat de neplacute prin care ati trecut, nu va fi rezolvata daca nu intelegeti motivele pentru care s-a ajuns aici si de asemenea, ar fi necesar sa aflati cat de disponibila este sotia pentru relatia dvs, cat de mult isi doreste ea sa reparati relatia. Si eu cred ca cel mai indicat este sa apelati la o terapie de cuplu. Numai bine!
  • Roxana Maria
    Roxana Maria Faptul ca va doriti sa continuati casnicia, este un lucru bun, insa nu suficient, deoarece o relatie de cuplu implica doua persoane. Este nevoie sa va clarificati gandurile sentimentele, nevoile si desigur,
    obiectivele.
    Am avut astfel de situatii, am lucrat cu cupluri in care infidelitatea unuia, sau chiar a ambilor parteneri, le.a pus casnicia la incercare.. Exista solutii, exista sanse, dar rezultate veti avea lucrand cu un specialist – ma puteti contacta in privat.
    Calm, rabdare si..vorbim..!!

Am 12 ani și sunt agresat la școală de către colegi mai mari. Nu știu cum să mă bat cu ei, ce replici să le dau, îmi fac familia de râs, îmi vine să mă sinucid, ajutați-mă.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Bună !Am 12 ani,sunt băiat,îmi place timpul cu familia.Problema mea este că sunt agresat la școală,de către câțiva de a 8 .Nu știu cum să mă bat cu ei,ce replici să le dau etc .Îmi fac familia de râs,totul a început de la obiceiul meu de a înjura,prin octombrie .Îmi vine să mă sinucid,ajutați-mă!
  • Cristina Constantin, pagina de psihologie
    Cristina Constantin, pagina de psihologie Buna ziua! Vorbeste cu părinții, cu psihologul școlii sau cu un profesor in care ai incredere! Cere ajutorul unui adult, nu exista niciun motiv ca sa te confrunți cu această situație singur. Bullyingul este o problemă recunoscută la nivel național, e ok sa ceri ajutor pentru a depăși acesta perioada. Succes!
  • Mihaiela Grimbovschi Avramescu
    Mihaiela Grimbovschi Avramescu Primul pas este sa le spui sa înceteze. Genul acesta de manifestari sunt pedepsite prin lege. După care vorbește cu dirigintă, directorul școlii, părinții. Si nu in ultimul rand, nu te mai lasa influențată de cuvintele lor. Nu ele te definesc. Cei care hartuiesc, de obicei, încearcă să își ascundă propriile lipsuri. Nu mai intra in jocul lor, nu le da putere asupra ta. Arata ca esti indiferent la acțiunile lor.
  • Alx Zp
    Alx Zp Eu, personal, daca as fi in situatia ta, as suna la 112. Dar nu stiu daca acest sfat este ok. Sunt sigur ca prezenta politiei in scoala, ii va face sa inteleaga ca violenta lor fata de tine, nu este ceva ce acvepti.
    In acelasi timp, profesorii, parintii, directorul scolii, si inspectoratul vor fi obligati sa ia masuri.
    De asemenea, recomand frecventarea unor scoli de karate (recomand jiujitsu brazilian, box, kickboxing, Taeqwondo, in mod special )
    Nu sunt specialist, dar, in materie de autoaparare, copiii trebuiesa stie sa aiba incredere in ei, si sa stiw sa iasa din asemenea situatii.
    Daca ceea ce am scris este de folos,ma bucur. Daca nu, puteti sterge postarea mea.
    Eu, ca parinte mi-as dori ca cei mici sa imi spuna mereu ce e de facut, si, impreuna cu un avocat as lua deciziile cele mai bune pentru a impune linistea in jurul lor. :)
  • Monica Enescu
    Monica Enescu De ce spui ca iți faci familia de râs? Nu ai putea sa discuți cu părinții sa le spui ca ești agresat de acei copii mai mari? Sau sa discuți cu psihologul scolii despre asta? În orice caz, părerea mea este ca ai nevoie sa discuți cu cineva și de un adult care sa te susțină. Bătaia nu este o soluție, asta doar ți ar crea mai multe probleme, la fel cum nici sinuciderea nu este. Începe prin a-ti cauta “aliați”, persoane în care sa ai încredere. Și mai scrie-ne!

Am un baiat de 13 ani care mi-a luat din portofel o suma substantiala de bani pentru a-si cumpara obiecte intr-un joc online. Cum procedez cu el pentru a-l face sa inteleaga ca nu a procedat corect? Este OK daca nu mai primeste cadou de Craciun?

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Am un baiat de 13 ani care mi-a luat din portofel o suma substantiala de bani pentru a-si cumpara obiecte intr-un joc online. Cum procedez cu el pentru a-l face sa inteleaga ca nu a procedat corect si pentru a ma asigura ca va avea un parcurs bun in viata? Este ok daca nu mai primeste cadou de Craciun sau nu?
  • Dan Cârlea
    Dan Cârlea Important este sa intelegeti dvs intai ce se intampla in mintea lui si care e sensul a ceea ce face. O cerere de iubire, dar iubire in alt fel decat o concepeti si oferiti dvs? Asta poate insemna a fi auzit, primit, laudat, nu doar sfatuit sau imboldit. O cerere de pedeapsa, doar ca sa fiti mai activa in relatie? Sau altceva? Asemenea procese nu pot fi intelese fara ajutor calificat, de aceea de regula intai face parintele o psihoterapie, ca sa inteleaga ce se intampla si sa se priceapa pe sine, abia apoi cooilul. Simplele pedepse oarbe, golite de sens, in afara intelegerilor sunt de moda veche si ajuta uneori doar la evacuarea in forta a furiei pe “copilul rau”.
  • Marilena Popa
    Marilena Popa Buna ziua, la varsta de 13 ani este suficient de mare sa cunoasca bugetul familiei si sa aiba o suma de bani de buzunar pe saptamana/luna pe care sa si-i administreze singur. Eu m-as concentra pe motivele care au dus la aceasta situatie. Este constient de limitele bugetului familiei? De ce a simtit nevoia sa ia bani fara permisiune? Are banii proprii pe care sa si-i administreze sau are modalitati sa ii câștige (diferite treburi in casa, etc). Responsabilitatea si cumpatarea se invata treptat, nu cred ca ar trebui sa il pedepsiti ci sa aveti o discutie deschisa despre incredere, limite, buget, care sunt problemele si dorintele lui in acest moment. Ma puteti contacta in privat daca doriti. Numai bine!
  • Alexandra Ana
    Alexandra Ana Cat inseamna o suma mare de bani avand in vedere situatia dvs financiara?Si eu sunt gamerita de multi ani si inteleg motivul care la determinat sa isi cumpere chestii in-game ! In ziua de zi fara 50/100 de euro pe saptamana sau macar pe luna nu prea poti sa te mai joci !Jocurile sunt facute in asa fel incat sa te determine sa cheltui bani altfel inebunesti daca nu. Ori ii interziceti orice fel de online game ori pregatiti macar 250 de roni pe saptamana buget, in felu asta va invata sa se controleze si sa nu mai fure, va astepta banuti pe saptamana viitoare 

    De curând ne-am mutat într-o altă țară și nu ma mai pot concentra mai aproape la nimic, fac numai boacane, sotul nu prea mai are răbdare. Am momente cand un om imi vorbește sa nu ma pot concentra la spusele lui, iar mintea mea e cumva in repaus…

    Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online 

    Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
    Feminin 30 ani
    Buna! Sunt căsătorită, am un băiețel de 3 ani iar relația noastră familiară este una buna. De curând a inceput o noua etapa in viata noastră, ne-am mutat într-o altă țară,departe de familii si prieteni. Incercam sa ne integrăm aici si sa ne cautam de munca. Soțul a găsit foarte repede de munca ca șofer, copilul merge la grădiniță și ii place foarte mult, iar eu încă mai caut de munca. Problema mea este ca de la o vreme nu ma mai pot concentra mai aproape la nimic, fac numai boacane, sotul nu prea mai are răbdare prea multa cu mine iar eu ma oftic ca nu pot sa ii fiu pe plac si ca nu pot fi eu cea de dinainte. Am momente cand un om imi vorbește sa nu ma pot concentra la spusele lui si nu il pot asculta iar mintea mea e cumva in repaus…fizic eu sunt acolo,il vad,dar nu pot sa il aud…Ceva gen mintea mea face o pauză
    Am început să uit, trebuie sa imi notez aproape orice( ma simt mai ceva ca bunica mea).
    Va rog daca se poate si ați mai auzit cazuri de gen sa ma ajutati cu un sfat, as fi recunoscătoare!
    • Monica Enescu
      Monica Enescu Cand mai exact au apărut aceste simptome și când v-ati mutat acolo? Le-ati avut după ce v-ati mutat sau și înainte de asta? Mai aveți și alte simptome sau stări care va deranjează?
    • Daniel Mois
      Daniel Mois Cauzele pot fi multiple, poate fi stresul excesiv, sau pot fi probleme medicale. Nu avem cum să GHICIM (acesta e cuvântul potrivit) cauzele unor simptome. Putem doar să ne spunem PĂRERILE, iar părerea mea e că o problemă atât de IMPORTANTĂ, cu un impact atât de mare asupra vieții și familiei, nu poate fi lăsată la voia întâmplării, sau a unor binevoitori care își dau cu presupusul în comentarii. Un răspuns corect necesită investigații suplimentare detaliate, eliminarea șanselor să fie o problemă medicală, și gestionarea corespunzătoare a stresului adaptativ. Abia după aceea se va putea emite, de către medicii care vă consultă, o părere bine documentată.
    • Alexandru Grajdeanu
      Alexandru Grajdeanu Eu m-am confruntat cu asa ceva o perioada. Este probabil de la stres sau o eventuala anxietate sau depresie. Ajunsesem in situatia dvs cand eram stresat si nu mai gaseam nimic placut in ceea ce gaseam inainte. Pana la urma am iesit din situatia respectiva gasindu-mi o activitate numai pentru mine , care sa ma mai distraga putin de la rutina. Ai putea incerca si varianta mea. Succes!
    • Pascu Viorica
      Pascu Viorica un prim pas ar fi un consult neurologic -pt a exclide o problema de acest gen!! Daca este altceva atunci mai sunt probabil si alte stari neobisnuite! In ce constau “boacanele”?
    Loading
    consiliere psihologica gratuita