consiliere psihologica gratuita

Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Arhiva lunara pentru iunie, 2020

Adaugare anunt
Inchiriez cabinet de psihoterapie – Bucuresti, Piata Romana

Inchiriez cabinet de psihoterapie – Bucuresti, Piata Romana

Caut coleg/colega pentru un cabinet de psihoterapie situat la parterul unei cladiri, la cca. 150 de metri de Metrou Piata Romana. Accesul se face direct din strada printr-o curte interioara comuna, plina de verdeata, cabinetul avand interfon si intrare separata. Este complet mobilat, camera fiind inalta si cocheta, tipic cladirilor interbelice, cu ferestre mari si pereti grosi, nefiind necesar pornirea aerului conditionat pe timpul verii.
Dispune de un hol micut ce poate fi folosit ca si sala de asteptare, baie si o chicineta micuta dotata cu toate utilitatile.
Se poate inchiria pe zi (min. 2 zile) sau pe saptamana etc. Utilitatile sunt incluse in pret. Pentru detalii, va rog sa ma contactati telefonic la 0770.356.834. Cer si ofer seriozitate.

Am 24 de ani si ma confrunt cu o frica enorma de singuratate. Nu pot sa ma imaginez singura și fericita. Intr-o zi in care prietenul meu nu mi-a raspuns la telefon, am sunat de peste 30 de ori, simțeam ca se strang peretii, aveam o durere in piept, nu mai eram raționala. Multe dintre comportamentele mele au legatură cu un abandon din copilarie (tatal) și cu lipsa de afectiune din partea familiei.

Mesaj anonim, prin secțiunea Pconsiliere online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Bună! Femeie, 24 ani.
Ma confrunt cu o frica enorma de singurătate. Nu pot sa ma imaginez singura și fericita.
Am avut aceasta dependenta de persoanele din jurul meu (în special băieți/bărbați) încă din copilărie. Îmi amintesc ca aveam 15 ani și sufeream enorm după iubitul de la acea vreme. Deveneam obsedata, îl urmăream, îmi largeam cercul de prieteni ca să pot fii în preajma lui etc. Lucrurile s-au schimbat în timp, într-un fel s-au mai ameliorat… Mai mult din ideea de a nu ma face de ras, dar simt aceiași nevoie. E un ciclu care se repeta.
Recunosc ca am fost întotdeauna o fata foarte frumoasa și conștientă de acest lucru. Îmi era foarte ușor sa îmi găsesc un iubit și chiar sa il “aleg” . Stiu exact cum sa ma comport astfel încât sa fac un bărbat sa ma placa, sa ma vrea, sa îmi ofere atenție. Apoi, treptat, devin dependenta de persoana respectivă. Am ajuns pana în stadiul în care ma rugam de unul din iubiți sa nu ma părăsească.
Acum sunt într-o relație stabila, de 5 ani. Încă de la început ne-am petrecut mult timp împreună și m-am mutat aproape la el. Este o persoana extrem de răbdătoare și blândă, și ma iubește foarte mult. Ma respecta și nu m-a judecat niciodată, ba din contra… Mereu am simțit ca vrea sa ma înțeleagă și sa ma ajute.
A avut un episod la început când nu mi-a răspuns toată ziua la telefon (era la un grătar și nu a ținut contul telefonului – menționez ca eu știam unde este și cu cine și apoi mi-a aratat și poze de acolo)… Ceea ce m-a speriat a fost reacția mea. Am sunat de peste 30 de ori, am ieșit din casa sa ma plimb,simțeam ca se strâng pereții cu mine, aveam o durere în piept, nu mai eram rațională, nu ma interesa nimic/nimeni.. Voiam doar sa îl aud la telefon. Am plâns, am luat un calmant… In fine, de atunci i-am zis prin ce am trecut eu și își tine mereu telefonul lângă el și știu mereu de el. Cu toate ca nu imi reproșează niciodată, nu e normal ce fac, ce simt nevoia sa fac. E ceva ce ma domina și ma transforma într-o persoana oribila.. Care, pama la urma, ajunge sa fie tot singură.
Am ajuns sa știu și sa înțeleg ca multe dintre comportamentele mele au legătură cu un abandon din copilărie (tatăl) și cu o lipsa de afecțiune din partea părinților. În mare parte sunt conștientă de rănile mele.
Am nevoie de ajutor sa le vindec. În monumentul acesta sunt în București și mi-aș dori sa încep terapia cu cineva (poate momentan virtual)… Nu stiu nici ce înseamnă din punct de vedere financiar..
  • Psihoterapeut Diana Amza
    Psihoterapeut Diana Amza Bună! Primul pas al schimbării este să îți dorești acest lucru. Motivatie care vad ca există. Aceasta motivatie este foarte necesara, deoarece si munca de a schimba un tipar comportamental este de durată si merge mana in mana cu responsabilizarea pentru tine, maturizare si cresterea capacitatii tale de a tolera impulsurile si emotiile fara a le da curs, gasind alte modalități de a le face fata, mai adecvate, si, in timp, schimband modul in care te privesti pe tine si pe ceilalti, mod care alimenteaza in prezent teama si dependenta. Dacă doresti, ma poti contacta in privat, pentru consiliere online.
  • Elena Alexa
    Elena Alexa Buna! Intr-adevar, din ceea ce ai spus si tu, seamana cu o teama puternica de abandon. Insa tot tu ai spus ca iubitul tau este rabdator, tine cont de nevoile tale, ceea ce inseamna ca ii pasa, ca este alaturi de tine, ca te accepta. Cred ca este nevoie sa observi ca toate aceste lucruri exista in prezent si ca teama ta de abandon este corelata cu trecutul. De asemenea, este important sa il vezi pe iubitul tau cu adevarat, nu o imagine proiectata a trecutului. Cred ca terapia te poate ajuta pentru a invata sa devii mai autonoma si sa inveti sa te bucuri si sa primesti ceea ce ai nevoie!
  • Cătălin Nedelcu
    Cătălin Nedelcu Acest tip de angoasă simțită în momentele (reale și imaginate, așteptate) de despărțire/abandon trimite, așa cum bine ai observat, la relațiile primare cu persoanele de atașament, cu mama și cu tata în primul rândul. Având în vederea luciditatea de care dai dovadă, sunt convins că o terapie în care să explorezi detaliat acest fel de-a fi al tău ți-ar aduce numai beneficii. Îți stau la dispoziție pentru acest demers de vindecare. Seară frumoasă!

Abuzul emotional a aparut de 3 ani, in urma aparitiei copilului nostru. Din pacate, a aparut si cel fizic. Daca vine in aceeasi camera cu mine, mi se inmoaie picioarele. Nu contenesc sa plang si sunt profund afectata. De ce nu ma pot detasa de el, sa ne despartim?

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Simona 33
Buna ziua.
Ma aflu intr o relație de 5 ani. Abuz emotional aparut de 3 ani, în urma apariției copilului nostru. Din pacate, a aparut si cel fizic. A conștientizat ce face, a atacat.. dar nu la forță maxima sa zic. Pe timp de zi, reusesc sa imi stăpânesc emoțiile, daca vine in aceeasi camera cu mine, mi se înmoaie picioarele. Seara…nu contenesc să plâng si sunt profund afectată. De fapt nici nu stiu xe simt… De ce nu ma pot detașa, sa zic aia e si gata, o terminăm. Nici nu stiu ce ma doare mai tare.
În vizită la psiholog pe care am facut o eu( vizita ce m a ajutat sa conștientizeze abuzul emotional), psihologul l a identificat ca fiind un narcisist perfect.
În momentul de față, inca se da cocoș, încearcă să domine desi nu ne vorbim. Un exemplu, daca ne întâlnim la intrarea în bucătărie, el intra primul…Exista sanse pt astfel de persoane sa se reabiliteze? Nu vrea deloc sa arate ca ii pare rau. Oare sa nu ii para?
  • Mihaela Zaharia
    Mihaela Zaharia Daca e narcisist cu adevarat, nu exista sanse sa se reabiliteze. Si nu, nu le pare rau – e o trasatura specifica a lor sa nu aiba remuscari. Si chiar exista unele voci in domeniul psihiatriei care sustin ca narcisistii nici nu ar trebui incadrati in personalitatile psihopatologice fiindca spre deosebire de celalalte 9 tipuri, ei nu sufera datorita conditiei lor ci sunt doar foarte “nesimtiti” facandu-i pe ceilalti sa sufere. Nu imi permit sa comentez personal astfel de pareri, dar am vrut sa ai un exemplu de ce discutii sunt pe marginea lor chiar intre specialistii de top. Poate te ajuta sa iei o decizie.
  • Lucia A. Anghel
    Lucia A. Anghel De ce ati vrea sa il salvati dvs pe el? Salvati-va dvs!
  • Daniel Mois
    Daniel Mois Daca exista vreo sansa, ar fi apelat la sprijinul unui specialist. Refuzul arata clar ca NU VREA sa se schimbe! Si nu poti schimba o persoana IMPOTRIVA vointei sale!
  • Manuela David Oprea
    Manuela David Oprea Buna seara, de răspuns la această întrebare este destul de complicat daca dansul nu isi doreste schimbarea. Însă dacă dumneavoastră doriti, pot sa va ajut sa gestinati ceea simtit dvs. Putem sta de vorba in particular.
  • Stan Nicoleta
    Stan Nicoleta E greu? Da, ești Atașat emoțional și e greu sa conștientizezi pericolul când este partenerul tău. Ce am făcut eu in aceeași situație? Terapie. Am învățat despre slăbiciunile mele și cum sa ma întăresc, cum sa ma iert pentru alegerea proasta a partenerului, am învățat sa îl evit, iar in timpul asta am adunat aliați, povestind despre ceea ce mi se întâmpla. Aceștia m au informat, m au protejat, m au susținut, mi au dat idei. Am strâns bani, mi am făcut planuri concrete legat de serviciu, noul domiciliu, ajutoare la mutat. Ieșirea din confortul dureros nu este ușoară, dar îți pot confirma ca dacă știam ca este atât de bine sa mi recâștig demnitatea, o făceam demult. Iar copilul, da, ii datoram o mama liniștita.
  • Iuliana Tanasă Kozma
    Iuliana Tanasă Kozma Bună Simona, îți recomand cartea, ,,De la ceartă la dialog – John M. Gottman, Julie Schwartz Gottman, Joan DeClaire. Apelați cu încredere la Psihoterapia individuală sau Psihoterapia de cuplu (în urma dialogului este posibil ca partenerul să își dorească acest lucru). Procesul terapeutic ajută la găsirea de noi modalități de a vă gestiona stările emoționale, îmbogățirea relației cu respect, apreciere, înțelegere și iubire…..
    ,,De noi depinde să transformăm cuvintele mai degrabă în instrumente de înțelegere, decât de dispreț. Noi alegem dacă le folosim pentru a blestema sau a tămădui, pentru a jicni sau a consola,, – Elie Wiesel
    Multă înțelepciune și curaj
  • Lu Böyte
    Lu Böyte Simona, ești într-o situație pe care instinctul tău, corpul tău o identifică ca fiind periculoasă. Uită-te bine la ce ai, ca să înțelegi încotro vrei să mergi. De ce ai făcut doar o vizită la psiholog?

Avem intre 30 si 40 de ani si formam un cuplu de multi ani. Ne iubim foarte mult, facem o pereche buna in viata de zi cu zi, dar lucrurile nu mai merg sexual. Libidoul meu a scazut foarte mult, iar sexul este foarte dureros. Intr-o perioada in care am fost separati mi-am redobandit apetitul sexual, iar cand ne-am impacat mi-am pierdut iar dorinta. Ne gandim sa incercam relatii sexuale si in afara relatiei de cuplu.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua, Suntem necasatoriti, fara copii, locuim in Bucuresti, avem intre 30 si 40 de ani, si formam un cuplu de multi ani. Ne iubim foarte mult, facem o pereche buna in viata de zi cu zi, dar lucrurile nu mai merg sexual. Mai exact in ultmii ani libidoul meu a scazut foarte mult, iar sexul este foarte dureros (din cauza lipsei de dorinta, dar si din cauza ca el este foarte dotat si alte probleme medicale). Incercam sa rezolvam problemele urmand sfaturile generale gasite online dar nu avem prea mult succes. Am crezut ca am devenit eu frigida, dar intr-o perioada in care am fost separati mi-am redobandit apetitul sexual, iar cand ne-am impacat mi-am pierdut iar dorinta. M-am gandit ca poate e vina lui, ca poate nu flirteaza destul, sau ca nu e destul de aventuros, dar si cand reuseste lucrurile acestea, tot nu se aprinde dorinta in mine. Ce a functionat a fost sa ma simt libera sa fiu cu alte persoane, de aceea ne gandim acum sa incercam ceva nou, relatii sexuale si in afara relatiei de cuplu. Este ceva nou pentru noi de aceea am dori sa primim recomandari de sexologi cu experienta, ideal disponibili pentru sedinte online, poate doar cu audio, pentru inceput cel putin, pana ne vom acomoda sa discutam despre aceste lucruri mai liber, in cabinet.
  • Marilena Popa
    Marilena Popa Buna ziua, nu imi este clar daca doriti consiliere de cuplu sau individuala. In oricare varianta, ma puteti contacta pentru o sedinta preliminara, https://focuspsy.ro/disfunctii-sexuale/. Numai bine!
  • Violeta Mancas
    Violeta Mancas Buna ziua,
    In primul rand, nu sunt sexolog, sunt psihoterapeut.
    Totusi, din experienta mea, v-as intreba daca nu cumva ati inclinat balanta prea mult spre prietenie? Asta poate afecta viata sexuala. Ce-ti lipseste tie? Iti lipseste ceva. Pare ca el nu mai reuseste sa te seduca. In ce difera ceea ce este acum intre voi, de ceea ce era la inceput?
    Pentru a avea experiente cu alte cupluri sau in 3, este nevoie de multa maturitate. Totusi…,dupa parerea mea, asta ar putea fi inceputul sfarsitului.
    Sexologi buni in Romania nu cunosc. Nu spun ca nu exista. Puteti incerca sa gasiti un terapeut in alta tara. Cautati persoane autorizate profesional.
    Ceea ce eu cred ca v-ar ajuta, ar fi o psihoterapie dinamica. In dinamica voastra de cuplu s-a intamplat ceva care se poate remedia. Ti-as recomanda si cateva sedinte individuale. S-ar putea sa ai parte de intrebari incomode daca mergeti impreuna de la inceput.
    Pe site ul Colegiului psihologilor gasesti lista psihoterapeutilor acreditati.
    Iti pot recomanda pe cineva, daca doresti, si pentru terapie de cuplu si pentru terapie individuala.
    Numai bine!

Sunt o mamica cu 2 copilasi marișori. Problema este ca imi mai doresc enorm unul. Sotul insa nu e de acord. Imi iubesc sotul si el ma iubeste, dar sa raman in aceasta relatie chiar daca voi ramane cu un gol poate toată viața? Tocmai pentru ca ma iubeste, nu ar fi corect sa vrea sa ma vada fericita si implinita?

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Vârsta, 34,sex feminin, ocupație casnică, familie, 4 membri, localitatea Târgoviște.
Bună ziua, sunt o mămică cu 2 copilași mărișori, 9 și respectiv 12 ani. Problema este că îmi mai doresc enorm unul, chiar dacă va fi diferență mare de vârstă între ei. Soțul însă nu e de acord, nici din cauza diferenței mari de vârstă dar și din alte motive. Problema e ca simt cum intru în panică, dacă nu voi mai avea un copil acum, apoi voi fi prea bătrână pentru asta. Îmi iubesc soțul, și el mă iubește pe mine, dar totuși, se merită să rămân în această relație chiar dacă voi rămâne cu un gol poate toată viața?! Iar el, tocmai pentru că mă iubește, nu ar fii corect să vrea să mă vadă fericită și împlinită? Sper că ați înțeles ce am vrut să spun, mulțumesc!
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu poate va ajuta o optica masculina: si eu am 2 copii, mici, dar nu as mai face un al treilea din simplul fapt ca este o responsabilitatea foarte mare in primul rand financiar; nici nu mai vreau sa mentionez presiunea emotionala, griji pt buna lor crestere, pt sanatatea lor, pt sanatatea sotiei si toate cele care se intampla in asemenea context. Eu cred ca este responsabil sa ne putem creste copiii doar daca le putem asigura un trai cel putin decent si ma refer DOAR la nevoile de baza. Dvs. sunteti casnica si daca mai faceti un copil aceasta nu va afecteaza modul de viata… ar fi bucuria de a fi iar mama (cu toate grijile ei) – pt sotul dvs. asta inseamna practic inca un job… care sa acopere toate nevoile celui mic si a celor doi dinainte. Nu va cunosc situatia… am facut doar un scenariu ‘clasic’. Daca va permiteti, mai faceti un copil; daca nu va permiteti, atunci focalizati-va atentia pe cei doi pe care ii aveti…. poate mai aveti mult sa le oferiti. Colegele mele poate va vor oferi un insight mai bun. Ar fi de folos si o consiliere de cuplu; in acest cadru puteti lamuri impreuna cu sotul exact ce si cum. Succes!
  • Marilena Popa
    Marilena Popa Buna ziua, ma intreb de unde vine aceasta dorinta nestavilita de a mai avea un copil, in asa fel incat nu va puteti bucura de casnicia si copiii pe care ii aveti deja. Ce reprezinta in mintea dumneavoastra acest al treilea copil, incat sunteti dispusa sa renuntati la familia pe care o aveti si sa ii deprivati pe acesti doi copii pe care ii aveti deja de o familie cu ambii parinti? Cred ca dumneavoastra ar trebui sa faceti o introspectie serioasa pe aceasta tema. Nu cred ca e nici bine nici rau, dar contraintuitiv, si tind sa cred ca motivatia scapa ratiunii. Ma gandesc ca incercati cu acest nou bebelus sa va validati feminitatea, fertilitatea… ca vreti sa opriti timpul in loc, sa va simtiti din nou ca la 20 de ani…Numai bine!
  • Adriana Gheonea
    Adriana Gheonea Copii sunt minunati dar este nevoie ca ambii parinti sa si doreasca asta!!ce ziceti? Altfel puteti sa i faceti cu oricare partener fara sa le mai cereti parerea!
  • La Psiholog
    La Psiholog Din pacate nu v-ați facut inteleasa. Raționamentul dvs ne pune in situatia de a face scenarii sau de a emite ipoteze care nu vin in ajutorul dvs. Incercati sa ganditi si sa exprimati mai bine nevoia dvs. De ce este asa stringenta aceasta nevoie astfel incat sa periclitati relatia cu sotul? Daca nu reusiti sa o faceti pe grup va invit sa o faceti in privat.

Am 54 ani si singura persoana care ma iubeste sincer e fiul meu de 20 ani. Mama o iubeste doar pe sora mea. Pentru sotul meu sunt mai importanti prietenii lui. Visez sa plec la Bucuresti unde e student baiatul si sa fiu doar cu el. Sa incep o viata noua, sa ma pot bucura de anii viitori, sa traiesc asa cum imi place.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapeut online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
varsta : 54 ani
sex : feminin
ocupatie : arhitect
familie : sot,copil,mama,sora,nepoata – situatie tensionata , plina de reprosuri . Singura persoana care ma iubeste sincer e fiul meu de 20 ani
descrierea problemei : am stat in orasul natal langa familie doar de dragul baiatului meu . Mama o iubeste doar pe sora mea si pe mine ma jigneste ori de cate ori ne intalnim . Sora mea are tot un comportament umilitor fata de mine . Pentru sotul meu sunt mai importanti prietenii lui decat persoana mea . Lucrez , sunt apreciata la locul de munca . Ma simt bine doar la servici si in compania baiatului meu .
Visez sa plec la Bucuresti unde e student baiatul si sa fiu doar cu el . Sa incep o viata noua , sa ma pot bucura de anii viitori , sa traiesc asa cum imi place .
Credeti ca pot sterge trecutul ?
  • Bety Anghel
    Bety Anghel Bunâ ziua !
    Expunerea situației dv. este prea vagã și natura problemelor complexã !
    De aceea, ar fi bine sã discutați mai detaliat cu un psiholog ptr. a determina cauzele care stau la baza nemulțumirilor dv și ce trebuie fãcut pentru a le schimba.
    Numai bine !
  • Soare Fericire
    Soare Fericire Parerea mea este ca un raspuns responsabil, l-ati putea gasi dvs cu ajutor profesional in sedinte de psihoterapie. Ca un punct de vedere va pot spune ca o alegere pe care sa o faceti in a schimba total viata dvs , ar fi corect sa o faceti fara a gasi un motiv legat de copilul dvs. A merge in Bucuresti doar pt ca fiul este acolo, fara sa va dati seama, puneti o presiune asupra fiului, astfel ca, in momentul in care el va avea o iubita sau alte activitati ce nu va includ in viata sa de student si adolescent, sa va simtiti din nou data la o parte sau sa il faceti sa se simta obligat/dator indirect sa va acorde mai mult timp dvs decat propriilor sale dorinte specifice varstei. Va las sa ascultati un video care va va ajuta sa va intelegi mai bine dvs cu dvs si alegerile dvs https://youtu.be/MK-mfJ-h00c , si inca un video despre adolescenta https://youtu.be/nnl5H0HhHTI. Succes si curaj in tot ceea ce va propuneti!
  • Marilena Popa
    Marilena Popa Buna ziua, inteleg ca va simtiti singura si neiubita si va este foarte dificil. Desigur, iubirea dintre mame si copii este ceva foarte special, incomparabila cu nimic. Cu toate acestea, iubirea de parinte presupune si sa fim capabil sa lasa copii sa zboare, sa se gaseasca pe sine si sa isi croiasca drumul in viata. Nu veti incepe o viata noua, ci intrati intr-o alta etapa din viata dumneavoastra, aceea in care copilul este suficinet de mare incat sa se descurce singur, iar dumneavoastra va puteti pune din nou in centrul preocuparilor, a va gasi noi pasiuni, prieteni noi, a da un nou sens relatiilor existente. Este nederept sa puneti in sarcina fiului dumneavostra sa umple un gol pe care il aveti. Subscriu recomandarii colegilor mei, de a intra intr-un proces psihoterapuetic. Numai bine!
  • Denisa Chivaran
    Denisa Chivaran Am experimentat și eu parțial lucruri pe care dumneavoastră le traiti . M a ajutat terapia sa descopăr partea mea de contribuție la situațiile atât de neplăcute ! Oamenii au un motiv care ține sau nu de noi , pentru atitudinea pe care o adoptă fata de noi. Partea noastră, responsabilitatea noastră este să aflăm dacă motivul comportamentului celorlalți se afla in noi sau nu. Atât.De trecut nu putem scăpa decât intelegandu l . Aceeptandu l. Nu l mai putem schimba acum. Ce putem face acum este sa nu pierdem prezentul și viitorul trăind în trecut ! Sunt sigură că veți reuși să vă vindecați! Eu mă simt acum ca un fulg, că am inteles mecanismele și am inteles cum eu provocam reacții în ceilalți. Ceea ce trebuie să știți de la inceput este că va trebuie mult curaj pentru a începe un demers terapeutic. Este ca uitatul in oglindă… Trebuie sa avem curajul de a ne uita la ceea ce nu ne place pentru a putea schimba!

Exista o persoana care m-a umilit, amenintat, acuzat. Este o persoana cu o influenta destul de mare. Acum, dupa aproximativ un an, cand o vad, tremur, respir foarte repede, incep sa vad negricios si ma cuprinde o senzatie ciudata.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Exista o persoana care m-a umilit (in si impreuna cu un grup de persoane); amenintat; acuzat. Este o persoana cu o influenta destul de mare in acele cercuri. La vremea de atunci nu am reactionat. Orbii raman oribi…. indiferent de cate li se arata.
Problema e ca; si acum; dupa aproximativ un an, cand o vad tremur; dar tremur din tot corpul (tremura si sufletul in mine; ma scuzati); respir foarte repede; incep sa vad negricios; si ma cuprinde o semzatie ciudata. Nu reusesc sa identific ce simt.
Cum as putea rezolva toate astea? Cum mi-as putea reveni? Mentionez ca nu mai sunt nici copil; nici adolescent…..
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu frica este frica, abuzul este abuz. Ce ati descris este vizibil o experienta traumatizanta. Vestea buna este ca, din cate inteleg, nu mai sunteti in acele cercuri… ci doar va vedeti fostul agresor ocazional. Incercati o psihoterapie in care sa explorati aceasta trauma. Curaj, se poate!
  • La Psiholog
    La Psiholog Din ultima fraza, inteleg ca sunteti o persoana de sex masculin. Pentru forma de abuz suferita (bulling) genul are importanță deoarece îmi imaginez ca sunteti un barbat in formare care isi doreste sa fie stapan pe situatie. De cele mai multe ori, “infruntarea” agresorului (ex: ii sustineti privirea fara sa coborati ochii in pamant) poate face minuni. Exercitiile de respiratie ajuta pentru a putea sta in preajma agresorului. Constientizati tempoul respiratiei numarand in gand si nu uitati sa trageti aer in piept. Si un truc simplu care pt multi functioneaza este sa va imaginati persoana intr-o situatie penibila lasand mintea sa zboare libera. Nu va dau eu exemple pt ca exista riscul ca imaginatia mea sa fie mai bogata decat a dvs. :) Daca va revin in minte momentele in care erati umilit, pur si simplu anulati-le printr-o fraza care va ofera dvs confort. Aplicand aceste tehnici ca si cum v-ati antrena singur, ar trebui sa dobanditi o stapanire de sine mai mare. Insa, daca observati ca starile persista, atunci ar trebui sa luati in calcul inceperea unui proces terapeutic alaturi de un specialist. Numai bine!
    • Dk Dk
      Dk Dk Pers de sex feminin (ca varsta; adulta). Nu reactionez la conflicte de genul. Oamenii cred ca nu inteleg ce se intampla. Ba da. Insa, nu inteleg de unde placerea de a umili ( mi se intampla foarte frecvent sa fiu tinta) si in acelasi timp, de unde, neputinta mea de a reactiona in cazurile in care cu adevarat este necesar.
    • La Psiholog
      La Psiholog Dk Dk Sensibilitatea sexului feminin este un aspect de luat in considerare. Daca sunteti o persoana nonbeligeranta, lipsa de reactie s-ar putea explica. Sunt persoane care gasesc placere in a provoca si a ataca pe ceilalti de aceea vorbim de abuzator si abuzat. Insa cel abuzat va trebui la un moment dat sa ia atitudine deoarece in lipsa ei, abuzatorul va dobandi si mai multa putere. Ce nu am inteles foarte clar este daca vi se intampla des sa fiti țintă in diferite relatii sau intr-o relatie anume, deoarece raspunsul initial era oferit pentru a face fata unui singur agresor (ex: seful, colegul de serviciu, etc).
    • Dk Dk
      Dk Dk In diferite situatii. Persoanele sunt diferite; nu aceleasi. Sunt perceputa ca si un copil; fapt care; cred ca are o oarecare influenta. Nu pot reactiona. Nu am invatat sa fac asta. Foarte rar mi se intampla sa reactionez..
    • La Psiholog
      La Psiholog Dk Dk Am înțeles. Intr-un cadru securizant, cu siguranță, veți reuși să explorați cauzele lipsei de reacție, daca asta vă doriți. Cu bine!
    • Dk Dk
      Dk Dk Va multumesc pentru raspunsuri!
  • Carmen Sorici
    Carmen Sorici Înţeleg că aveţi o furie reprimată, pe care nu aţi putut să o manifestaţi când s-a produs incidentul, retrăiţi cumva aceea furie de genul ,,am văzut negru în faţa ochilor” Un proces terapeutic v-ar ajuta mult în descărcarea acestei emoţii, de asemeni pe lângă terapie puteţi practica un sport mai dur care să descarce tensiunile de la nivelul corporal ca de exemplu boxul( care este şi un sport foarte bun pentru coordonare mentală şi corporală), arte marţiale de orice fel.
  • Marian Georgescu
    Marian Georgescu Ai rana umilintei, rusinii si de cate ori intalnesti asemenea experiente retraiesti acele stari. E nevoie sa mergi in psihoterapie si sa procesezi acele experiente. In cabinet folosesc tehnici de E.M.D.R. si lucru pe copil interior cu rezultate remarcabile. De asemenea folosesc transa himnotica si alte metode precum meditatia. Fa-ti o programare pe mariangeorgescu.ro pentru o sedinta pro-bono si poti intra si pe armonie cu intregul pagina de facebuc sa vezi cum lucrez si poti vedea ce spun oamenii din tara si strainatate care au lucrat cu mine.

Am 15 ani. Acum 2 ani cred ca am intrat intr-un fel de depresie. Am încercat sa ma sinucid de 4 sau 5 ori. Vreau doar sa se termine si sa nu mai fiu o dezamagire pentru nimeni. Poate bunica avea dreptate cand i-a spus mamei sa ma dea spre adoptie. Nu stiu cum sa caracterizez ce simt, dar e ca si cum un val de tristete absoluta pune stapanire pe mine.

Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Hey…Ma numesc Paula si am 15 ani….Nu stiu daca aici e locul cel mai bun in care sa pun intrebari legate de ce ma deranjează. Acum cam 2 ani cred ca am intrat într-un fel de depresie.Nu stiu daca e cuvantul potrivit pentru a descrie prin ce am trecut dar altfel nu pot sa il caracterezez.Am încercat sa ma sinucid de cam 4 sau 5 ori.De 3 ori prin spanzurare ,odată am vrut sa ma injunghii de fapt de mai multe ori si o data cand chiar am vrut sa termin cu viața am luat cam 30 de pastile diferite unele dupa altele si leam înghițit cu votka dar am vomitat.Dupa un timp am crezut ca e mai bine…Am ajuns la liceu mi-am facut prieteni si ma inteleg foarte bine cu ei dar ceva a inceput sa reapară.Mam gandit din nou sa ma sinucid .Vreau doar sa se termine si sa nu mai fiu o dezamagire pentru nimeni…Poate bunica avea dreptate cand ia spus mamei sa ma dea spre adopție….. Repet nu știu cum sa caracterizez ce simt dar e ca si cum un val de tristete absolută pune stapanire pe mine.Simt un nod in stomac chiar daca suna ciudat 2 degete in apropierea urechii ca un fel de presiune.Ce apare si in frunte.Dar nu sunt tot timpul așa. Câteodată fac lucruri si spun lucruri dintr-o data fara sa imi dau seama .Si nu inteleg de ce e toata lumea suparata pe mine.Dar schimbarile comportamentale au inceput sa fie mai pronuntate de cam 3 4 luni.Nu sunt tot timpul.Doar cateva zile pe luna.Si nu e regulat,apare dintr-o data.E ca si cum sunt bine si fericita de dimineață dar pe la pranz se varsa pe mine o cascada de tristețe. Repet nu in fiecare zi.Si recunosc nici situatia de acasa nu e pe rose.Tata se cearta încontinuu cu mama si azi chiar a amenintat-o iar sora mea….Nu cred ca ma place prea mult .Mereu imi spune ca sunt proasta si enervantă. Mereu.Nici eu nu sunt foarte deșteaptă recunosc ca nici nu am notele ei dar nu cred ca ea sau parintii mei realizeaza cat ma doare cand imi spun asa…Asta e…Stiu ca suna cliseic fata de 15 spune ca are depresie doar
pentru atentie si lucruri de genul dar eu asta simt.Stiu ca nu are sens si nici logica iar felul in care am scris nu ajuta pe nimeni si imi cer scuze pentru asta dar asta e ceea ce simt.
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu nu imi pot imagina prin ce treci insa ma gandesc ca toate manifestarile descrise de tine ar putea fi o forma de respingere a experientelor traumatizante din familie, a agresivitatii la care esti expusa de atata timp, fie ea verbala sau fizica. Unii dintre noi reactionam si cum ai descris tu (sau asemanator). Eixista o solutie pt orice! Cere ajutor de la alti membrii ai familiei care te-ar putea ajuta sau chiar de la autoritati… ce ti se intampla nu este normal si poti reactiona. Curaj, se poate! http://www.telefonulcopilului.ro/drepturile-tale?id=20
  • Bety Anghel
    Bety Anghel Bunã ziua !
    Este posibil ca depresia de care vorbiți sã fie efectul un dezechilibru hormonal( în favoarea estrogenului) și simptomele descrise sã fie mai frecvente în faza estrogenicã a ciclului lunar. Ar fi foarte bine sã consultați un endocrinolog.
    Apoi, v- aș recomanda sã vã programați la un psiholog ptr. evaluare complexã și psihoterapie.
    Sãnãtate și numai bine !
  • Monica Enescu
    Monica Enescu Mă întreb cum au reacționat părinții tăi la tentativele tale de suicid? Dar sora ta? Dar ceilalți membrii ai familiei? Știe cineva dintre ei cum te simți și stările cu care te confrunți? Este vreun adult cu care ai putea sa discuți despre asta? Și eu cred ca ai nevoie de ajutorul și sprijinul unui specialist, însă primul pas este să spui cuiva cu ce te confrunți, cum ne-ai spus acum nouă.
  • Carmen Sorici
    Carmen Sorici Este de înţeles ca la acestă vârstă să-ţi doreşti aprecierea şi înţelegerea familie, mai ales că începi să nu mai fi un copil care crede orice, că vrei o imagine a ta, un loc în lume, însă nu toată lumea are o familie care înţelege şi este capabilă să facă aceste lucruri, unele familii sunt atât de prinse în problemele vieţii lor încât pur şi simlu nu văd ce este în jur şi doar pentru că ei nu pot să-şi facă ,,treaba” nu este necesar să te consideri tu vinovată şi să suferi. Este posibil să ai o anumită sensibilitate diferită de a familiei, specială pe care ei nu o înţeleg dar asta este problema lor. Poate ştii basmul răţuşca cea urâtă care nici ea nu se simţea bine în familia ei, dar într-o zi şi-a deschis aripile. Majoritatea oamenilor au stări de tristeţe, dar cât lăsăm să ne copleşească depinde de noi, de ce spunem noi creierului să creadă. Este important să crezi în tine, în sensibilitatea ta, în capacitatea de a fi o persoană bună, plină de compasiune, în capacitatea ta de a fi fericită, indiferent de ce este în jur, familie, uneori prieteni. Din familie învăţăm multe lucruri, ne sunt profesori de viaţă, dar învăţăm cu propria nostră inimă, ce să facem la fel şi ce să nu facem la fel. Nu lua personal tot, mai toţi oamenii sunt prinşi doar în scenariul lor personal de viaţă, nu pot înţelege ce simt cei din jur, unii învaţă, alţii nu. Poate că tu eşti specială şi vei învăţa că oamenii fac ceea ce fac din motivele lor personale nu pentru că cei din jur ar avea vreo vină, nu lua totul personal pentru că aşa vei fi ca toţi, să crezi că totul are legătura cu tine, nu, are legătură cu ei şi cu ce simt ei despre ei. Cu cât vei învăţa să-ţi găseşti singură punctele bune şi să crezi în ele cu atît vei fi mai puternică şi mai mai mult mai apreciată, pentru că aprecierea vine când tu te apreciezi. Când te simţi copleşită scrie, scrie tot ce simţi, închipuie-ţi că prin ceea ce scrii le spui tuturor ce simţi, aşa cum ţi-ar fi greu să le-o spui, aşa cum ei ar putea să te înţeleagă, lasă toată tristeţea pe hîrtie. Ceea ce simţi este important, aşa cum ai scris şi acestă postare, ai fost auzită, nişte oameni s-au gândit la tine şi la problemele tale, deci nu eşti niciodată singură şi foarte important te ai pe tine. La acestă vârstă eşti precum o floricică care vrea să iasă din pământ şi nu este uşor să dai bolovanii de pământ la o parte, dar merită lupta, cred că ştii asta foarte bine, Cine în afară de tine poate da bolovanii la o parte? Tu vei fi cea care va reuşi, sunt destui care au refuzat să crească, dar nu tu, tu şti să lupţi dar că nu ai aflat asta încă. Curaj şi succes!
Cabinete de psihologie, pentru închiriat – București (zona Izvor-Cișmigiu)

Cabinete de psihologie, pentru închiriat – București (zona Izvor-Cișmigiu)

Centru pentru terapie și servicii psihologice complete, R A A M Centrum, închiriază spații adecvate prestării următoarelor servicii:

  • psihoterapie (adulți-individual/cuplu, adolescenți, copii);
  • evaluare și consiliere psihologică;
  • coaching;
  • grupuri terapie și dezvoltare personală;
  • workshopuri;
  • homeopatie;
  • terapii energetice/terapii manuale/masaj;
  • întâlniri diverse.

Centrul oferă 3 cabinete și este situat într-o zonă centrală, aproape de stația de metrou Izvor. Este o zonă liniștită, la 100 m de parcul Cișmigiu.

Servicii:

  • curățenia/menajul simplu al cabinetelor (există persoană care se ocupă de asta, inclusiv costurile de detergenți și alte produse de dezinfectat/curățat);
  • wi-fi 1000 mbps (conexiune puternică pentru teleconferințe și intervenții live);
  • asistență rapidă pentru ajutor, facilitare servicii sau orice alte nevoi profesionale de către o persoană instruită aflată în permanență în centru la dispoziția dumneavoastră;
  • energie electrică și energie termică;
  • promovare, integrare pe site la categoria ECHIPĂ – cu mențiunea specificată de dumneavoastră, de comun acord.

Dotări:

  • wifi;
  • dozator apă rece/fierbinte;
  • aparat de cafea/ceai;
  • spații de așteptare;
  • ecran TV cu imagini video și muzică ambientală în salonul lounge;
  • cărți de specialitate;
  • papetărie (coli pentru scris A4, clipboard-uri, pixuri, creioane colorate, marker-e, plastilină) în fiecare cabinet;
  • suport fixare telefon pentru teleconferință în fiecare cabinet;
  • 1 flipchart;
  • scaune de conferință cu măsuță rabatabilă;
  • 1 pat terapii manuale/masaj/terapii energetice;
  • lampă uv și imunocube pentru purificare aer/dezinfectare;
  • uși securizate fonic;
  • toaletă.

Consumabile la discreție:

  • apă;
  • ceai;
  • cafea;
  • zahăr;
  • lapte;
  • șervețele;
  • pahare și lingurițe de unică folosință;
  • parfumante cameră;
  • soluții de curățenie/dezinfectare.

Dotările centrului, serviciile oferite si consumabilele aflate la dispoziția tuturor clienților, atât în cabinete cât și în salonul lounge sunt incluse în preț.

Cabinet 1

-35 RON/oră
INDIVIDUAL indiferent de zi
-50 RON/oră
CUPLU indiferent de zi
-75 RON/oră
GRUPURI (max 10) indiferent de zi

Cabinet 2

-30 RON/oră
INDIVIDUAL de luni până vineri
-35 RON/oră
INDIVIDUAL sâmbăta și duminica
-50 RON/oră
CUPLU indiferent de zi

Cabinet 3

-30 RON/oră
INDIVIDUAL de luni până vineri
-35 RON/oră
INDIVIDUAL sâmbăta și duminica

Se pot oferi discounturi și se pot renegocia prețurile, în funcție de volumul de ore solicitate pentru închiriere.

De asemenea, modalitățile de plată și contractare sunt flexibile, în măsura în care părțile implicate ajung la un consens.

Imagini: raamcentrum.eu/spatii-de-inchiriat/

Contact:

0742 620 062 / 0724 010 733

Dacă nu răspundem, mesaj pe whatsapp!

Mama mea are datorii foarte mari. Nu stim motivul pentru care le face, nici unde se duc banii, bani cu care puteam cumpara o casa. Daca o intrebam ce a facut cu banii, zice ca nu stie. Daca gasesc un terapeut prin hipnoza oare putem afla ce se intampla?

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapeut online 

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
33 feminin
Buna, mama mea are o problema, are datorii foarte mari, de care am aflat si pe care ni le-am asumat sa o ajutam, problema este ca nu stim de toata valoarea, ea continua sa faca datorii nu stim nici motivul pentru care le face nici unde se duc banii, mentionez ca cu banii de care stim puteam cumpara o casa, nu am vazut nici un motiv, nici un ban adus in casa. Daca o intrebam ce a facut cu banii zice ca nu stie. Nu stiu ce sa mai fac, daca o confrunt zice ca nu face ,ca exagerez eu, trebuie oprita cumva dar nu stiu cum, va rog sa ma ajutati!
Daca gasesc un terapeut prin hipnoza oare putem afla ce se intampla? Nu stiu daca e o boala sau chiar are probleme, va rog sa ma ajutati cu un sfat ce pot face sa o ajut
  • Botezat-Antonescu Radu
    Botezat-Antonescu Radu nu cred ca prin hipnoza veti afla ce a facut. mama dvs, mai ales daca se opune. Pare ca este nevoie sa aflati de unde intra bani, cati sunt si unde se duc… asta presupune sa detineti controlul. Nu avem de unde sa stim ce se intampla sau ce s-a intamplat, ar fi ca dvs sa investigati dar mai intai luati controlul fluxului.
  • Marilena Popa
    Marilena Popa Buna ziua, hipnoza nu este o procedura magica prin care cineva sa poate intra in mintea mamei dumneavoastra impotriva vointei sale si sa afle ce face cu banii. Ca sa aflati ar trebui sa faceti o “ancheta” vorbind cu cunostintele si persoanele cu care ea contact, sa vedeti ce are in casa, cu cine vorbeste la telefon. Banuiala mea este ca nu va spune din vinovatie sau rusine. Cred ca un consult psihiatric v-ar putea ajuta sa primeasca tratament corespunzator. Deseori persoanele in crize maniacale fac cheltuieli nesabuite. Si jocurile de noroc sunt un mod in care se pot pierde sume mari fara urma in scurt timp. Poate o santajeaza cineva… Abordati situatia cu fermitate si tact. Daca refuza orice fel de ajutor de specialitate va-as sugera sa apelati dumneavoastra la o consiliere. Nu puteti sa acoperiti aceste datorii la nesfarsit, si nici nu este indicat. Nu spuenti la cine are aceste datorii, insa nu cred ca ar trebui sa va grabiti sa le achitati. Ca adult ar trebui sa isi asume consecintele propriilor actiuni. Numai bine!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19346 raspunsuri primite pentru 4124 intrebari | Vezi toate intrebarile
Implant fast & fixed Dental Premier