Mesaj:
Am o problema in inceperea unei relatii cu o fata,deorece simt o anumita retinere…care pur si simplu nu ma lasa sa ma implic..sau sa fac un anumit pas…
Am avut un incident in copilarie legat de aceasta problema
Tatal meu aveau obiceiul de a-mi spune tot timpul ca sunt indragostit si ca o sa ma insor cu o anumita vecina(si eu si vecina aveam 6 ani) iar eu nu suportam lucrul asta…ma jena extrem de tare,mai ales cand o spunea de fata cu rudele…deorece..o spunea in asa fel incat vecina respectiva parea cea mai urata femeie din lume…
Si cred ca am ramas cu o teama sa zic asa..de fiecare data cand intalnesc vreo fata..sa nu afle nimeni de ea..mai ales tata..incerc sa nu afle de nici o culoare..dar in principal asta e problema..imi e foarte teama sa ma implic intr-o relatie…..Astept un raspuns si Va Multumesc Anticipat.

poate ar fi o idee sa discutati cu tatal Dvs despre ce simtiti de atatia ani vis-a-vis de aceast subiect… s-ar putea sa aveti surprize. Daca nu va simtiti inca pregatit pt acest pas puteti cere ajutorul unui psihoterapeut. Succes!

Incercati sa nu mai priviti o eventuala relatie , in umbra spuselor tatalui. Cand suntem copiii , suntem pusi in diferite situatii de catre parinti, dar nu ne raman sechele. Cred ca este vorba doar de o timiditate exagerata, nu spuneti ce relatie aveti cu tatal in prezent,nici cati ani aveti. Luand-o usor rezolvati problema. Unora dintre noi ne este mai greu sa initiem relatii cu sexul opus. Oricum, trebuie adunate mai multe informatii, pentru un raspuns mai exact. Te mai astept. Noroc!

Se pare ca problema cu fata s-ar rezolva in doua moduri: ori tata se arata extrem de incantat de alegerea pe care ai facut-o, ori ti-o asumi singur si infrunti toate dificultatile. Insa ambele moduri de rezolvare nu duc la vindecare ci te mentin in vulnerabilitate. Sanse maxime de reusita ai prin indrumarea unui psihoterapeut, pentru ca problema de suprafata ascunde una de profunzime, cu rani necicatrizate. Adevarata problema e relatia cu tata. Si una si mai profunda este varsta emotionala la care ai ramas, care nu coincide cu varsta fiziologica. Pentru a avea o relatie sanatoasa cu o fata si o casnicie sanatoasa (mai tarziu) e necesar sa "cresti". Vezi de ce e util un psihoterapeut? Cu doua fraze de pe aici, nu poti ajunge nici macar la o rezolvare partiala si ramai cu problema.

Nu stiu ce sa ma fac stau foarte prost cu dragostea

noi cu ce v-am putea ajuta? Mai bine ati gasi un psiholog care sa va ajute cu aceasta problema. Succes!

Mesaj:
Buna ziua.Am 43 ani cu 22 de ani in casnicie.Eram fericiti (asa credeam)pina am descoperit SMS-uri de dragoste in telefonul sotului.S-a indragostit de o colega deserviciu.Nu a negat,chiar a marturisit ca este foarte indragostit dar si pe mine ma iubeste.Chiar mi a si povestit detalii din povestea lor de dragoste care a durat o luna si se baza mai mult prin SMS pentru ca la serviciu nu prea aveau sanse sa faca dragoste ,numai cate un sarut sau imbratisari ca sa nu observe colegii.Femeia a mai incercat mai multe ori sa puna ochii pe el dar intodeauna sotul s-a ferit,pina acuma.Sotul spune ca nu intelege ce s-a intimplat cu el,pe noi ne iubeste dar parca s-a sters tot din minte cind era in compania ei.Stiu precis ca femeia nu este indragostit de el, a mai avut relatie la locul de munca,un batrin de 70 de ani(pentru ca el avea un functie!!!)si pana in ziua de azi tin legatura.Sotul recunoaste ca a gresit foarte mult,nu intelege de ce s-a intimplat ca ere totul ok.intre noi.Sunt sfisiata de durere,nu inteleg cum poate sa iubeasca doua femei deodata?Nu pot sa-l iert pentru cea ce a facut si mai ales ca ma simt injosita pentru ca femeia este cu 7 ani mai in varsta ca mine.Relatia lui s-a terminat,femeia a mai scris SMS uri dar el nu vrea nimic de la ea si deaceea nu cred ca se poate termina relatia dintre ei,deoarece lucreaza impreuna si se vad zilni.Ce sa fac?Ajutati-ma pentru ca am mare nevoie.Melinda.

pare sa fie o problema in relatia de cuplu si ar fi cel mai bine sa incercati sa o rezolvati in cuplu. Exista posibilitatea, asta daca si doriti, sa mergeti impreuna la un terapeut specializat pe familie si cuplu unde sa puteti discuta tot acest episod. Succes!

E clar ca este o pb in cuplu. "Credeai ca sunteti fericiti" este cel mai adevarat lucru din tot mesajul. Restul trebuie rezolvat! Iar pb ta nu este "ea" , cealalta femeie, pt ca aceea este o femeie libera poate sa faca ce vrea; nu ai de unde sa stii precis nimic despre altcineva. Ce ai de rezolvat este in relatia de cuplu pt ca e clar ca altcineva a avut de oferit ceva ce sotul tau nu avea si el a luat. Varsta nu are nici o importanta si nici talia , inaltimea, nr de la pantofi. E cel mai bun moment pentru o analiza personala si o reasezare a valorilor

Poate că este în natura umană să se întâmple aşa ceva. Vă recomand şi interviul de aici http://wp.me/p48646-1H8

Pana la urma nu problema este problema ci cum te raportezi tu la ea. Gandeste-te mai mult la tine si la nevoile tale, pentru ca trebuie sa te asezi tu pe tine pe primul plan. Dupa cum se vede( iti spun din proprie experienta) cine are nevoie de ceva isi ia singur. Tu oricum nu esti Mos Craciun sa le indeplinesti toate dorintele tuturor. Dar macar pe ale tale! Cand te-ai intrebat ultima oara: dar eu ce vreau pe lumea asta? Si inca ceva trist dar adevarat, fericirea nu vine prin ceilalti !

Probabil doar ceva nou la atras,observati ce si aplicati dvs.noul in relatie ….Este posibil sa n- o iubeasca din moment ce nu vrea sa mai aiba legatura cu ea,si-a satisfacut curiozitatea ,eliminat presiunea ”situatiei” nefiind nimic altceva mai profund.Cu calm incercati sa discutati si sa mergeti la un specialist pe familie si cuplu.Succes!

"The problem is not the problem. The problem is your attitude about the problem." – Captain Jack Sparrow

Yes!!!!!!!Totul depinde din ce unghi privim,cum vedem,”atitudinea fata de problema”…” Optimistul vede trandafirul,pesimistul doar ghimpii..”…Are legatura cu cele scrise de Domnul Botezat,mare adevar!

In primul rand, aveti incredere in sotul dvs. Si comunicati tot timpul, discutati deschis , dar fara acuzatii. Ispite sunt la tot pasul, totul e sa le faca fata. In rest , cam timpul va spune ce se va intampla in viitor .

Nu poti sa ai incredere nici in tine, dar intr-o alta persoana chiar daca e sotul tau.Si ala e om, cu dorintele lui, cu viata lui , cu renuntarile si sacrificiile lui. Chiar daca privim 10 sau 100 la aceiasi fotografie vedem lucruri diferite. Traim impreuna dar totusi separat. Sotul ei nu i-a gresit ei, sotul ei si-a gresit siesi. Nu poti sa spui " eu nu o sa fac niciodata asta" pt ca … Poate o s-o faci. Aici nu este vorba de "incredere" aici e vorba de a pune pret pe tine, de a indoii o coala de hartie in doua si sa scrii deoparte avantaje si dezavantaje, de a sta sau de a pleca. Important este ce vrei tu pt tine si apoi mergi pana in panzele albe cu decizia ta. Panzele albe fiind pana la urmatoare rascruce, nu pana moartea ne va despartii, ca atuncibe prea tarziu sa mai fi fericit!

Si cand spun ca sotul ei si-a gresit siesi iau in calcul si varianta ca poate nu mai au de mult nimic in comun. Oricum e cel mai bun lucru care se putea intampla; acum cat nu e prea tarziu

Ce sa faci? Iubeste-l. Iubeste-l pentru ca a fost sincer, pentru ca si-a recunoscut caderea, pentru ca si-a revenit din ratacire, pentru ca pe tine te iubeste cu adevarat ! Nu fi orgolioasa, iarta-l. ,,Iubirea crede totul, iarta totul, nadajduieste totul… !”

Mesaj:
Evenimente negative din copilarie:
* pierderea pozitiei de tip "mascul dominant" intr-o confruntare fizica cu unul din colegii de clasa in clasa I (pozitie avuta anterior la gradinita)
* suferinte emotionale cauzate de insuccese in stabilirea relatiilor de "prietenii" cu fete pe care le admiram
* retinerea de teama de rusine in a plange de fata cu oamenii mari la decesul strabunicii
* stramutarea din ingrijirea bunicilor in rural in ingrijirea parintilor in urban la inceputul scolii, fapt care
* i-a declansat simultan bunicii mele un episod de depresie (cu internare temporara in spital de psihiatrie si ulterior tratament antidepresive pentru aproape tot restul vietii). sau ma rog, nu sunt sigur daca asta a fost cauza, nu pot sa garantez verbul "a declansat" dar eu asa simt. din cauza asta a fost neplacut sa petrec o vacanta (si ulterior mici parti din altele) la ceilalti bunici fata de care nu se construise o relatie puternic afectiva.

Studii si mediul scolar:
superioare

Relatii de prietenie:
nu prea mai relationez, toti au facut copil

Viata sexuala:
youporn, porntube, etc le stiu pe dinafara
cu partenera despre care voi detalia mai jos, foarte rar (3..4…5 ori pe an)

Ocupatie:
liber profesionist, adica nu merg regulat la serviciu, de 5 ani.

Familie:
in continuarea a ce am descris la inceput,
m-a afectat foarte mult decesul acum trei ani al bunicii care m-a crescut in cei "sapte ani de acasa", am avut o relatie afectiva mult mai intensa decat cu mama, care trebuia sa munceasca in urban si venea acasa in rural doar la sfarsit de saptamana si cu care m-am mutat apoi pentru scoala.
scenariul e tipic de decretel: maica-mea a ramas insarcinata cu mine, s-au casatorit ca s-o dreaga, la 1 an si un pic au divortat ca taica-meu nu se preocupa de noul rol, lucrand departe de casa si venind rar acasa. s-au recasatorit inainte de a incepe eu scoala, dupa care doi ani mai tarziu au mai facut inca o decretica la fel de neprevazuta.
sunt in continuare impreuna dar ea are uneori usoare stari depresive iar el consuma frecvent alcool.

Problema existenta: nu stiu cum sa fac sa-i marturisesc partenerei ca nu o iubesc dar sa o pot ajuta in continuare ca un prieten daca imi cere sfatul/ajutorul. este genul addictive si mi-e teama ca va porni in deriva daca o las.

de cand a aparut, – acum 9 ani

cum a aparut, – cand a aflat ca am inselat-o

cum se manifesta – coroborat cu programul de liber profesionist, ritmul de somn imi este distrus in sensul ca adorm numai spre dimineata. manifestarile progreseaza negativ. daca la inceput s-a manifestat prin atacuri de panica la cateva luni de la momentul aflarii, etapa depasita prin somnifere si sedative, in ultimii ani observ ca nu mai am placere si interes sa fac lucruri pentru mine:
- am zile cand nu ma spal
- ea nu gateste. nici nu are talent, nici nu-i place. desi am ceva talent culinar, nu ma duc sa imi cumpar ingredientele si consum mancare pre-procesata din magazin.
- nu ma mai dezvolt profesional. nu mai invat nimic si nici nu mai simt placere sa invat lucruri noi sau sa imi imbunatatesc confortul din casa cu tehnologii noi.
- ea si-a dorit copii. nu s-a discutat niciodata direct subiectul. a fost o perioada acum cativa ani cand isi cumpara imbracaminte stil gravida. acum toti prietenii au copii si putina viata sociala pe care o aveam s-a redus la zero. mi-ar placea sa am un copil dar nu o doresc pe ea ca mama, nu vreau sa repet ce-a facut tatal meu. consider ca atunci cand faci un copil il faci pentru el si nu pentru tine, ori ca sa il iubesti trebuie mai intai sa-i iubesti mama.

mi-as dori sa gasesc cauza impreuna cu un psihoterapeut care sa ma ajute sa ies din aceasta situatie.

nu stiu daca ajuta la ceva dar am mai adresat eu o intrebare prin iulie dar total diferit de acest subiect (desi ar putea fi conectate…), era ceva cu un vis in care mi se taia penisul. nu gasesc linkul si mi se incarca greu site-ul.

Pentru specialistii care vor citi intrebarea: mesajul este conceput pe sectiuni ca urmare a faptului ca, pentru a va furniza cat mai multe informatii, am sugerat celor care completeaza formularul pentru intrebarile anonime detalierea anumitor aspecte (evenimente negative din copilarie, studii si mediul scolar etc.). Iar ca o completare a mesajului, link-ul catre intrebarea anterioara este: https://terapeuti.ro/sfatul-medicului-terapeutului/psiholog-online-gratis-am-avut-un-vis-foarte-ciudat/

Bună ziua. Sunt psihoterapeut
Laurentiu Dobrota. Numărul meu de telefon este 0723233195. Dacă doriți sa discutam despre problema dumneavoastră puteți suna după ora 16:00.

Trimis de pe Samsung Mobile

Mesaj:
Buna seara!!.

Apelez la d-voastra pentru ca ma simt intr o capcana din care nu mai am scapare.Sunt o femeie de 31 de ani care am o relatie de aproape 8 ani cu un barbat casatorit cu 2 copii.l am cunoscut cand eram pe punctul de a ma desparti de o alta relatie de 6 ani in care am suferit groaznic.o relatie lipsita de respect si cu violente.in tot acesti 8 ani am trait o foarte marr poveste de dragoste fara sa ii fie afectata familia in niciun fel.am incercat sa ma despart de el dand sansa altor persoane dar de fiecare dats totul a fost un esec,iar el ma astepta in umbra sa revin in bratele lui.de cate ori ma desparteam ma trezeam aproape zilnic cu buchete mari de flori la usa.in urma ultimei relatii am ramas insarcinata si am decis sa pastrez copilul chiar daca tatal lui a insistat sa fac avort.m am gandit si am considerat ca avand jobul care il am sunt capabila sa cresc in copil singura.el afland asta a trecut peste soc si a fost alaturi de mine ca si tata al copilului.chiar l a recunoscut in certificatul de nastere,la botez a venit in calitate de tata;in afara de parinti toate rudele il stiu de tata.fetita mea are un an jumatate.s a ocupat de cresterea fetitei pana in momentul de fata.mentionez ca de aproape 4 ani locuiesc intr un apartament inchiriat de el desi parintii mei locuiesc la 2 cartiere distanta.eu inainte de a intra in concediu de crestere am avut un job cu un salariu f mare pe care il reiau in cateva luni.problema mea este ca acum doua luni m am hotarat sa merg mai departe considerand ca trebuie sa am pe cineva al meu desi il iubes din tot sufletul.niciodata nu i am cerut sa isi lase familia,ba din contra am protejat o cat de mult am putut.el a hotarat brusc sa divorteze.dupa scandaluri cu sotia pe care el sustine ca nu stie daxa a iubit o vreodata a plecat de acasa pret de o luna,timp in care a stat la mn …ce i drept mai mult seara ca majoritatea timpului il petrecea cu fetele.noi de atatia ani avem relatii sexuale aproape zilnic pline de pasiune.acum el s a hotarat sa se intoarxa acs sa isu linisteasca copii o perioada si sa caute solutii pentru a divorta amiabil.desi nu si a neglijat copii sub nici o forma atat financiar cat si cu prezenta(in afara ca dormea la mn) sotia lui il santajeaza cu copii.la mijloc mai e o firma in care doar el a muncit(sotia e casnica),dar 50% din actiuni ii apartin ei si o vila.eu l am vazut nefericit din cauza copiilor cat a stat la mn.i am spus ca e bn ca s a intors acasa dar ca trebuie sa renuntam la relatia noastra.nu vrea sa inteleaga sub nici o forma,plange,ma implora si nu stiu cum sa ies din situatia asta.deciziile lui ma ranesc enorm de mult desi eu nu i am cerut sa faca nimic niciodata.nu mai pot avea incredere in el sub nici o forma si cred ca viitorul nostru impreuna e un esec.nu am mancat aproape nimic de 3 zile si nu stiu incotro sa o apuc.il iubesc enorm dar nu sunt fericita deloc.recunosc ca pana incep munca sunt dependenta de el financiar.Va rog ajutati ma sa scap din asta ca am un copil de crescut

Buna ziua. Inteleg ca va aflati intro situatie dificila si va este destul de greu sa transati lucrurile. Va recomand cateva sedinte de psihoterapie care va va ajuta sa va clarificati si sa luati deciziile cele mai bune pentru dumneavoastra. Mult succes!

se pare ca aveti de rezolvat o problema de cuplu. Mergeti macar cateva sedinte, impreuna cu el, la un terapeut de cuplu care sa va ajute sa rezolvati dificultatile acestei despartiri. Succes!

Daca spuneti ca-l iubiti, ca va intalniti aproape zilnic, ca a recunoscut un copil care nu e al lui si ca va ajuta si financiar, eu cred ca sunt intrunite conditiile sa fiti macar linistita daca nu fericita! Probabil perioada de stat acasa cu copilul va face sa vedeti lucrurile mai intunecate decat sunt. Daca partenerul nu doreste terapie de cuplu, puteti merge dvs. la terapie ca sa vedeti ce din dumneavoastra va face sa suferiti atat. de mult. Chiar daca ni se pare ca altul e de vina pentru nefericirea noastra, cauza e intotdeauna in noi. Sunt convinsa ca dupa cateva sedinte veti privi lucrurile in cu totul alt mod.

,,Il iubesc enorm!” Cand iubesti , te gandesti mai intai la binele celuilalt, asa cum face el cu copiii si sotia lui. Tu ai acceptat sa intri in relatia aceasta, dupa care ai sperarat sa primesti mai mult, considerandu-te superioara altei femei. Suferinta vine din greseli iar alinarea suferintei din indreptarea greselilor. Succes !

Mesaj:
buna ma numesc Elena! am o intrebare cu care ma confrunt de ceva vreme sa o inteleg. sunt intro relatie de 3 ani iar de un an decint tramim impreuna cu partenerul meu, am avut probleme meru de la saitul de socializare ca el mereu vorbeste cu alte fete, acum decind neam mutat impreuna continuie sa faca acaest lucru ascuzinduse sa nu vad eu, dar deja de citeva ori lam prins ca a vorbit, ma minte ca nu o face, dar il cunosc si am vazut cu ochi mei ca vb. nu stiu ce sa fac cum sa procedez in continuare. mie in gind sa ma despart daca nu inceteaza. vreu sa stiu daca e o dependeta sau are o problema psihologica de nu poate sa inceteze.va multumesc mult!!

cand discutati despre acest lucru care te deranjeaza, ce se intampla?

problema e a ta… atat timp cat vorbeste , dar nu face si alte lucruri, nu vad ce e rau in asta.Asa gaseste el cale de evadare din rutina.Poate o fi un om sociabil.Dar daca era sa nu vorbeasca, dar sa intarzie ore intregi, sau sa nu vina cu zilele.Gandeste si tu mai obiectiv, nu incerca sa-ti distrugi relatia asa.

Asigurati-va ca converseaza cu alte femei , poate doar se uita pe acolo , poate doar pierde timpul . Vorbiti cu el deschis si vedeti ce spune . Spuneti-i ca va deranjeaza si va ganditi serios la o despartire . Dar , ganditi-va bine daca e ok pentru dvs sa rupeti relatia doar pentru atat .

imi trec prin cap niste sfaturi total nedeontologice, care insa te-ar lecui definitiv de suferinta. daca esti genul "Decat un sfarsit chinuit mai bine un chin fara sfarsit" te asigur ca este varianta care agraveaza si nu vindeca

Nu văd cu ce te deranjază că vorbește cu alte fete pe site-uri. Tu vrei un papagal într-o colivie care să repete doar ce-i spui tu? Nu mănâncă pe nimeni și nu-l mănăâncă nimeni pe site.

Doctorul Terapii Complementare: papagal e cel care crede ca are cele mai colorate pene… nu-mi vine sa cred ca va ocupati de terapii si incurajati infidelitatea. Am vazut atatea cazuri de femei care s-au imbolnavit din cauza infidelitatii barbatilor.Si de unde stiti ce vorbeste cu ele? Stati cumva langa el la calculator? De ce s-ar ascunde daca e ceva nevinovat? Hai sa fim seriosi! De la flirtul virtual la cel faptic nu e decat un pas.

Draga Elena sa fiu mai "umorist"…. de ce nu iti faci propriul "sait de sociazalire" scrie undeva pe tine "feisbuk" si vei simti ca prietenul tau nu va mai fi interesat de alte "conversatii" cu "fatuci" se pare ca ai o problema temporara cu "sait-ul" ? Cumva ii apare prietenului tau "forbiden 404" cind se uita la "sait" ? sper sa intelegi ce am scris… si daca vei intelege – relatia e salvata… succes

De la flirtul virtual la cel faptic sunt intre 1 si infiniti pasi. Dar de ce vorbiti de flirt? Stiti dvs ca flirteaza? Stati langa el la PC?

Persoana care a pus intrebarea spune ca se ascunde, deci clar se simte vinovat pentru ceva.Nici eu nu am de unde sa stiu ce vorbeste cu respectivele, dar daca el se simte vinovat, probabil ca stie el de ce. Elena mai zice si ca a vazut ce le scrie…ma gandesc ca nu le intreba de sanatate daca pe ea au deranjat-o mesajele.

Pentru o femeie, dar si pentru un barbat, discutia partenerului cu o persoana de sex opus, "prea amicala", poate fii considerata flirt. Daca Elena citea mesaje incriminatorii, probabil ca facea referire la ele cu mai multa acuratete, sau ne explica despre asta.

Discutiile online sunt un teren alunecos. Fiecare cuplu isi seteaza propriile limite, ei stiu pana unde merg. Daca ea are motive sa se gandeasca la despartire, stie ea de ce. Noi aici facem presupuneri, dar e clar ca ea se ingrijoreaza. Si intuitia feminina nu prea minte

Eu cred ca e nevoie sa fim cat mai obiectivi si sa nu luam presupunerile drept adevaruri absolute.

Elena trage concluzii doar pt că el discuta virtual cu alte fete. Faptul că se ferește de ea, se poate datora și evitării conflictelor cu ea. Și eu comunic virtual cu multe femei, dar asta nu înseamnă că-s infidel. A ajuta o persoană de 17 ani să treacă peste gelozie și a o face să înțeleagă că dacă prietenul ei discută pe un site cu alte fete nu o înșeală cu nimic, nu înseamnă că încurajez sau că accept infidelitatea.

De ce folosesti site-uri de socializare daca nu stii cum sa-ti gestioneziu emotiile legate de acestea? De unde le cunosti, si de ce stii exact ceea ce face iubitul tau pe acestea, daca TU nu folosesti tertipuri si trucuri ca sa umbli pe urmele lui???? – Cel mai simplu este sa-ti stergi toate conturile de "socializare", iar pe urma sa speri ca, in afara de tine, nu mai exista nici o femeie pe lume…..

Ea nu știe, doar bănuiește, dar Alina Mihoc o încurajază, ea știe că terenul e alunecos și că dacă prietenul lui Elena se ascunde ca s-o protejeze, ea e sigură că e infidel pt că a văzut cupluri destrăate de la discuții pe site-uri.

Se spune "incurajeaza". Sa nu masacram totusi limba romana. Si nu mai faceti afirmatii in numele meu, ca as fi sigura sau nu de ceva.

Dumneavoastră ați făcut afirmații în numele meu prima dată, fără să înțelegeți ce am scris, când ați zis că vă mirați că practic terapia, dar încurajez infidelitatea.

Mesaj:
Ce as putea sa fac daca ma simt,ca si cum viata mea nu mai are nici un rost,si nu mai pot gasi nici un motiv de a trai,si in fiecare zi ,doar gindul ca as vrea sa mor este cel mai linistitor gind? Stiu ca nu este normal ,uneori imi vine sa urlu,alteori sa pling in nestire,……….de ceva timp am ales sa dorm mult ca sa pot uita de mine,de gindurile mele. Faptul ca nu mai am de munca de 1 an a contribuit si el,…..dar ce te faci cind esti ca mine? Sunt o femeie grasa,si cele mai multe refuzuri cind am vrut sa ma angajez,au fost virsta si greutatea,bineinteles ca nu au fost pe fata ,dar nu sunt nici proasta,nu era greu de inteles.Faptul ca sunt obeza ma omoara,dar nu am ce face,nu am posibilitati de a tine regim,de a face operatii,……asa ca cel mai simplu ar fi sa mor.Ar fi mai bine pentru toata lumea.

Puteti face din slabit unul din scopurile din viata. Un target. Nu aveti munca, deci aveti timp de gatit si exercitii. Nu trebuie facute schimbari radicale dintr-o data, puteti incepe usor, dar important este sa continuati. Va spun sincer… cand o sa incepeti sa faceti exercitii si sa va alimentati sanatos, gandirea se va schimba, energia va reveni, iar cand veti vedea 2-3 kg in minus sigur veti fi ambitiona. Viata este plina de incercari, este datoria noastra sa trecem peste ele cu fruntea sus. Omul este o fiinta extraordinara cu o putere incredibila.

Filip – esti un idealist, femeia se plange ca nu are de munca si prin urmare nici bani pentru a manca sanatos si pt a face din slabit un scop din viata. Telull ei principal in acest moment este sa se angajeze, ea este obeza datorita nivelului de trai, urgenta ei imediata este sa iasa din depresie si din starea de blazare in care se afla, apoi sa identifice ce resurse are si sa vada de ce nu a reusit sa se angajeze, sa fie consiliata in directia asta, si abia apoi sa urmareasca sa identifice tiparele de gandire dezastroase, emotiile, refulate, etc

Mergi urgent la un psiholog in orasul tau.
Agnes Zsivoinovits
Arad

Elchi, de fapt nu sunt idealist, sunt realist. Pentru ca a mentionat si varsta, care intr-adevar este un impediment la angajare. Nu trebuie sa ai multi bani ca sa mananci INTELIGENT (adica sanatos, moderat). Ti-o spun din EXPERIENTA

Si dar, este obeza din cauza nivelului de trai, mai mult ca sigur si din cauza depresiei. Aici ai dreptate, nu pot nega.