consiliere psihologica gratuita

Login

Cursuri de psihologie | NLP | Consiliere | Dezvoltare personală

Cursuri gratuite

Cursuri de balneofizioterapie | Kinetoterapie | Masaj terapeutic

Sfatul terapeutului

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Implant dentar Dental Premier

Implant dentar Dental PremierProbleme cu dantura? Implantul dentar este o piesa de titan, zirconiu sau alte materiale biocompatibile, care tine loc de radacina a dintelui, fiind cea mai buna metoda de a inlocui un dinte pierdut pentru obtinerea unui zambet perfect!

Arhiva lunara pentru iulie, 2014

  606 vizite
Pagina 4 din 16« Prima...23456...10...Ultima »

Nu mai am niciun fel de placere. Nimic nu imi mai place.Totul e o rutina. Nu ma mai binedispune nimic.

Terapeuti RO 9:54am Jul 23
Mesaj:
Buna ziua! Nu mai sunt capabil sa inteleg stiintele exacte (matematica si fizica) desi eram foarte bun la ele. Peste 4 zile am examen de admitere la facultate si efectiv nu simt sa rezolv problemele. Nu mai sunt capabil sa gandesc idei noi. Pe cele pe care le stiu sa le rezolv nu le rezolva altceva decat experienta. Toate problemele apar din familie si mediul scolar (si relatii sentimentale).

De mic copil nu am fost sustinut moral (doar s-au investit bani) in educatie. Am fost (rau) invatat sa vin numai cu note mari acasa. Daca luam o nota proasta iesea un scandal monstru. La concursuri eram mai mereu in primii 10 la nivel judetean dar tot degeaba:"Esti un prost, ai dat cu mucii in k..t,ai degeaba 10 la scoala….ce-o sa zica profesorul de la clasa". N-am fost apreciat niciodata pentru ceea ce fac. Doresc sa urmez o cariera automobilistica..parintii nu au facut altceva decat sa ma ia la misto ca o sa ajung sa repar in dosu’ blocului vechituri si ca ma tin cu nasul pe sus…ca ma dau destept(nu inteleg de ce a dori sa ajungi inginer in domeniul auto este o meserie asa de imposibila). In schimb niciodata nu au dat un sfat cu privire la cariera mea. Numai scandal peste scandal….ca ce faci cu asta, ca cine te angajeaza pe tine. Le spun ca vreau sa plec in afara tarii, iar scandal ca ma tin cu nasul pe sus.

In schimb le placea sa fie laudati de toata lumea… ce baiat ai…La modul cum m-au educat ei trebuia sa ajung in ziua de azi un drogat,betiv,lasat de scoala. Mi se pare ca au asa o satisfactie de a ma ocara, de a tipa la mine. Taicamiu e o muiere care stie sa tipe doar la mine si la maicamea(la serviciu pe cei de sub el ca functie [e maistru] ii face in tot felul..cand e vorba sa comenteze la un inginer comenteaza doar pe la spatele lui ca in rest e ca o sluga nu il refuza niciodata. Habar n-are sa dea din gura decat atunci cand bea (sa inghita). Chiar a sarit o data la bataie cand eram gata sa sun la 112. Nu mai zic ce sarbatori de Craciun si Paste am avut. Scandal peste scandal din cauza bauturii. Eu am luat carnetul de sofer (practic de acum au inceput sa degenereze lucrurile) si nu mi-a fost util la nimic altceva inafara de a-l cara pe el beat de la tara. Ca incurajare inainte de a obtine permisul am primit "Lasa ca stiu eu… intai mergi sa dai sala… o pici…. mergi a 2a oara iei sala…. pici orasu…..poate a 3a oara ai si tu sansa sa iei".

Legat de copilarie…tot beat era si atunci… de multe ori (copil la 4-5-6 ani) ma rugam de el sa mergem acasa. La 11-12-1 noaptea eu eram pe strazi si plangeam sa se scoale de pe jos sa mergem acasa in loc sa dorm. Nici afara cu prietenii n-a fost prea roz situatia. Daca se lua cineva de mine eu nu aveam valabila replica "lasa ca vin eu cu tata". Luam bataie….ma facea prost…..bateam pe unu … ma facea prost….cum era bine nu stiu. Nu a vrut sa spuna niciodata si facea o fata dinaia de atotstiutor. Odata mi-a zis un prieten… vezi ca doarme tac-tu cu capu pe masa la bar. Normal ca m-am simtit penibil.

Nici cu maicamea nu e roza situatia….da mai multa importanta serviciului decat familiei….sarbatorile au fost un motiv de scandal mai mereu in loc de bucurie. Nici ea nu mi-a dat un sfat care sa fie pana la urma bun.

Amandoi au promis cand eram mic ca imi sunt si frati si prieteni si colegi. Dar de curand m-am trezit din partea tatalui sa-mi spuna ca sunt cel mai mare dusman. Acum apare si partea sentimentala (desi mi-a fost promisa:"daca iti place de o fata nu ezita sa vorbesti") atunci cand a venit vremea m-am lovit de "ce vrei…sa umblu cu tine in targ sa iti caut fete?" Mi-am gasit eu sa fiu dragut cu una care si-a batut joc pana la urma. M-a facut sa ma simt ultimu om NEMERITAT!!!!!!! Am mereu gand de razbunare!

Nici la scoala treaba nu era in regula. Am nimerit in clasa cu colegi cu multi bani care nu au inteles ca eu nu aveam (taicamiu credea ca cu 50 de lei pe saptamana din care sa iau si paine si apa ies in oras….FALS!!!…si asta era o raritate ca de multe ori nici pe astia nu-i aveam). Si-au batut joc si colegii de mine pentru ca eu nu aveam sa merg in oras, nu aveam sa merg in excursie cu ei, de invitatii pe la petreceri sau majorat nici nu se punea problema ..normal ca nu!
Am avut si un dobitoc de profesor ca diriginte care facea partipliuri si il interesa doar banii de la parinti in interesul scolii desi tot prostu liceului ca diriginte era pentru ca tot timpu afla ultimu ce era de aflat si transmis la clasa(stiam noi inaintea lui). Practic capacitatea de a invata, rezolva si crea ceva matematic si fizic. La un proiect mi-a fost "furata" o idee pe care nu am mai apucat-o s-o pun in practica…a dat-o unui alt partener pe mine nu m-a lasat. Iar cand tragea linie il vedea pe partenerul respectiv implicat … pe mine nu… pe mine ma vedea ca stau degeaba. Si ideea a contribuit mult la castigarea concursului (dar nu cu mine in echipa deoarece am renuntat pe parcurs ca nu mai suportam reprosurile care mi le facea ca nu fac nimic desi mi-am dat toata silinta iar respectivul partener statea si imi punea ideile in practica..el nu facea mare lucru dar era "venerat"!) Si atunci am dat mintal cu sutul la tot ce a insemnat matematica si fizica….si la t ot ce imi facea placere. Din cauza unui dobitoc care nu-l interesa ca mie imi place materia predata de el… il interesa sa-i fie pe plac directoarei(desi tot prost era in fata ei cu toate ca-i mai mica cu vreo 10 ani iar cei de seama ei ii zic pe numele mic). Atunci (adica acum un an jumate) s-a produs explozia care mi-a distrus tot ce aveam in minte. Inteligenta,cunostinte. Am inceput sa uit lucruri, sa nu mai fiu creativ, sa ma indoiesc de adevarul acestor materii. Nu mai sunt in stare de nimic si sunt aratat cu degetul pentru esec. Traiesc cu frica de a nu lua admiterea si de reprosurile ce urmeaza.

Traiesc cu ideea ca nu imi revin niciodata. Ca no sa mai fiu ca inainte in plan profesional. Din cel mai bun din liceu la fizica ma uit acum la o problema si o rezolv cu teama de a fi gresita…sau uneori nu imi dau seama cum se face… lucruri care erau o jucarie pentru mine. Si la bacalaureat am avut teama asta dar au fost subiecte usoare si asa am trecut ca altfel putea fi alta distractie si acolo. Toate astea pentru ca niste dobitoci de parinti, profesori si colegi au avut grija de asta.

Cum fac sa revin la ceea ce am fost odata? La momentul actual nu mai am niciun fel de placere. Nimic nu imi mai place.Totul e o rutina. Nu ma mai binedispune nimic. Nici macar pasiunea pentru automobile din copilarie nu mai e la fel… si simt ca se duce si asta asa cum s-a dus matematica si fizica. Doar pasiunea asta a mai ramas intr-o oarecare masura sa imi aleg facultatea.

Va multumesc ca mi-ati citit postul:)!!! Astept un raspuns!(apelez la dvs. pentru ca bani nu am sa merg la psiholog….si daca as avea…..asta ar presupune sa stie si parintii de dvs. iar eu nu vreau pentru ca de multe ori am luat initiativa de a discuta serios problemele si a iesit prost pentru mine.)


Botezat-Antonescu Radu Andrei 10:39am Jul 23
din pacate esti un produs nefericit al unei relatii cu un parinte alcoolic (ceea ce este o boala psihica)… te poti pune pe picioare exact asa cum iti doresti tu, dar asta presupune psihoterapie (daca esti major… parintii nu trebuie sa afle ca tu mergi la psiholog). Poti cauta un psiholog care are contract cu Casa de Asigurari si care te poate incadra in programul de consiliere si psihoterapie gratuita (asigurata de Casa). Se poate, succes!

Remus Sandu 12:28pm Jul 23
Ai început să-ţi pui întrebări doar târziu, nu foarte târziu. Poţi încerca nişte reguli de bază, şi cu siguranţă vor exista nişte rezultate, chiar dacă nu vor fi maxime.
Categoric este contraproductiv să îţi pui atâtea întrebări existenţiale chiar înaintea examenului.
Mai întâi de toate, dacă ai norocul să locuieşti chiar în Bucureşti, poţi merge la suplimente.ro şi cumperi nişte enzime digestive, omega 3, gama tocoferol + susan, seleniu organic, zinc. Asta ca să optimizezi absorbţia nutrienţilor şi să asiguri acizi graşi esenţiali + antioxidanţi. Fiecare oferă nişte avantaje remarcabile. Dacă eşti din provincie, comanzi prin tel să-ţi vină prin curier, şi la vei avea în ultimele 2 zile. Ce nu găseşti la ei, cumperi din farmacie sau pe alte căi rapide.

După care continui să îmbunătăţeşti răspunsul adaptativ:

*menţii un nivel relativ scăzut de cortisol cu suplimente de magneziu (150 mg/zi) + ceva nuci şi seminţe crude, eventual cumpără nişte cânepă că are mult magneziu şi faci salate. Adaugi şi vitamina B6

* optimizezi răspunsul suprarenalelor cu suplimente de vitamina C naturală 1 gr/zi, B5 5-10 mg/zi
* pentru ziua examenului poţi avea la îndemână nişte Rhodiola. Eventual poţi lua una cu 2 zile înainte, ca să ştii la ce te aştepţi (vei fi mai stăpân pe situaţie).

*creşti eficienţa barierei hematoencefalice: consumul de cereale cu gluten permeabilizează în mod inutil BHE şi există un fenomen de uzură, iar în condiţii de stres ar putea avea o importanţă majoră. Consumul de lactate are efecte asemănătoare (acţiunea opioizilor de ex), chiar dacă prin mecanisme diferite. Probabil că dacă deja eşti amator de ‘cereale cu lapte’ la micul dejun, sevrajul va dura oricum 2-3 zile, dar vei fi freş în ziua examenului. Uite şi nişte articole: http://wp.me/p48646-a

* alte vitamine din complexul B: B12 (dacă nu găseşti Metil B12, cumperi injectabil, asta e), niacină cu eliberare rapidă 100 mg/zi
*eviţi consecvent uleiurile cu omega 6 (floarea soarelui, porumb, orez etc.) Eviţi soia, prăjeli şi altele de genul.
* rămâi low-carb şi eviţi/elimini alimentele care predispun către variaţia inutilă a glicemiei (zahar, cartofi, exces de fructe etc.)

În măsura în care ai încălcat în mod constant toate aceste reguli în ultimul timp, cu siguranţă situaţia se va îmbunătăţi dacă te focalizezi pe ceea ce este important.


Remus Sandu 12:43pm Jul 23
Suplimentele cu Astaxantin au iar un efect pozitiv garantat pentru eficienţa creierului, în măsura în care nu ai răbdare să faci chiar tot ce am scris mai înainte, poţi încerca nişte soluţii simple, dar eficiente.

Carmen Caramlau 3:35pm Jul 23
Spui ca vrei sa revii la ce ai fost. O poti face, dar numai cu efort. Pas cu pas. Sudoare, efort, vointa constanta. Tu, nu altcineva. Nu exista pastile care sa schimbe viata. Doar dorinta, actiune si vointa. Relatia cu parintii e toxica, dar esti in pragul majoratului. Asta inseamna ca poti sa-ti schimbi viata asa cum doresti, departe de influenta lor. Te angajezi, ca se poate munci cat mergi la facultate. In ce priveste frustrarile care vin din remarcile lor jignitoare, nu vor mai exista atunci cand nu le vei mai cere sau accepta parerea. Incarcatura emotionala poate disparea prin metode eficace ca tehnicile EFT, meditatia, terapia. Se poate sa-ti schimbi viata. Doar incepe o tehnica si tine-te de ea pana vezi rezultate. Succes!

Trandafir Mioara 6:31am Jul 24
Dragul meu, inteleg foarte bine prin ce treci, dar gandeste-te ca admiterea la facultate si plecarea de langa parintii tai iti va deschide o alta perspectiva.Parintii din pacate nu-i putem alege, incearca pe cat posibil sa nu mai intri in conflicte cu ei.Inceraca sa discuti cu psihologul scolii tale, nu-ti va lua bani.Cu siguranta iti vei reveni cand vei pleca din mediul in care traiesti acum. Dragul si intelegerea pentru matematica si fizica nu ti le va putea lua nimeni, sunt acolo cu tine, au format structuri logice in mintea ta.Tineretea si puterea ta interioara iti vor fi aliati.Esti puternic, sa nu uiti asta, esti ca un stejar tanar pe care nu-l poate dobora in acest moment nicio furtuna.Succes!

Aniela Lucian 12:01pm Jul 25
Dezvoltarea, de orice fel ar fi ea (fizica si/sau spirituala), nu este un proces liniar, ci este de forma (simplificat…) graficului fuziunii nucleare (stii tu de la fizica, nu?:)). Adica, vezi ca exista minim 3 paliere (1.urci, cobori, 2.urci, cobori, 3.urci, cobori…). Intre aceste paliere, la faza de coborire (de fapt, vezi ca este forma unui polinom Cebisev de gradul 6 minim, de obicei de gradul 12…) TI SE PARE ca ai uitat totul, esti depresiv si ai tendinta de de a dramatiza lucrurile (de orice fel ar fi el, dar mai ales pe cele negative…). Desigur, procesul nu este permanente, si faza de "coborire" dureaza cam 72 de ore (aproximativ), dupa care urci mai sus decit erai anterior, la palierul anterior. Asa functioneaza creierul! :) – Ca urmare, teoretic cam pe data la care dai examenul vei avea placuta surpriza sa observi ca, "ca prin MIRACOL", la momentul potrivit ai stiut "intuitiv" cum se rezolva fiecare problema…:) – Celelalte, asa cum s-a spus mai sus, sunt LECTII DE VIATA la care sufletul tau s-a angajat (inainte de actuala viata…) sa participe in calitate de student, pentru a avea si aceasta experienta (emotionala). Imediat cum te DETASEZI emotional de aceste emotii (adica, trebuiesa te uiti la tine ca privind din afara filmului, ca fiind doar spectator la fimul propriei tale vieti, si NU in calitate de actor principal… sau, fii in afara fluxului, nu in flux!) aceste experiente trec in memoria ta celulara (a corpului) si alta data, ulterior in viata, cind cineva iti va face (poate…) din nou sa ai aceleasi sentimente, tu nu vei mai reactiona in acest fel (adica, nu te va durea, ci vei putea judeca la rece, detasat, si SA OFERI SOLUTII VIABILE ALTORA.. (zic "viabile", adica "veridice", deoarece vei vorbi din propria ta experienta). – Asa ca, te indemn sa judeci cele ce am scris mai sus detaliat (vei intelege totul, din moment ce ai experienta de lucru in fizica teoretica…), si socoteste ca ai avut o lectie de viata, ti s-a dat o tema pentru acasa de care te-ai achitat, si acum trebuie sa treci mai departe, sa cresti. Esti pe calea cea mai buna! – Daca mai ai intrebari, scrie-mi mesaj in particular, si incerc sa raspund intrebarilor tale, Dar, acum e momentul sa fii practic, nu filozofic…. si vine ea, si iubirea romantica, dar toate la timpul lor! Acum, facultatea si slujba…. :) dupa ce trece stresul si oboseala, viata va fii mai roz, iar tu mai detasat si bucuros. SUCCES peste tot!!!!!

In ultima vreme, mama si sora mea imi spun constant ca nu ma suporta si ma simt oribil. Tata ma loveste, ma insulta, uneori ma injura si ma pedepseste din orice. Am devenit introvertita si nu sunt departe de depresie.

Terapeuti RO 8:17am Jul 25
Mesaj:
Am tulburari de comportament, stari anxioase din ce in ce mai dese, incep sa ma urasc, ma simt desconsiderata. Probabil ca are legatura cu varsta, am 16 ani.
In ultima vreme, mama si sora mea imi spun constant ca nu ma suporta si ma simt oribil. Reactionez foarte urat la nervi, nu ma pot controla deloc (pana acum 1 an ramaneam complet calma in aceleasi circumstante). Familia se poarta oribil cu mine, probabil din cauza ca sunt sora mai mare si ar trebui sa fiu un model pentru cea mica, care are 14 ani.
Cand suntem doar eu si sora mea acasa, ma controlez mult mai bine, insa ea profita de acest lucru si ma injura, ma loveste, tipa, imi fura lucruri (bani, haine etc. Mama nu m-a ascultat niciodata, deci nu am avut vreo ocazie de a-i spune de toate astea. Tata ma loveste, ma insulta, uneori ma injura si ma pedepseste din orice. Am devenit introvertita si nu sunt departe de depresie. Va rog din suflet, ajutati-ma!

Carmen Caramlau 11:44am Jul 25
Draga mea, nimeni nu intelege, pentru ca nu vorbesti pe limba lor. Gandeste-te la lucurile care le unesc pe cele doua, la felul in care te anihileaza, la vorbele pe care le folosesc. Vei intelege ce va distanteaza. In legatura cu atitudinea tatalui, nu mai esti copil. Trebuie sa inteleaga asta, dar trebuie intai de toate sa intelegi tu asta si sa te comporti ca atare, sustinandu-ti drepturile cu diplomatie. Ia-ti un sprijin, un aliat, intr-o ruda respectata de ai tai sau un prieten de familie care are un cuvant de spus in fata lor. Daca sunteti o familie credincioasa, care merge la biserica, vorbeste cu preotul si cere-i ajutor, adica roaga-l sa discute cu parintii, stabilind si discutii ulterioare cu ei. In felul acesta eviti vreo razbunare. Daca tu te schimbi si lupti (din nou, cu diplomatie!!!) pentru tine, vei obtine si respectul celorlalti.

As dori sa stiu daca vitamina C scade efectul anticonceptionalelor.

Terapeuti RO 8:10am Jul 24
Mesaj:
Buna ziua.

As dori sa stiu daca vitamina C scade efectul anticonceptionalelor. Mai exact folosesc anticonceptionale Milligest si iau vitamina C pastile de 1000 mg, una pe zi. Va multumesc.


Terapeut Masaj 8:52am Jul 24
Nu are legatura, nu scade efectul. Oricum scrie foarte clar in prospect ce anume cade efectul

Aniela Lucian 11:39am Jul 25
… exista studii potrivit carora sucul de GRAPEFRUIT scade eficacitatea acestora, precum si eficacitatea antibioticelor si a altor medicamente (e o lista mare…). Oricum, acestea sunt studii, care, ca oricare alt studiu, poate ca se vor schimba pe masura ce apar alte cercetari…. Regula generala este: nimic nu este sigur! – Exista si teorii care chiar zic ca anticonceptionalele nu ofera nici o protectie, ca oricum energia este cea care conteaza etc. etc…… Este alegerea ta MENTALA ce anume crezi din toate acestea, si ce anume doresti sa INCLUZI in sistemul tau de convingeri mentale, deoarece MENTALUL TAU DETERMINA REZULTATUL FINAL. – Tot conform ultimei mele fraze, de mai sus, precum si altor studii (cercetari finalizate si expuse public in iunie 2013, si care au fost propuse pt Premiul Nobel…) s-a demonstrat ca nu exista menopauza, si , practic (!), daca vor, femeile pot naste pe cale naturala la orice virsta doresc ele…. doar influentind mentalul propriu! (Ca informatie: exista in Romania (!) deja 5 (cinci) copii nascuti asa…. dintre care 4 sunt studiati la NASA….)

Provin dintr-o familie saraca si cu foarte multe probleme, mama a murit, iar tatal meu este bolnav de 20 de ani si este paralizat.

Terapeuti RO 11:30am Jul 22
Mesaj:
Buna ma numesc Marcel am 28 de ani ,si as vrea sa pot discuta cu cineva despre problemele mele ,sa incep cu,copilaria …provin dintr-o familie saraca si cu foarte multe probleme,tatal meu este bolnav de 20 de ani este paralizat iar inainte de asta avea probleme cu bautura din aceasta cauza sa si imbolnavit,cand a facut accidentul cerebral aveam 13 ani ,cineva da un telefon acasa eu fara sa stiu raspund si imi spune cu o voce tremuranda ca tatal meu a murit..defapt el nu murise facuse comotie si era incostient,din acel moment viata mea a inceput sa se duca de rapa,cu timpul lam repus pe picioare pe pe tata iar el a inceput sa bea din nou,dat fiind si conditia lui cadea pe strada si ma trezeam in fiecare zi cu fel de fel de oameni care sunau la usa si ma cchemau sal car in casa de pe unde cazuse,lucru asta a dus pana sa fiu si chemat in tipul orelor de curs..eram tot timpul intrun stres continuu cu gandul ca poate cade iar si moare ,cand auzeam soneria de la usa inima imi spargea piptul …chiar daca se adeverea sa fie doar un prieten care ma vizita..am inceput sa ma izolez de restul lumii pastrand doar un grup care credeam eu ca nu rad de mine pentru problema care o aveam,tineam tottul in mine fara sa vorbesc cu nimeni pentru ca imi pare ca nimeni nu ma intelge,iar daca cineva vroia sa vorbesca cu mine incercam sa termin discutia cat mai repede si sa plec ,gandind ca acea persoana vrea doar sa afle detalii despre viata mea si sa aiba ce discuta despre mine…la scoala eram izolat de restul clasei si tot timpul luat in deradere petru ca nu aveam pe nimeni care sa vina in fata profesorilor si sa ma reprezinte sa imi ia apararea,asta vorbesc de clasele primare ,abea cu ceva ani in urma cand mam uitat pe diplome am descoperit ca nu am avut niciodata media generala sub 8 -50 iar profesorii tot timpul ma dadeau ca exemplu negativ in fata clasei…pentru ca nu aveam bani ca restul sa le dau atentii ,nu imi perminteam niciodata sa platesc fondul clasei sa merg in excursii si eram aratat ca un copil josnic bun de nimic ,fara drept vreodata sa iau cuvantul desi eram la acelasi nivel cu majoritatea elevilor,lucru care ma facut sa ma inchid simai tare in mine…fartele meu cu 11 ani mai invarsta ca mine sufera atunci de aceeasi problema pe acre o am eu acum,svea spasmofilie atacuri de panica etc tot timpul tratamente spitale ….era de groaza ,mama Dumnezeu so ierte ,era oarecum singura in acest joc nebun nu mai stia cum sa reactioneze si isi varsa furia pe mine,era o persoana religioasa si eram obligat sa merg la biserica in fiecare duminica ,sa fac acasa difeite novene si rugaciuni petru ca Dumnezeu sa ne ajute…in loc sa fiu lasat in pace sa imi vad de copilaria mea trebuia sa stau sa ma rog….sa imi car tatal beat in casa …sa nu pot face nimic din ce vroiam…lucru care ma facut sa ma inchid si mai tare si sa urasc biserica desi in suflet imi este intiparita o mare frica fata de Dumnezeu,credetima pentru orice lucru normal care il facea un copil eu aveam de tras ca sa il fac,daca mergeam cu baietii la strand cand veneam eram pedepsit,singur am invatat sa merg pe bicicleta in juma de ora furandui cheia unui prieten care a venit in vizita la fratemiu cu bicicleta,dimineata ma trezeam cu o ora inaintea fratelui meu si ai pregatem masina pentru lucru ,si puteam sa o conduc 30 de m din curtea unde era parcata pana in fata blocului lucru ce insemna enorm pentru mine dar nu eram lasat…cand am crescut si am vrut sa am camera mea desi aveam un apartament imens cu 3 camere a trebuit sa ma cert cu ai mei sai fac sa inteleaga ca nu imi mai pot primi prietenii n vizita doar pe hol sau in bucatarie si ca am nevoie de AER le avem si noi pe ale noastre…dar nimeni nu era acolo pt mine…revenind mai incoace cam pe la 16 -17 ani am inceput sa muncesc si sa imi fac propii bani si puteam sa imi permit lucruri normale care ai mei nu mi le-au putut oferi…siti nu mia placut sa raman in acea situatie sa mai fiu desconsiderat, am dat examenul de capacitate de 4 ori pana lam luat petru ca munceam dupa ore si nu aveam cand sa invat…dar treaba cu munca acum imi dau seama a fost o mare prostie,,,..pe cand prietenii mei se distrau si isi traiau fiecare etapa a vietii eu deja eram matur ma gandeam la alte chestii…aveam alte prioritati..cea mai mare greseala a fost dar nu a avut cine sa ma atentioneze ,am sarit aceste etape si acum ma doare ,am vazut prin munca o salvare ,un fel de a ma ridica si de a fi privit cu respect fata de cei din jur…stiti auzeam…uite domle bravo lui uite la baiatu asta prin cate a trecut si uite nu bea nu fumeaza sa apucat de munca…o sa ajuga de parte pare un tip serios…pe naibatotal gresit a fost ce am facut…..intre timp am inceput sa umblu in preajama celor mai mari ca mine pentru ca nu mai suportam maimutarelile celor de varsta mea ..hmmm nu erau maturi ca mine…mi se pareau niste copii imi ziceam eu in gand uitate la ei nu au nici un viitor,asa ca miam facut un prieten de pahar un vecin cu vreo 8 ani mai mare ca mine si mam pus pe treaba …desigur ne abandonand munca,munca era munca ,bautura dupa program,trecnad anii a ramas singurul meu prieten care este si acum in preajma mea,bautele se intensificau banii se duceau pe alcool majoritatea ,spre amaraciunea Mamei….Ea saraca vazand pe ce drum o luasem incerca sa ma atentioneze da eu ai raspundeam foarte agresiv racnind si tipand la ea….netinand cont Ei dat fiind felul in care ma tratase pana atunci …vroiam intrun fel so termin sa nu o mai aud ,iam si spus intro zi ca cel mai fericit am sa fiu cand am so vad moaarta in sicriu …nu staiam ce vorbesc vorbea acea rautate din stransa dealugul timpului si frustrarile adunate…..trecem mai departe pe la 20 de ani am cunoscut o fata ,era cumnata unui alt prieten de pahar,parea o fata ok cuminte de la tara care avusese ceva probleme la viata ei iar eu dornic de afectiune am facut totul pentru ea am ceruto si de nevasta ,dar avea o problema nui placea munca siaici nu ma refer ca evam mentalitatea de comunist sa se duca la sapa sa faca bani,luasem un inprumt din banca si ai facusem un magazin unde sa lucreze petru ea,pentru noi,dar ea nu mainefsta nici un fel de interes,magazinul era intrun complex de gen mall,toate celelalte buticuri se deshideau la ora 7 iar ea la ora 9 se trezea spunand ca nu are rost sa se trezeasca la acea oara ca si asa nu merge…itro duminica eram cu un prieten si am decis sa mergem impreuna sa facem o vizita la magazin,mallul se inchidea la ora 2 duminica dupamiaza,ea foarte nervoasa si pufnind de draci la 11 vroia sai inchida ,eu vroind sa evit o situatie penibila sau o cearta in fata prietenului meu iam zzis sa mearga acasa pentru ca pare obosita si raman eu in locul ei,nu va mint la ora 12-45 au venit doua mame cu copii petru ai imbraca petru socoala, in mai putin de 40 de min maxim cat au sta acolo am facut vanzare de 800 de ron,mergand acasa iam spus prietenei mele ce am realizat si ea a spus ca este pura intamplare si lucruri din astea se intampla foarte rar….iar eu tot un baiat bun si civilizat am incercat sai explic ca asta este comertul exact ca la pescuit dar ea nu si nu…pur si simplu nu vroia din acel monent am inceput sa ma races fata ea,nu pot zice ca era o fata rea ci doar prostuta nu stia cum sa reactioneze dat fiind ca vebnea de la tara si dupa alte cateva intamplari si la insistentele mamei si prienilor am devenit mai drastic cu ea,a venit criza a trebuit sa inchidd magazinul,iam gasit servici la un serviciu de asigurari,dar iar 0 interes din fata ei ma punea sa fac o refinantare a creditului sa deschidem un nou magazin in orasul ei lucru lucru ce mi sa parut foarte hilar,cred ca vroia un fel de polita petru ea dat fiind ca la scurt timp a fugit acasa la ea lasanduma cu botul pe labe datorii,inima rupta etc…….lucru care ma facut sa ma inchid si mai tare in mine si sa nu mai port niciodata stima vreunei femei sau sa incerc macar sa mai am vreo relatie pana in ziua de azi,am incercat odata sa mer la o prostituata sa ma pot descarca ,dar maim dat rapid seama ca nu pot daca nu simt nimic pt acea persoana ….trecand peste asta si devenind si mai introvertit si foarte serios am trecut mai departe in viata izolanduma si mai tare de lume, de fapt sa va spun ceva pana la inmormantarea mamei nu mi-am cunoscut verii nu ai mai vazusem de cand eram mic de cativa ani,asa rupt de realitate am fost nu mia venit sa cred ca ai am…mam considerat tot tipul sngur….renenind mai incoace acu cativa ani mama mea sa stins in urma unei operatii nereusite la inima,tatal a luato si ami tare pe alcool totul iar se darama in jurul meu iar revenean la copilarie aflanduma in acea situatie fara scapare,fratele meu dupa ce trecuse si el printru experienta aseamanatoare mie cu o alta femeie sa recasatorit in cele din urma cu o fata cat de cat ok,dar trecutul cred ca a inceput sa il maccine din din nou ,atacuri de panica eu ma mai certam cu el neavand cu cine vorbi,stresat ,daramat de pirderea mamei ,el fiind foarte mamos si cu ea prin spitale cand sa operat…cade intro zi de pe un stalp de curent si se loveste grav ,iar primesc un telefon dinacela ….ma suna cumnata mea si zice ca ciprian este in coma la spital……am luat masia desi bausem ceva beri cu niste prieteni su dai fuga la urgenta………iar imi crapa iminima in mine…ajung acolo il stabilizasera lesinase doar de la cazatura dupa 2 zile a fost externat,la vreo luna eram la tara cu verii mei cand primesc un telefon de la o vecina ca tata a cazut in casa si sa lovit grav….lasa tot fugi acasa el statea intins pe jos cica de 4 ore si la vazul unei verisoare dea mele mai tare a inceput sa urle ,nu mai putea merge singur cazuse la pat,nu trec doua zile fratele meu iar face un atac de panica este dus la urgenta cu puls si tensiune mare tremurnd din toate icheieturile,nu mai staim ce sa fac simteam ca innebunesc……prietenii ma ocoleau petru ca se saturaesa cred sa auda de problemele mele…nu aveam cu cine sa discut mai multe se adunau in in suflet…tata cazut la pat urla de 5-6 ori pe noapte sa il duc la wc ,trebuia sa ma duc si la spital la frate si dimineata la munca….mi sa dus orice zambet de pe fata orice bucurie…..nu ca as fi avut parte pana atunci….dupa nopti nedromite si pline de stress intro zi la munca desi eram obsedat de securitatea in munca si tanetie imi prind mana intro prese ce imi reteaza un deget si imi striveste restul palmei instantaneu,pe moment nu mi-am dat seama ….mam blocat cand am scos mana si am vazut osul gol am innebunit am fost dus de urgenta la spitalsi operat mediici reusind sa imi reconstruiasca mana…..asta a fost punctul culminant ….ma simtit distrus la gandul ca pot ramane infirm dependent de cineva …dar de cine ca ai mei sunt dependenti de mine,,,,,,am asteptat pana mana sa vindecat si am fugit in afara la un prieten doar ca sa scap de acasa sa nu ma mai terorizeze nimeni…….vreo 4 luni nici nu am vorbit cu fratele si tatal considerandui singurii vinovati petru ce mi se intamplase,am vrut sa le dau o lectie sa vada cu este fara mine……cam asta este povestea mea……problema este ca imi simt inima prea incarcata si simt ca o sa explodeze intro zi ,ma doare pe dinauntru,nu mai pot sa rad nu ma mai misca nimic,daca cineva glumeste cu mine o iau in serios si devin agresiv ,incercnd sa fug de orice converstie, de toata lumea vreau doar sa fiu singur undeva fara probleeme si sa imi pot trai viata si sa pot face toate lucrurile asa cum cred eu si nu forta de imprejurari,vreau liniste in suflet si nu pot….va rog vorbiti-mi chiar am nevoie sa stau de vorba cu cineva care sa ma asculte si sa ma inteleaga….

Aliona Dovghei 5:13am Jul 23
Ca viitior psiholog, va pot spune doar ca sa va adresati la un specialist. Un psiholog/psihoterapeut bun. Aveti nevoie de comunicare cu descarcari sufletesti face to face, nu pe Facebook (desi bine ati facut ca ati inceput de aici). Ati avut pana acum o viata groaznica, ma mir cum de nu ati ajuns la psihiatrie… Adresati-va, repet, la un specialist bun, cu experienta :) .

Doina Zamfirescu 6:41pm Jul 24
Va apreciez pentru curajul de a va deschide sufletul si de a povesti pe scurt o parte din viata dvs. si pentru dorinta de a pune lucrurile in ordine. Apelati la un terapeut- de preferat face to face sau online- care sa va ajute sa va utilizati resursele pentru a face schimbarile dorite.

Sotul meu lucreaza in Germania, iar acum vrea sa mergem toti acolo. Problema e ca fata cea mare nu vrea sa auda de plecare, iar eu nu vreau o las aici.

Terapeuti RO 10:04am Jul 23
Mesaj:
Sotul meu lucreaza in Germania de un an iar acum vrea sa mergem toti acolo mai ales ca cel mic plinge des seara dupa el. Problema e ca fata cea mare nu vrea sa auda de plecare, iar eu nu vreau o las aici. Nu cred ca tatal ei /primul sot/ se va ocupa de ea de acum inainte daca pana acum la 16 ani nu prea a fost interesat de ea iar alocatia nu a primit-o de la el de ani de zile. Cum o pot convinge sa vina cu noi, sa fim toti impreuna?

Zilele trecute am fumat marijuana ori etnobotanice. Nu stiu ce a fost si veti intelege exact de ce, pentru ca am avut anumite simptome.

Terapeuti RO 11:31am Jul 22
Mesaj:
Buna ziua. As dori daca se poate sa ma lamuriti si pe mine in legatura cu o experienta pe care am avut-o zilele trecute. Insa, as aprecia daca ati lasa inainte de a raspunde parerile subiective si morale si sa imi raspundeti obiectiv si profesionist.

Zilele trecute am fumat ori marijuana ori etnobotanice. Nu stiu ce a fost si veti intelege exact de ce.

Dupa ce am fumat, m-am ridicat si m-am plimbat prin parc. Simteam ca merg automat/mecanic, vorbeam si gandeam automat/mecanic. La un moment dat, am intrat pe o poteca mai intunecata. In timp ce mergeam, aveam impresia ca merg pe loc. Realizam ca picioarele se misca, insa ma simteam ca si cum mergeam pe o banda. Cand ma uitam in fata, vedeam ca nu ma apropii deloc de capat.

La un momentan dat, am intrat in panica. Am incercat sa ma controlez dar mi-a fost cam greu, vazand ca efectele sunt din ce in ce mai intense, iar timpul parea sa treaca extrem de incet.

Cand am ajuns acasa am intrat in panica, de fapt am avut un atac de panica destul de puternic. Am vorbit cu tata, ma plimbam de colo colo, eram agitat, mi se accelerase pulsul.

Tata mai facea pauze de vorbit, dar spune el ca erau scurte, insa mie mi se pareau foarte foarte lungi si simteam nevoia sa vorbesc sau sa mi se vorbeasca. Eram coerent in ce spuneam si chiar vorbeam fara dificultate, dar parca nu vorbeam eu. vorbeam automat

Aveam impresia ca tot ce se intampla este ca intr-un vis, sau mecanic. Nu ma regaseam in ce faceam, nu eram constient de corpul meu, la modul ca atunci cand il miscam, nu eram constient total de miscare, adica nu o “simteam”.

De asemenea, eram foarte ametit si de multe ori inca sunt. Treaba cu ameteala am mai avut-o acum cateva luni, cand ma puneam in pat si de asemenea, intram in panica.

Un alt simptom a fost ca nu imi simteam limba si interiorul gurii si imi era foarte frica sa nu imi inghit limba.

Simptomele au durat in jur de 8-9 ore, apoi au trecut pentru 2 ore si au revenit. Apoi m-am culcat cateva ore si mi-au trecut. Au mai fost doar episoade foarte scurte si de intensitate mica.

Intre timp, cautand pe internet simptomele, am dat peste Tulburarea de Depersonalizare. Am identificat multe simptome dar nu vreau sa imi dau singur un diagnostic.

Important este ca sufar de o depresie severa de foarte multi ani, de anxietate si tulburari bipolare. Sunt pe tratament cu cipralex si solian. Depresia se manifesta de asemenea fizic, la modul ca mi se face rau si imi vine sa vomit sau chiar vomit.

In privinta drogurilor, nu consum decat marijuana, de 11 ani. In toti acesti 11 ani nu am facut niciodata exces, am fumat responsabil si foarte rar. Marfa pe care am cumparat-o de fiecare data a fost de o calitate superioara. Niciodata in toti acesti 11 ani nu am avut o experienta proasta cu iarba, decat de 2-3 ori la inceput cand mi se mai facea rau si vomitam (apoi imi reveneam complet). Un lucru obisnuit la incepatori. La fel ca la prima tigara de tutun trasa in piept, organismul reactioneaza la substanta noua pentru ca nu este obisnuit cu ea. In timp, se obisnuieste.

Experiente urate am avut numai cu etnobotanicele, pe care le-am consumat fara sa vreau, crezand ca este marijuana. Asta s-a intamplat doar de 2 ori.

INSA.. din ce am inteles citind articolele de pe internet, tulburarea de depersonalizare POATE fi cauzata de consumul Marijuanei. Nu in mod direct, ci fiind doar un factor declansator al acestei tulburari.

As dori sa stiu ce parere aveti si ce sfaturi aveti.

Va multumesc frumos.


Plesu Diana 6:51pm Jul 22
Îmi pare rău pentru experiența neplăcută trăită. Afecțiunea despre care vorbești că o ai și o tratezi este influențată în sens negativ de consumul de droguri. Cred că ți-ar prinde foarte bine să discuți cu cineva avizat care te poate ajuta să depășești această dependență. Dacă ești interesat de o recomandare scrie-mi.

Filip Pruncu 8:07pm Jul 22
Nu este o dependenta. Fumez o data la cateva luni si nu simt niciodata nevoia sa consum. O consum numai daca se iveste ocazia si daca am chef. De multe ori mi s-a oferit si am refuzat.

Filip Pruncu 8:08pm Jul 22
Sa inteleg ca este intr-adevar vorba de depersonalizare? Acum de exemplu iar sunt foarte ametit si chiar putin depersonalizat, la modul ca imi aud vocea foarte ciudat. Dar nu am mai intrat in panica si ma descurc bine. Problema e ca nu pot sa dorm, nu mi-e somn desi ar cam trebui.

Filip Pruncu 8:10pm Jul 22
Si fara niciun dubiu, sunt extrem de interesat sa gasesc pe cineva care sa ma poata ajuta sa tratez diversele probleme psihice, sau macar sa ma ajute sa le tin in frau. :)

Filip Pruncu 8:10pm Jul 22
Pana acum, cred, nu am gasit psihologul/psihoterapeutul/psihiatrul potrivit.

Filip Pruncu 8:14pm Jul 22
Referitor la consumul de droguri, nu am consumat niciodata altceva in afara de marijuana, pe care am decis dupa experienta asta sa o parasesc prieteneste. Alcool beau foarte rar. Singura dependenta serioasa este de nicotina.

Filip Pruncu 8:36pm Jul 22
Mai degraba as fi dependent de facebook decat de iarba, avand in vedere ca stand acum in pat am decis sa mai explic un aspect in loc sa ma culc :) cand ii spuneam psihiatrei ca imi vine sa vomit din cauza depresiei imi zicea ca nu ma crede, ca cica am luat droguri si nu vreau sa ii spun.

Filip Pruncu 8:40pm Jul 22
apoi mi-a dat cipralex si solian si mi-a trecut.

Filip Pruncu 8:40pm Jul 22
apoi mi-a dat cipralex si solian si mi-a trecut.

Filip Pruncu 8:42pm Jul 22
zilele trecute am intrebat un psiholog cu , care am mai lucrat, ce parere are de experienta asta… si a dat vina tot pe droguri. acum, dupa 3 zile, tot am depersonalizare. deci nu poate fi de la marijuana. cu siguranta marijuana a fost ceea ce a declansat depersonalizarea, dar nu cred ca este cauza.

Filip Pruncu 8:45pm Jul 22
inteleg ca intentia dumneavoastra si a celuilalt psiholog este buna. dar consider ca o atitudine mai obiectiva si mai profunda in analiza ar fi mai potrivita. acestea imi par a fi doua caracteristici foarte importante ale unui psiholog, impreuna cu propria sa experienta a diferitor tulburari de natura psihica. cel putin, in cazul in care un psiholog ar lucra cu mine. cam asta mi-ar trebui mie.

Filip Pruncu 8:48pm Jul 22
oricum, va multumesc pentru raspuns si astept cu mare interes urmatorul raspuns al dvs.

Filip Pruncu 8:51pm Jul 22
De aproximativ 9 ani sufar de o depresie puternica si sunt pe tratament cu Solian si Cipralex. Psihiatra mea, nu m-a ajutat cu prea multe in tot acest timp, decat cu tratamentul medicamentos pe care sunt nevoit sa il iau in fiecare zi. Nici nu imi aduc aminte sa imi fi spus diagnosticul, dar aici este posibil sa fie si greseala mea ca nu am intrebat.
Ca stare emotionala se pare ca o duc bine, sau cel putin asta este impresia mea. Uneori ma simt chiar foarte fericit, energic, optimist, alteori sunt putin mai mohorat, mai trist etc. Depresia pe care o am se pare ca se manifesta intr-un mod destul de violent fizic, la modul ca am stari de voma. Ultimii ani au fost un chin, starile de rau pe care le am sunt foarte dese desi daca imi iau tratamentul nu am intotdeauna probleme.

Cand sunt in depresie, noaptea cand ma pun in pat nu pot sa adorm din cauza gandurilor negative pe care le am. De asemenea, somnul este intrerupt in fiecare noapte cam de doua-trei ori. Probleme cu somnul am inca din copilarie. Cand am mai crescut mi-am dat programul peste cap si de atunci pana in present am probleme cu somnul, la modul ca dorm ziua iar noaptea sunt mult mai activ. In timpul zilei ma simt tot timpul obosit si plictisit. Problemele cu somnul s-au mai ameliorat in ultimii 2 ani, insa continui sa am probleme periodic.

Vreau sa ajung din nou la o viata normala, sa pot muncii, sa pot face fata problemelor mai usor. Tin foarte mult la mintea mea si tratamentul medicamentos stiu si simt pe pielea mea ca imi slabeste capacitatile mentale. Am nevoie de ajutor, sub orice forma, fie ca este un tratament complet sau un simplu sfat.


Filip Pruncu 8:53pm Jul 22
V-am scris un adevarat roman. Imi cer scuze. Astept raspunsurile dvs.

Filip Pruncu 12:46am Jul 23
Si imi cer scuze pentru atitudinea mea de mai devreme. Stiu ca si dvs si ceilalti psihologi ati vrut sa ma ajutati… pur si simplu sunt disperat, pentru ca nu gasesc pe cineva potrivit care sa ma ajute.

Terapeuti RO 10:21am Jul 23
Ati primit raspunsuri si pe celalalt grup al nostru: Intreaba terapeutul online! Trebuia sa primiti pe e-mail un link catre respectiva postare, dar a fost e eroare tehnica. Link-ul este: https://www.facebook.com/groups/intreabaterapeutul/permalink/723205144393029/

Filip Pruncu 11:53am Jul 23
Multumesc. Voi verifica imediat.

Filip Pruncu 1:31pm Jul 23
Astazi am fost la Obregia. Am fost la un psihiatru (nu dau nume) si l-am intrebat daca ma poate primi. Nu avea pe nimeni, doar se uita prin niste acte. A spus ca nu poate nici azi nici zilele viitoare. L-am rugat sa ma primeasca macar 5 minute, pentru ca luni am prima zi de munca la un job foarte important si ca am aceste probleme. Nu a vrut. La psihiatra la care am fost prima oara nu mai trec decat daca o sa simt cu toata inima ca mor si ultima sansa de supravietuire sta in mainile ei. M-am plimbat prin toate sectiile cautand pe cineva care sa ma ajute si n-am gasit pe nimeni.

Filip Pruncu 1:33pm Jul 23
Apoi am ajuns la o psiholoaga la care am mai fost cand eram mai mic. Mi-a facut asemenea nervi ca ma luase ameteala. Nici nu stia ce inseamna tulburare de depersonalizare. Imi spunea ca sunt efectele drogului, dupa 4 ZILE ! ….. se rastea la mine, ma facea prost, etc.

Filip Pruncu 1:33pm Jul 23
Nu mai stiu ce sa fac si la cine sa apelez. Am gasit astazi informatii despre un domn psihiatru Valentin Matei care am inteles ca ar fi foarte bun si chiar "uman" (adica fara probleme cu nervii cand isi trateaza pacientii).

Filip Pruncu 1:34pm Jul 23
Sunt pur si simplu disperat.

Florea Elena Roxana 1:37pm Jul 23
Nu iti pune diagnostic singur. Nu sunt psiholog/psihoterapeut/psihiatru dar nu fa greseala asta. Da poate nu ai gasit terapeutul potrivit trebuie sa cauti dar vei gasii.SI nu te mai panica asa repede,respira calm si adanc si asculta muzica de relaxare iesi si te plimba sau daca esti fff agitat incearca sa alergi pana simtii ca iti dai duhu afara ,ai sa vezi ca o sa fi prea obosit ca sa devii agitat.

Filip Pruncu 1:45pm Jul 23
Stiu Roxana si crede-ma ca am facut toate aceste lucruri si multe altele pe care le-am descoperit. Dar cand esti intr-o criza continua… nu stiu ce sa mai fac. Nu mai inteleg nimic.

Mi-am complicat singura viata…, in cel mai complicat mod posibil, incat cred ca nici cei mai mari psihologi nu ar putea sa ma inteleaga.

Terapeuti RO 11:23am Jul 22
Mesaj:
nici nu stiu de unde sa incep,am atatea de spus,ogroaza de intrebari fara raspuns.Mi am complicat singura viata si nu oricum ci asa…in cel mai complicat mod posibil incat cred ca nici cei mai mari psihologi nu ar putea sa ma inteleaga.Povestea mea incepe asa:in urma cu 28 ani,otanara adoloscenta,provenind dintr o familie oarecum instarita este atrasa de un baiat cam de aceeasi varsta cu a ei dar dintr o familie saraca.Cei doi ajung in cele din urma sa isi inceapa o relatie sexuala,adolescenta ramane insarcinata si se muta impreuna cu baiatul respectiv(acestia fiind parintii mei).Relatia nu amers,ei s au despartit,iar eu am fost crescuta de mama.Intre timp baiatul respectiv(tatal meu)s a casatorit cu oalta femeie,au facut un copil,si a reusit in cele din urma sa si depaseasca conditia de om sarac,ajungand sa se descurce f bine.Mama nu afost chiar atat de stabila ,ea avand in tot acest timp mai multe relatii esuate.Eu am fost crescuta mai mult de bunicii mamei,pot spune ca am avut o copilarie frumoasa pana la un moment dat.am fost un copil cuminte pana pe la 13 ani,eram premianta la scoala si mai eram si decurcareata.Dar pe la 12-13 ani voiam o schimbare,voiam mai multa atentie,si chiar in acele momente dificile ale mele mama si a gasit un partener cu care dorea sa isi intemeieze o familie. Pe mine nu prea ma mai baga in seama,eu eram la tara iar ea in Bucuresti,ma mai vzita o data pe saptamana.atunci i am pus un bilet in geanta in care o rugam sa ma transfere cu scoala in Bucuresti.Zis si facut,dar de aici practic au inceput problemele mele.M am mutat intr o scoala din bucuresti unde nu m am putut acomoda(colegii cam radeau de mine)si pe langa toate astea am inceput sa o iau pe drumuri gresite, sa mi fac anturaje proaste,sa mi incep viata sexuala mult prea devreme.In bucuresti am trecut prin multe:m ai intai am incercat sama sinucid cu pastile din cauza problemelor de la scoala, apoi m am imprietenit cu ofata care m a tras dupa ea in tot felul de anturaje ‘am ajuns sa pierd un an de scoala,am ramas apoi insarcinata cu un baiat cu care nu aveam practic o relatie sentimentala ci doar una sexuala.Am nascut la varsta de 14 ani un baietel pe care nu lam putut creste si am apelat la un asistent maternal.Intre timp mi am continuat scoala dar nu mai eram o eleva asa buna(nici nu mai aveam cum sa fiu).problemele s au tinut lant,aveam tot felul de relatii cu baieti care doar ma foloseau dar de dragul de afii bagata in seama acceptam si asa.In clasa a11a am intalnit un baiat sarac care sa indragostit de mine f repede si mi a cerut sa ma mut cu el.Dezamgita de mine si de cei din jurul meu am acceptat(eu nefiind indragostita).M am mutat cu el i am povestit ca am un copil si nu a zis nimic.Am stabilit impreuna sa imi termin liceul de la el,dar nu a fost asa ajungand mai apoisa imi interzica sa ma mai duc la scoala.Si uite asa amramas cu11 clase.Colac peste pupaza am ramas din nou insarcinata,am nascut ofetita pe care am crescut o cu el pana azi.Relatia noastra a fost extrem de nefericita, ne am despartit de multe ori si ne am impacat.Am reusit pana la urma cu chiu cu vai sa ma inscriu din nou la liceu,acum am trecut clasa a12 a,insa in vara asta am decis sa pun capat relatiei si sa ma descurc singura,dar nu stiu ce am ce mi se intampla pur si simplu nu pot ,ma chinui ingrozitor ,am multe pe cap.M am mutat cu tatal meu si cu mama vitrega(de precizat ca ei nu ii convine ca stau aici cu fiicamea)si mai rau e ca nu imi gasesc nici un loc de munca,gasisem ceva dar am fost data afara ,nu stiu ce am mi e greu nu ma mai pot concentra pe nimic,vreau multe dar nu pot sa obtin nimic.Am mari probleme de personalitate,de atitudine,de actiunenici eu nu mai stiu ce am.De meserie sunt ospatar,am facut un curs acum cateva luni dar se pare ca nu ma descurc prea bine,am mai facut si un curs de coafeza dar nici asta nu a mers.nu stiu ce sa fac incotro sa oiau cum sa ma descurc,aici la tata nu pot sa mai stau prea mult,o sa ii stric familia,trebuie sa fac ceva repede dar nu stiu ce si plus de asta fata mea trece in clasa a treia,trebuie sa o mut la o alta scoala dar la ce scoala cand nu stiu unde voi sta maine,mi am stricat viitorul nu vreau sa il stric si pe al ei.e atat de greu simt ca nu mai pot…

Sunt barbat si incercarile mele de a avea relatii cu fete au esuat.

Terapeuti RO 5:43pm Jul 18
Mesaj:
bn ziua,am 34 de ani sunt barbat am avut cateva incercari de a face sex cu fete dar au esuat una din neputinta cred ca nu-mi placea de ea si alta era virgina si nu era locul penetrarii finale pt ca in alta camera erau parintii si am renuntat, am avut relatii si cu baieti,ba chiar au durat mult si ma excitam mult cand il vedeam pe respectiuvul cu care aveam relatii sexuale si totusi imi doresc o familie si o relatie sanatoasa cu o femeie dar imi e teama sa nu am alte esecuri.oare sunt gay sau by??ce sfat imi puteti da sau la ce specialist ma puteti indruma.?va multumesc si astept rasp dv.

Cosmina Pacurar 12:02pm Jul 21
Discutiile cu un psihoterapeut va pot ajuta sa gasiti raspunsuri la intrebarile dvs.

Sotul meu sufera de aspermie psihogenica.

Terapeuti RO 10:50am Jul 21
Mesaj:
sotul meu sufera de vreo 3 ani de aspermie psihogenica.suntem casatoriti de 5 ani, ne iubim foarte mult si aceasta problema ne necajeste provocand o raceala intre noi cu privire la viata de cuplu.el a mai fost casatorit in urma cu 12 ani si are si un baiat rezultat din prima relatie.amandoi ne dorim acum copii si aceasta disfuncite ne impiedica.momentan ne aflam in strainatate si nu putem beneficie de un psihoterapeut aici.
intrebarea mea ca sotie este cum il pot ajuta?
va multumesc

Botezat-Antonescu Radu Andrei 10:57am Jul 21
poate reusiti sa gasiti un sexolog care face sedinte online http://www.ziare.com/sex/orgasm/aspermia-psihogenica-boala-barbatilor-superpotenti-1253203

Soacra mea a amenintat ca se sinucide daca nu locuim cu ea!

Terapeuti RO 10:31am Jul 21
Mesaj (completare a mesajului https://www.facebook.com/groups/488368764543336/?id=700731546640389)

Ce fac cu soacra mea?
Va rog sa-mi spuneti ce as putea face in situatia in care femeia a amenintat cu moartea ei? Sotul meu nu vrea pur si simplu s-o aibe pe constiinta…, se teme de o oarecare reactie neadteptata din partea ei…Noi vrem sa-i cautam chiar o casuta decenta sa fie ok si pt ea dar ea nu vrea sa auda. Sotul mi-a povestit ca acum cativa ani ii promisese ca n-o va parasi (ca vor locui impreuna) insa el spune acum ca s-a mai maturizat si si-a schimbat putin opinia! Acum ea ii da peste nas cu aceasta promisiune de cand era el mai tinerel (acum avem amandoi 28 de ani).
Sotul meu a crescut cu bunicii si isi vizita parintii de 3-4 ori pe an….desi locuiau la o distanta de vreo 25 km. Ei detineau o mica afacere si erau foarte ocupati….si plus de asta bunicii au ales sa-l creasca pt ca tatal era violent cu mama lui…a fost alegerea ei sa ramana sa-si urmeze sotul…
Va dati seama ca este aberant pt noi ca acum plange dupa copilul ei cand s-a insurat….
Ii e teama sotului meu sa-i mai reproseze ceva ca reactioneaza ca un om anormal.
Vrea sa fie la curent cu tot ce facem….ce cheltuieli fac,..etc.
Noi o lasam sa comenteze…..nu ne mai pasa….ca orice spunem se ia ca o ofensa.
Momentan suntem in alt stat cu afacerea sotului insa ea stie ca ne vom intoarce definitiv la ea si vom construi o frumoasa casa….cel putin asta spune ea acum. Sotul a dat de inteles acest lucru doar sa scape o perioada de ea si sa se gandeasca cum facem.
Uneori ma lasa fara putinta de a ma apara, si fiecare gest al meu a devenit prilejul unei interpretari pentru ea…
Spune foarte multe lucruri catre parintii ei si surori la adresa mea…
Parca nu are liniste…!
Sunt perfect de acord s-o sprijinim cu tot ce este necesar dar mai mult nu cred ca pot!

Pagina 4 din 16« Prima...23456...10...Ultima »

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19371 raspunsuri primite pentru 4124 intrebari | Vezi toate intrebarile
implant dentar fast and fixed