De două săptămâni simt că parcă ziua trece pe lângă mine, când vine seara am impresia că toată ziua a trecut degeaba, că nu am făcut nimic. Poate are legătură cu faptul că mi-am pierdut locul de muncă. Mă simt ciudat, tot acest an (2020) este ciudat. Iar astăzi pur și simplu m-am simțit singură și m-am pus pe plâns.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Bună, mă numesc Andreea și am 25 de ani.
“Problema” mea este că de aproximativ două săptămâni simt de parcă ziua trece pe lângă mine, când vine seara am impresia că toată ziua a trecut degeaba, că nu am făcut nimic. Nu știu, poate are legătură cu faptul că mi-am pierdut locul de muncă. Nu știu, dar mă simt ciudat, tot acest an(2020) este ciudat. Iar astăzi, am avut nici nu știu cum să o numesc, o stare de anxietate?, atac de panică? Fiica mea este la bunici,soțul a plecat să se vadă cu un prieten iar, eu pur și simplu mă simt singură, dintr-o dată m-am pus pe plâns. Niciodată nu am pățit așa ceva. Nici nu știu cum să numesc ceea ce am pățit, m-am simțit singură.
“Problema” mea este că de aproximativ două săptămâni simt de parcă ziua trece pe lângă mine, când vine seara am impresia că toată ziua a trecut degeaba, că nu am făcut nimic. Nu știu, poate are legătură cu faptul că mi-am pierdut locul de muncă. Nu știu, dar mă simt ciudat, tot acest an(2020) este ciudat. Iar astăzi, am avut nici nu știu cum să o numesc, o stare de anxietate?, atac de panică? Fiica mea este la bunici,soțul a plecat să se vadă cu un prieten iar, eu pur și simplu mă simt singură, dintr-o dată m-am pus pe plâns. Niciodată nu am pățit așa ceva. Nici nu știu cum să numesc ceea ce am pățit, m-am simțit singură.
Am 18 ani si sunt stresata cu o problema. In timpul actului sexual apare durerea, nu am facut niciun control ginecologic pana acum, iar cand simt durerea in capul meu e doar “nu faci bine!”, “nu ești buna de nimic!”. Ma chinuiesc cu aceste ganduri de ceva timp.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua! Eleva la liceu, am trecut in clasa a12-a și am 18 ani.
La începutul anului acesta am inceput o relație cu un băiat. Îl iubesc și mă iubește. Doar că am momente in care îmi doresc să fiu mai apreciată decât el o face, mă refer aici la gesturi simple. Și de asemenea sunt stresată cu o problema. In timpul actului sexual apare durerea, nu am făcut încă un control ginecologic ( niciodată până acum), iar când simt durerea in capul meu e doar “nu faci bine!”, “nu ești bună de nimic!”.
Mă chinuiesc aceste gânduri de ceva timp, dar cu prietenul meu încă nu am avut curajul de a discuta! Credeti că poate fi o problema ginecologica sau totuși ține și de psihic pentru că mă stresez prea mult?
Ar fi bine ca să discut această problemă cu prietenul meu? Va mulțumesc anticipat!
In trecut am facut mai multe greseli, printre care si cateva relatii intime neprotejate. Am facut analize de bts, insa ma macina incontinuu acele lucruri si cum am putut sa fiu atat de inconstienta. Au trecut vreo 5-6 ani, dar tot ma bantuie…
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
30 ani, femeie.
In trecut am facut mai multe greseli, printre care si cateva relatii intime neprotejate. Eu zic ca erau de incredere, dar…na. Am facut analize de bts, insa ma macina in continuu acele lucruri si cum am putut sa fiu atat de inconstienta. De atunci au trecut vreo 5-6ani.dar ma bantuie…
Zilnic aproape ma tot gandesc la aceste lucruri si ma chinuie. CHestia asta ma demotiveaza si imi da uneori stari aiurea,…
In trecut am facut mai multe greseli, printre care si cateva relatii intime neprotejate. Eu zic ca erau de incredere, dar…na. Am facut analize de bts, insa ma macina in continuu acele lucruri si cum am putut sa fiu atat de inconstienta. De atunci au trecut vreo 5-6ani.dar ma bantuie…
Zilnic aproape ma tot gandesc la aceste lucruri si ma chinuie. CHestia asta ma demotiveaza si imi da uneori stari aiurea,…
Inchiriere cabinet de psihologie – Bucuresti (Piata Victoriei)
Oferim spre inchiriere o camera intr-un cabinet de psihologie situat in Piata Victoriei. Este disponibila in zilele de miercuri si vineri ale fiecarei saptamani. Chiria lunara este de 100 de euro. Pentru informatii sunati la 0761.600.020.
Din cauza grijii mele exagerate, a climatului familial toxic, a lipsei de conectare cu tatăl, fiul meu (23 ani, student) s-a ales cu anumite blocaje emotionale. Cum sa scap de grija excesiva ca nu are prieteni, ca nu are o relatie, ca nu initiază niciun fel de socializare? Vreau sa-l eliberez de aceasta grija a mea, stiu ca nu e sanatoasa…
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
… din cauza grijii mele exagerate, a implicării mult mai mult decât ar fi trebuit, a climatului familial toxic, a lipsei de conectare cu tatăl,…fiul meu ( 23 ani…student)…s a ales cu anumite blocaje emoționale…la un moment dat a început să se închidă În sine…nu are nici un fel de relații…face terapie de peste un an…eu mi am înțeles greșelile…nu mai pun nici un fel de presiune sau să intervin în vreun fel…am făcut și eu câteva ședințe de terapie… întrebarea pe care îndrăznesc să o adresez aici, e cum să scap de grija excesiva pe care o am uneori… că nu are prieteni, că nu are o relație, că nu inițiază nici un fel de socializare, că nimeni nu va intra în …cochilia lui…e necesar să iasă el… vreau să l eliberez de această grijă a mea … știu că nu e sănătoasă…chiar dacă o țin doar pentru mine…cred că l poate influența… acum de exemplu, a slăbit foarte mult și eu simt că mă îmbolnăvesc de grija lui…ce sa fac cu mine ? … Un an de terapie nu ar fi trebuit să aducă schimbări mai mari ?… adică să și facă prieteni…
Imi este frica sa merg in locuri unde accesul la toalete este unul limitat (ex. autobuz, parcuri etc.). Totul a inceput brusc, sub forma unui atac de panica in care simteam ca imi pierd controlul asupra intestinelor, senzatie insotita si de o stare de greata. Eram in autobuz si am coborat la urmatoarea statie, iar apoi am fugit pana acasa simtind ca nu ma pot controla si ca o sa fac pe mine. Mi-a trecut cum am intrat pe usa.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua! F, 23. Problema mea este una rusinoasa dar comuna (1 din 4 britanici sufera datorita ei, fac pariu ca si nr romanilor este destul de mare!) asa ca sper ca postarea mea sa ii ajute si pe altii care se feresc sa vorbeasca. In urma cu 3 ani am dezvoltat o fobie care mi-a distrus viata sociala. Imi este frica sa merg in locuri unde accesul la toalete este unul limitat (ex. autobuz, parcuri etc.). Tin sa mentionez ca sunt 100% sanatoasa dpdv medical si nu sunt diagnosticata cu sindromul de colon iritabil – problema mea se manifesta doar uneori cand realizez ca nu am toaleta in jur. Niciodata in casa. Totul a inceput brusc sub forma unui atac de panica in care simteam ca imi pierd controlul asupra intestinelor, senzatie insotita si de o stare de greata. Eram in autobuz si am coborat la urmatoarea statie iar apoi am fugit pana acasa simtind ca nu ma pot controla si ca o sa fac pe mine. Mi-a trecut cum am intrat pe usa. Atacurile severe au durat un an, un an in care nu stateam fata in fata cu problema si nu ma calmam – ba chiar o agravam, fugind panicata in cautarea unei toalete.Tot in primul an am facut teste medicale aproape lunar caci mi se parea imposibil sa nu sufar de vreo boala intestinala.In al doilea an am inceput sa imi iau fie schimburi la mine pentru ca ma gandeam ca in caz de pierd controlul sa ma pot schimba, fie ma imbracam cu hanorace/geci mai lungi care sa imi acopere fundul (tin sa mentionez ca nu am avut incidente niciodata!) + orice ruta imi faceam, o faceam in asa fel incat sa am toalete in jur (apropo, exista aplicatie care gaseste cele ma apropiate toalete). Nu am avut niciodata nevoie de ele si nu am folosit toalete publice de ani de zile dar gandul ca sunt acolo in caz de nevoie ma linistea. La sfarsitul celui de-al doilea an, dupa ce medicii mi-au spus ca problema este de natura psihologica, am decis sa incep TCC. A functionat si nu am mai avut nici senzatia aceea puternica in care simteam ca imi pierd controlul intenstinelor si nici starile de greata. Am ocazional mici inceputuri de atacuri, insa le pot controla in maxim 30 de secunde. Problema mea este ca mereu cand trebuie sa plec de acasa, ma gandesc ca senzatia de urgenta poate reaparea oricand si oriunde, la fel cum a aparut prima oara, asa ca iau un Immodium preventiv. ZILNIC. Cum pot renunta sa ma mai indop cu pastile? Tin sa mentionez ca am inceput cu iesit pe distante scurte fata de casa fara Immodium si saptamanal maresc distanta cat sa imi inving frica dar cumva intrebarea “ce faci daca ai nevoie la baie si nu ai unde merge?” imi este fixata in cap. Multumesc!
Acum o luna am suferit un atacat de panica in urma caruia mi s-a declansat o stare de anxietate. Am incontinuu ganduri și ingrijorari legate de faptul ca ma voi imbolnavi, voi muri. Am aflat despre uleiul de canabis, ca posibil tratament.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapeut online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua, numele meu este Iulia, am 26 de ani, lucrez in domeniul contabil și ma confrunt cu tulburări de anxietate, atacuri de panica. Acum o luna am suferit un atacat de panica in urma căruia mi s-a declanșat o stare de anxietate care nu ma mai lasă sa ma bucur de prezent, in continuu gânduri și îngrijorări legate de faptul ca ma voi îmbolnăvi, voi muri, frica de moarte. In încercarea de a combate aceste gânduri și stări de frica am aflat despre uleiul de canabis CBD, însă, înainte de a-l folosi as dori sa cunosc o părere avizata in legătura cu beneficiile și cu posibilitatea de a fi administrat fără ca acesta sa creeze dependentă sau reacții adverse sau nocive.
Mulțumesc!
Sunt studenta in anul 2, in cadrul unei facultati de care nu sunt sigura ca e ceea ce imi doresc cu adevarat. M-am gandit sa dau la o alta facultate, insa imi este greu sa renunt deoarece nu stiu daca fac alegerea corecta. M-am gandit sa le fac in paralel, insa imi este teama ca voi esua si nu voi excela in niciun domeniu.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua!
M am gandit sa scriu, sperand ca ma veti putea ajuta cu un sfat.
Sunt studenta in anul 2, in cadrul unei facultati de care nu sunt sigura ca e ceea ce imi doresc cu adevarat. De 1 an m am gandit sa dau la o alta facultate, care ma atrage si anume pedagogia invatamantului primar si prescolar. Initial am zis ca renunt la cea la care sunt acum in favoarea celei de a doua, insa imi este greu sa renunt deoarece nu stiu daca fac alegerea corecta. Imi este frica de un eventual esec. Pedagogia ma atrage mult mai mult decat ingineria navala, domeniul pe care il studiez acum, ma gandesc in permanenta cum e sa fii in fata copiilor si sa le predai, sa le fii pedagog, dar in acelasi mi este frica ca renuntand la facultatea de acum sa pierd o sansa pentru viitor. M am gandit sa le fac in paralele, insa ceea ce ma opreste este teama ca voi esua si nu voi excela in niciun domeniu. Ma streseaza si gandul ca ca pedagogie voi fi la taxa, desi am vorbit cu parintii si nu ar fi o problema acea suma de bani. Saptaman asta incep inscrierile si sunt din ce in ce mai
stresata, deoarece nu sunt hotarata si imi este foarte frica…de asemenea ma incearca sentimentul ca nu as vrea sa pierd inscrierea la pedagogie, deoarece ma entuziasmeaza gandul de a fi invatatoare.
Efectiv nu stiu ce sa fac…
M am gandit sa scriu, sperand ca ma veti putea ajuta cu un sfat.
Sunt studenta in anul 2, in cadrul unei facultati de care nu sunt sigura ca e ceea ce imi doresc cu adevarat. De 1 an m am gandit sa dau la o alta facultate, care ma atrage si anume pedagogia invatamantului primar si prescolar. Initial am zis ca renunt la cea la care sunt acum in favoarea celei de a doua, insa imi este greu sa renunt deoarece nu stiu daca fac alegerea corecta. Imi este frica de un eventual esec. Pedagogia ma atrage mult mai mult decat ingineria navala, domeniul pe care il studiez acum, ma gandesc in permanenta cum e sa fii in fata copiilor si sa le predai, sa le fii pedagog, dar in acelasi mi este frica ca renuntand la facultatea de acum sa pierd o sansa pentru viitor. M am gandit sa le fac in paralele, insa ceea ce ma opreste este teama ca voi esua si nu voi excela in niciun domeniu. Ma streseaza si gandul ca ca pedagogie voi fi la taxa, desi am vorbit cu parintii si nu ar fi o problema acea suma de bani. Saptaman asta incep inscrierile si sunt din ce in ce mai
stresata, deoarece nu sunt hotarata si imi este foarte frica…de asemenea ma incearca sentimentul ca nu as vrea sa pierd inscrierea la pedagogie, deoarece ma entuziasmeaza gandul de a fi invatatoare.
Efectiv nu stiu ce sa fac…
Inchiriez cabinet de psihologie/psihoterapie – Bucuresti (ultracentral, Cismigiu)
Închiriez in zona centrala cabinet de psihoterapie/psihologie, cu doua camere, una pentru copii si alta pentru adulti.
Cabinetul nu poate fi folosit decat de o singura persoana, chiar daca are doua camere. Acesta se afla plasat pe strada Ion Campineanu si este intr-o zona extrem de linistita si eleganta.
Se inchiriaza dupa ora 17:30, de preferat pe o perioada mai lunga de timp. Se poate inchiria o anumita zi. Se poate inchiria si sambata si duminica. Tariful orar este de 35 ron, negociabil.
Daca sunteti interesat, imi puteti scrie la: cameliaruxandar@gmail.com
