Login

Balneofizioterapie | Kinetoterapie | Masaj terapeutic

Cursuri gratuite

Sfatul terapeutului

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret
Tipuri de afectiuni/tulburari psihice

Tipuri de afectiuni/tulburari psihice

Pentru definirea diverselor tipuri de afectiuni, specialistii folosesc termenul „tulburare”, termen regasit si in doua dintre cele mai importante lucrări de referinta din domeniile psihologiei si psihiatriei: „Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale” (DSM) al Asociatiei Americane de Psihiatrie si „Clasificarea tulburarilor mentale si de comportament” (ICD) a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, unde tulburarea reprezinta: “un set de simptome sau comportamente recognoscibile clinic, asociate in majoritatea cazurilor, cu disconfort sau interferenta în functionarea persoanei”. Tot in lucrarile de referinta, sintagma care defineste categoria care cuprinde toate tipurile de tulburari este de “tulburari mentale”. Clasificarile in categorii distincte se fac luand in considerare perioada in care apar, cauzele sau acea functie a organismului pe care o afecteaza, astfel incat, in functie de aceste criterii, tulburarile pot fi organizate astfel:

Tulburari diagnosticate de regula in perioada copilariei sau adolescentei ^sus

In aceasta categorie intra: tulburarile de invatare, retardul mental, tulburarile aptitudinilor motorii, tulburarile de comunicare, tulburarile de dezvoltare pervaziva (cele manifestate prin dezvoltarea insuficienta a abilitatilor de baza, precum comunicarea, socializarea sau folosirea a imaginatiei, categorie in care intra tulburarea autista, tulburarea Rett sau tulburarea Asperger), deficitul de atentie sau de comportament disruptiv (ADHD de exemplu), tulburarile de alimentare si de comportament alimentar, ticurile, tulburari de eliminare (se refera la eliminarea urinei sau a fecalelor, iar enurezisul este un exemplu) si diverse alte tulburari specifice, in general, copilariei sau adolescentei, precum anxietatea de separare, mutismul selectiv etc.

Tulburari ca urmare a consumului de substanta ^sus

Ceea ce specialistii inteleg prin „substanta” reprezinta, de fapt, drogurile, alcoolul sau medicamentele (ultimele doua sunt tot droguri, prin faptul ca produc o modificare in functionarea fizica, psihica sau cognitiva a organismului, dar droguri legale). Tulburarile pot aparea, in acest caz, in timpul consumului propriu-zis sau ca urmare a unui consum abuziv indelungat, cum ar fi tulburarile anxioase, tulburarile de somn sau tulburarile sexuale.

Tulburari afective ^sus

Este vorba despre acele tulburari care au ca simptom comun o perturbare a dispozitiei: episoadele afective, precum episodul depresiv major, episodul maniacal, episodul mixt si episodul hipomaniacal si tulburarile afective, impartite in tulburari depresive (tulburarea depresiva majora, tulburarea distimica si tulburarea depresiva fara alta specificatie), tulburari bipolare (tulburarea bipolara I, tulburarea bipolara II, tulburarea ciclotimica si tulburarea bipolara fara alta specificatie), tulburari afective cauzate de o conditie medicala generala, tulburari afective ca urmare a consumului unei substante si tulburari afective fara alta specificatie.

Tulburari anxioase ^sus

In aceasta categorie intra: agorafobia (teama de spatii deschise, multimi), panica fara agorafobie, panica cu agorafobie, agorafobia fara istoric de panica, fobia specifica (fobia fata de ceva anume), fobia sociala, tulburarea obsesiv-compulsiva, stresul posttraumatic, stresul acut, anxietatea generalizata, tulburarea anxioasa cauzata de o conditie medicala generala, tulburarea anxioasa indusa de consumul unei substante si tulburarea anxioasa fara alta specificatie.

Tulburari de comportament alimentar ^sus

Tulburarile de comportament alimentar se manifesta prin perturbarile severe ale comportamentului alimentar si sunt reprezentate de: anorexia nervoasa si bulimia nervoasa (mancatul compulsiv).

Tulburari de somn ^sus

Clasificarea tulburarilor de somn cuprinde patru categorii:
a) tulburarile de somn primare: disomniile si parasomniile;
Disomniile cuprind: insomnia primara, hipersomnia primara (somnolenta excesiva), narcolepsia (episoade incontrolabile de somn, insotite, eventual de cataplexie/pierderea subita a tonusului muscular), tulburarea de somn in legatura cu respiratia (manifestata prin intreruperea somnului ca urmare a aparitiei unor anumite dificultati in respiratie, cum ar fi apneea, de exemplu), tulburarea ritmului circadian al somnului (manifestata prin insomnie in anumite momente ale zilei si somnolenta in altele, ceea ce conduce la perturbarea activitatii in diverse domenii, precum cel profesional, de exemplu) si disomnia fara alta specificatie.
Parasomniile cuprind: cosmarul (in cazul prezentei lui repetate), teroarea de somn (recurenta/repetarea desteptarilor bruste, insotite uneori de tipat), somnambulismul si parasomnia fara alta specificatie.
Toate aceste tulburari, pentru a fi stabilite ca diagnostic, trebuie sa fie recurente/sa se repete si sa produca o deteriorare in anumite planuri ale activitatii individului (social, profesional etc.).
b) tulburararea de somn in legatura cu o alta tulburare mentala (cum pot aparea, de exemplu, in cazul tulburarii depresive majore);
c) tulburarea de somn ca urmare a unei conditii medicale generale precum cea care poate aparea in cazul maladiilor pulmonare sau al artritei reumatoide;
d) tulburarea de somn ca urmare a consumului unei substante precum cafeaua, alcoolul, cocaina, amfetamina etc.

Tulburari de personalitate ^sus

Tulburarile de personalitate pot fi impartite in trei categorii, care insa nu exclud posibilitatea prezentei simultane de tulburari din grupe diferite:

GRUPA A – specifica tulburarilor in care indivizii par deseori ciudati, excentrici:
- tulburarea de personalitate paranoida – neincredere si suspiciune in ceilalti, actiunile acestora nefiind puse pe seama intentiilor bune;
- tulburarea de personalitate schizoida – reactii emotionale si relatii sociale restranse;
- tulburarea de personalitate schizotipala – comportament excentric, disconfort de relationare intima, distorsiuni cognitive etc.

GRUPA B – specifica tulburarilor in care indivizii par deseori teatrali, extravaganti:
- tulburarea de personalitate antisociala – incalcarea drepturilor celorlalti si desconsiderarea lor;
- tulburarea de personalitate borderline – impulsivitate, instabilitate in relatii personale, oscilari ale imaginii de sine si ale afectelor (starile si reactiile afective);
- tulburarea de personalitate histrionica – emotionalitate excesiva si nevoia marcanta de atentie;
- tulburarea de personalitate narcisica – lipsa de empatie, megalomanie, nevoia exagerata de admiratie.

GRUPA C – specifica tulburarilor in care indivizii par deseori fricosi, anxiosi:
- tulburarea de personalitate evitantanta – inhibitie sociala, hiersensibilitate la critica, sentimente de inadecvare;
- tulburarea de personalitate dependenta – nevoia exagerata de a fi protejat de cineva, comportament submisiv (de supunere);
- tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva – pergectionism, preocupare exagerata fata de detinerea controlului sau ordine.

In afara tulburarilor din aceste grupe, mai exista si tulburarea de personalitate fara alta specificatie.

Tulburari sexuale si de identitate sexuala ^sus

Cele mai frecvente astfel de tulburari sunt disfunctiile sexuale, necauzate de o conditie medicala generala sau de consumul vreunei substante. Disfunctiile sexuale se manifesta prin perturbari in raspunsul sexual sau prin durere in raportul sexual. Ele constau in:
a) tulburarile dorintei sexuale: dorinta sexuala diminuata si aversiunea sexuala (evitarea contactului sexual genital cu un partener sexual si uneori chiar repulsie fata de orice stimul sexual, ca de exemplu sarutul);
b) tulburarile de excitatie sexuala: tulburarea de excitatie sexuala la femei si tulburarea de erectie la barbati;
c) tulburarile orgasmice: tulburarea de orgasm a femeii, tulburarea de orgasm a barbatului, ejaculare precoce;
d) tulburarile sexuale algice: dispareunia (durere in timpul contactului sexual), vaginismul (contractarea involuntara a muschilor vaginali, mergand de la usoara, pana la severa, astfel incat penetrarea poate fi impiedicata);
e) disfunctia sexuala ca urmare a unei conditii medicale generale;
f) disfunctia sexuala indusa de consumul unei substante;
g) disfunctia sexuala fara alta specificatie.

In aceasta categorie a tulburarilor sexuale si de identitate sexuala intra si parafiliile (fanteziile sau comportamentele sexuale recurente si intense care pot implica, in general: 1. obiecte nonumane, 2. umilirea sau suferinta subiectului ori a partenerului acestuia sau 3. copii ori alte persoane care nu consimt actul sexual). Forme de parafilie sunt: exhibitionismul, fetisismul, frotteurismul (atingerea si frecarea de o persoana care nu consimte), pedofilia, masochismul sexual, sadismul sexual, fetisismul transvestic (travestirea/excitarea sexuala a barbatului atunci cand imbraca unul sau mai multe obiecte vestimentare de femeie), voyeurismul si parafiliile fara alta specificatie, care pot avea elemente de scatologie telefonica (apeluri telefonice obscene), zoofilie, coprofilie (atractie sexuala fata de fecale), clismafilie (atractie sexuala fata de clisma), urofilie (atractie sexuala fata de urina), necrofilie (atractie sexuala fata de cadavre), sau partialism (atractie sexuala fata de o anumita parte a corpului).

Ultimele tulburari care fac parte din categoria tulburarilor sexuale si de identitate sexuala sunt tulburarile de identitate sexuala (identificarea persistenta si intensa cu sexul opus, ca urmare a disconfortului vizavi de propriul sex).

Tulburari cognitive ^sus

Aceasta categorie cuprinde: delirul, dementa (dementa de tip Alzheimer, dementa vasculara, dementa indusa de consumul unei substante, un drog, de exemplu, dementa cauzata de o conditie medicala, precum prezenta maladiei Parkinson), tulburarile amnestice (caracterizate prin deteriorarea memoriei, fara prezenta altor deteriorari cognitive semnificative) si tulburarile cognitive fara alta specificatie (cum ar fi cele cauzate de consumul unui drog).

Tulburari psihotice ^sus

In cadrul acestei categorii intra acele tulburari care includ simptome psihotice (idei delirante, halucinatii proeminente, limbaj incoerent, comportament dezorganizat etc.), precum: schizofrenia, tulburarea schizofreniforma, tulburarea schizoafectiva, tulburarea deliranta, tulburarea psihotica scurta, tulburarea psihotica indusa (atunci cand o persoana aflata in relatie apropiata cu o persoana cu idei delirante, incepe sa preia comportamentul acesteia), tulburarea psihotica ca urmare a consumului de substanta si tulburarea psihotica fara alta specificatie (atunci cand nu se poate pune un diagnostic specific).

Tulburari somatoforme ^sus

Elementul comun al tulburarilor somatoforme il reprezinta existenta unor simptome somatice, cum ar fi, de exemplu, cele gastrointestinale (durere, greata, balonare etc.), sexuale (disfunctii erectile sau ejaculatorii), de functionare motorie (alterarea echilibrului, afonia/imposibilitatea de a vorbi, senzatia de nod in gat etc.) ori senzoriala (pierderea senzatiei tactile sau de durere). Simptomele sugereaza o conditie medicala generala (de unde si termenul „somatoform”/”somatic”=care tine de corp), dar nu sunt explicate complet de o conditie medicala generala, de consumul unei substante sau de o tulburare mentala, iar tratamentele medicamentoase nu au dat rezultat.

In aceasta categorie intra: tulburarea de somatizare (mai este denumita si isterie sau sindromul Briquet si se manifesta prin durere, simptome gastrointestinale, sexuale si pseudoneurologice), tulburarea somatoforma nediferentiata, tulburarea de conversie (in care este afectata activitatea motorie voluntara sau sensibilitatea), tulburarea algica (durere si influenta factorilor psihologici in aparitia simptomelor fizice), ipohondria (interpetarea exagerata a unor simptome, in ideea existentei unei boli severe), tulburarea dismorifica corporala (preocuarea excesiva fata de un defect fizic usor sau imaginar), tulburarea somatoforma fara alta specificatie.

Tulburari factice ^sus

Tulburarile factice se manifesta prin simptome somatice sau psihologice produse intentionat sau simulate, toate acestea fara alta motivatie decat aceea ca persoana in cauza sa devina pacient. In aceasta categorie nu intra situatiile in care scopul este de sustragere de la anumite responsabilitati sau de a obtine avantaje financiare.

Tulburari disociative ^sus

In cazul tulburarilor disociative apare o ruptura la nivelul constiintei, identitatii sau perceptiei asupra mediului inconjurator. In aceasta categorie intra: amnezia disociativa, (incapacitatea de evocare a unor evenimente traumatice, precum accidente, tentative de suicid etc.), fuga disociativa (calatoria brusca, departe de casa, cu dificultate de a evoca trecutul si confuzie in legatura cu propria identitate sau chiar cu asumarea unei noi identitati), tulburarea de identitate disociativa (denumita inainte si tulburarea de personalitate multipla, manifestata prin prezenta a doua sau mai multe identitati sau tipuri de personalitate), tulburarea de depersonalizare (sentimentul de detasare de propriul corp sau de propriile procese mentale), tulburarea disociativa fara alta specificatie.

Tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte ^sus

Simptomul general al acestor tulburari presupune incapacitatea de a rezista impulsului efectuarii unui anumit act, chiar daca acesta este daunator persoanei in cauza sau altora. Categoria acestor tulburari cuprinde: tulburarea exploziva intermitenta (acte agresive grave sau distrugerea de proprietati), cleptomania, piromania, jocul de sansa patologic (in care individul nu urmareste castigurile financiare, ci satisfacerea altor tipuri de nevoi, precum cea de risc, euforie, excitatie etc.), tricotilomania (smulgerea recurenta a propriului par) si tulburarea controlului impulsului fara alta specificatie.

Tulburari de adaptare ^sus

Reprezinta raspunsul psihologic la un anumit factor de stres sau traumatic (pierderea serviciului, doliul etc.) si se pot clasifica in: tulburari de adaptare cu dispozitie depresiva (sentimente de disperare, plans, dispozitie depresiva), tulburari de adaptare cu anxietate (frica de separare la copii), tulburari de adaptare cu dispozitie mixta, anxioasa si depresiva (anxietate si depresie), tulburari de adaptare cu perturbare de conduita (delincventa, chiul etc.), tulburari de adaptare cu perturbarea mixta a emotiilor si a conduitei (atat simptome precum depresia si anxietatea, cat si perturbari de conduita), tulburarile de adaptare nespecificate (izolare sociala, inhibitie in activitatea profesionala sau scolara etc.).

Tulburari care au drept cauza o conditie medicala generala ^sus

Un exemplu al tulburarilor care pot fi cuprinse in aceasta categorie il reprezinta starea de delir ca urmare a starilor postoperatorii sau a dereglarilor termice.

Alte conditii care necesita investigatie clinica ^sus

Fie ca apar sau nu pe fondul unei tulburari de comportament, atunci cand sunt suficient de severe pentru a fi evaluate separat, exista si alte conditii care pot atrage atentia clinicianului:
- factorii psihologici care afecteaza conditia medicala: factorii psihologici pot interveni in deseori este insa dificil de stabilit o relatie intre anumii factori psihologici si conditia medicala);
- tulburarile de miscare induse de medicamente;
- probleme relationale ca efecte adverse ale medicamentelor, tulburarilor mentale sau unei conditii medicale generale (problema de relationare parinte-copil, problema de relationare cu partenerul, problema de relationare intre frati);
- probleme in legatura cu abuzul sau negjijenta (abuzul fizic al copilului, abuzul sexual al copilului, neglijarea copilului, abuzul fizic al adultului, abuzul sexual al adultului);
- comportamentul antisocial al adultului;
- comportamentul antisocial al copilului sau adolescentului;
- functionarea intelectuala la limita;
- declinul congnitiv in legatura cu varsta;
- doliul;
- problema scolara;
- problema profesionala;
- problema de identitate (care se pot referi la alegerea carierei, comportamentul si orientarea sexuala stabilirea scopurilor pe termen lung etc.);
- problema religioasa sau spirituala (convertirea la o noua credinta etc.);
- problema de aculturatie (o problema aparuta pe fondul necesitatii adaptarii la o noua cultura, ca in cazul imigrarii, de exemplu);
- problema de trecerea intr-o alta etapa a vietii (inceperea scolii, iesirea de sub controlul parental, inceperea unei cariere noi, casatoria, divortul, pensionarea).

Lasa un comentariu

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19365 raspunsuri primite pentru 4123 intrebari
Vezi toate intrebarile