Mastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.
| 284 vizite |
Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:
Buna ziua! Sunt cadru didactic , am 42 ani si am o Sora cu 11 ani mai mica , pe care am dorit-o f mult! Pe sora mea am supravegheat-o cand era mica, am facut lectiile cu ea, am avut foarte mare grija de ea…. eram ca a doua mama! Sora mea a crescut farà incredere in ea iar daca nu obtinea ce vroia , cand vroia avea un comportament atat de posesiv si impulsiv incat ne straduiam sa ii facem cat mai repede pe plac!
Timpul a trecut ! Acum are 31 ani! A avut o relatie neimplinita ( partenerul avea probleme cu jocurile de noroc …) in urma careia a ramas in 2014 cu o insomnie declansata in perioada cand se lupta sa se desparta dar si pe un fond de mari preocupari la serviciu( lucra atunci la UniCredit backe Office)! A mers la psihiatru , a inceput sa ia antidepresive, a Fost la 4 psihologi pana acum ….. comportamentul sau a devenit f ostil, ma jigneste continuu din 2014 , ma acuza ca din cauza mea a continuat acea relatie toxica ptr ca nu am intervenit sa ii despart, ma acuza ca mint , ca mi-am batut joc de banii tatalui meu (Din pacate a decedat in 2018 octombrie)! Subliniez faptul ca tatal meu a trait din 2007 pana in 2014 cu noi ( eu si sotul meu)in Italia! Tatal meu a ajutat-o continuu pe Sora mea cu bani ptr facultate si alte nevoi, a ajutat-o sa aiba un apt in bucuresti ptr care a platit un acont ,iar acum eu si Sora mea platim rata ! Ca sa o ajut impotriva depresiei am Fost des la bucuresti ca sa merg cu ea la psihiatru, am mers anual in doua calatorii cu Sora mea …. ptr a o ajuta impotriva depresiei! Mereu am cautat sa o inteleg , desi m-a ranit continuu cu jigniri oribile ! Am pus totul pe seama tratamentului! … deseori mi a spus ca vrea sa moara iar “ ma sinucid daca…” a devenit o expresie f folosita! Si-a dorit mult o noua relatie dar nici un barbat din cati a intalnit nu a dorit o relatie! Mereu i-am explicat ca nu e bine sa se intalneasca mereu cu alti barbati ptr sex , dar ea se certa cu mine si ma jignea oribil spunandu-mi ca nu poate trai singura si farà sex si sa nu o mai judec! Sora mea e f retrasa, nu e genul care schimba barbatii, de aceea m-a socat noul ei comportament ! Dimineti là rand am primit mesaje cu jigniri si cu amenintari ca se va sinucide ,caci ea nu poate trai singura! Treptat Sora mea a inceput sa imi conditioneze viata, tresar cand vad mesaje de la ea! In martie 2018 a inceput o relatie care nu a mers ! A jignit-o tare pe mama baiatului ,care la randul lui si El a jignit-o pe Sora mea ….. ! Au Fost mereu certuri , multe puerile… Sora mea des a manifestat crize de nervi in aceasta relatie , L -a acuzat pe partenerul ei ca e prea atasat de mama, ca nu se simte apreciata , dorita, ca nu simte afectiune, recunostinta ptr ca L-a primit in casa ei cand nu avea de munca … Mie mi-a spus ca niciodata nu a Fost tratata mai rau vreodata de un barbat si ca i-a distrus si putina incredere care o castigase dupa ce a rupt prima relatie! …. ideea e ca Eu nu simt nici un fel de afectiune din partea surorii mele, mereu vb cu mine de lipsa banilor, de cate nevoi are, ii trimit ce pot ,dar e mereu nemultumita, jignirile s-au mai rarit un pic , dar simt ca imi conditioneaza viata! Tind mereu sa ii fac pe plac ,dar nu e niciodata multumita! Nu pot continua sa traiesc numai cu mesaje negative si acuzatii nefondate din partea ei , dar nu pot nici sa o ignor….. o iubesc f mult …. Ea mereu imi scrie probleme! De dimineata pana seara imi scrie probleme zilnic , iar daca ii spun ceva ma trezesc cu un lant de jigniri…. va rog sa imi dati o solutie! Cum s-o ajut sa infrunte viata, cum s-o ajut sa aiba incredere in ea? Cum sa fac sa o ajut sa nu ma mai jigneasca! Ea in continuare nu doarme farà pastile si mereu da vina pe pastile ptr comportamentul ei! Subliniez ca munceste mult, e ambitioasa, se lupta sa aiba ce au altii care insa au mai multe posibilitati de bani! E sensibila…. fina, ( nu i se potriveste limbajul vulgar…)! Imi doresc mult sa isi gaseasca linistea sufleteasca! Din pacate e atat de nelinistita …. mereu lupta sa fie lucrurile exact cum vrea sa …. se agita…, e in alerta continua! Multumesc
Din tot ce am citit, sună ca şi cum vorbiţi de copilul dvs. nu de o soră. De când vă amintiţi că vă simţiţi atât de responsabilă față de viața sorei mai mici? Atitudinea mamei care era?
Un somn profund și liniștit este ceea ce ne dorim în fiecare seară când ne ducem la culcare. În marea majoritate a timpului avem parte de odihnă de calitate și de dimineți pline de energie, vitalitate și poftă de viață, însă există și perioade în care lipsa somnului ne afectează viața cotidiană.
Somnul este o stare fiziologică și reversibilă, vitală pentru organismul nostru. În timpul orelor de somn, funcțiile vitale încetinesc, temperatura corpului scade cu aproximativ 0,5°C permițând relaxarea și refacerea organismului.
Alternanța stării de activitate cu cea de somn reprezintă o particularitate a bioritmicității procesului fiziologic al omului. Sistemul nervos, împreună cu sistemul endocrin, sincronizează bioritmul.
Ciclul unei zile corespunde cu ceasul biologic al ființei umane și include perioade de activitate intensă, de odihnă și perioade de activitate redusă (odihnă activă) și este cunoscut sub denumirea de ritm circadian. Ritmul corpului pare a se baza pe două perioade de somn: una lungă – cea de pe parcursul nopții, adică perioada fără lumină solară, și una scurtă, la amiază, atunci când mulți dintre noi resimțim o stare de moleșeală și oboseală.
Pe parcursul vieții, caracteristicile somnului se schimbă, ca urmare a procesului normal al dezvoltării și modificării organismului: nou-născuții dorm în medie 18 ore/zi, în timp ce adolescenții au nevoie de 9-10 ore de somn. Cu cât înaintăm în vârstă observăm o reducere a eficienței somnului, reprizele de somn profund tind să se rărească, ceea ce îngreunează refacerea fizică și psihică a organismului și atrag după sine oboseala permanentă, nervozitate, lipsă de concentrare, nevoia de dulce și de cafea, într-un cuvânt, ne influențează sănătatea și activitatea zilnică. Aici intervine melatonina, care este capabilă să restabilească un somn de calitate.
Melatonina este un hormon secretat de glanda pineală și controlat de hipotalamus, având rolul de a regla ritmul circadian. Se secretă pe timp de noapte și induce somnul. Producția de melatonină este inhibată de lumină (în special lumina albastră care este prezentă în multe surse de iluminat artificial) și atinge maximul între orele 2 și 4 dimineața, scăzând treptat pe măsură ce se apropie orele de dimineață și răsăritul soarelui.
În timpul somnului, melatonina împiedică hormonii energetici să fie activi, astfel încât organismul să își regenereze resursele. Astfel activitatea conștientă a creierului este inhibată, capacitatea de concentrare și gândire sunt reduse la zero. În timpul odihnei, melatonina este responsabilă de încetinirea funcționalității inimii și a celorlalte organe vitale, exercitând un efect de constricție asupra vaselor de sânge de la nivelul membrelor, sângele fiind propulsat către organele vitale astfel încât rata cardiacă încetinește și tensiunea arterială scade considerabil.
Dată fiind importanța acestui hormon asupra bunei funcționalități a organismului uman, este normal să dorim menținerea lui la un nivel cât mai ridicat. În condițiile în care acest lucru nu mai este posibil, din diverse cauze, avem la îndemână suplimentele cu melatonină. Administrarea suplimentelor cu melatonină se va face sub îndrumarea medicului și poate avea mai multe obiective. Primul și cel mai frecvent este marcat de tulburările de somn.
Peste 30% din populația globului și peste 70% din persoanele trecute de 70 de ani suferă de insomnii. Nici persoanele tinere nu sunt ocolite de insomnii, acestea suferind de reprize de somn decalat sau redus. Trezirea în timpul nopții stopează producția de melatonină, astfel încât, după reluarea somnului, un alt nivel maxim de melatonină se va produce abia după câteva ore de somn.
Un alt beneficiu al administrării suplimentelor cu melatonină este diminuarea timpului necesar pentru a adormi, efectul va fi indirect prin influențarea temperaturii bazale a corpului și prin acțiunea asupra unor neurotransmițători din creier. Bio-Melatonina se absoarbe rapid, într-o perioadă de 30 minute de la administrare.
O altă recomandare este diminuarea manifestărilor asociate cu modificările de fus orar. În mod obișnuit, în deplasări, o diferență de fus orar de 1-2 ore nu va cauza tulburări ale ritmului circadian. Însă deplasări cu diferențe de fus orar de 6-8 ore și mai mult pot necesita până la 4-5 zile de acomodare la noul fus orar. Bio-Melatonina ajută organismul să se adapteze ușor și rapid la aceste schimbări. Ea este de asemenea un adjuvant pentru persoanele care lucrează în ture de noapte sau alternativ o noapte da, o noapte nu. Bio-Melatonina poate fi administrată și persoanelor nevăzătoare ce pot avea dificultăți în a adormi deoarece nu pot percepe diferențele de lumină între zi și noapte.
În comparație cu somniferele, Bio-Melatonina deține o serie de avantaje – nu provoacă dependență, deci administrarea se poate face pe perioade scurte și medii, fără creșterea graduală a dozei sau efecte adverse în cazul întreruperii administrării.
Deloc de ignorat este faptul că melatonina este unul din cei mai puternici antioxidanți descoperiți vreodată, cu o eficiență în combaterea radicalilor liberi peste vitamina C, vitamina E sau beta-caroten. Este singurul antioxidant capabil să pătrundă în celulele organismului reducând distrugerile provocate de radicalii liberi ajunși în organism prin alimentație nesănătoasă sau stres. Bio-Melatonina nu are efecte toxice cunoscute, dar se bucură de o rată de absorbție ridicată.
Cu Bio-Melatonina poate fi mult mai ușor să dormiți un somn liniștit în situațiile în care calitatea somnului ar avea de suferit. Odihna este un factor principal al unui trai sănătos și ingredientul de bază pentru o stare de bine.
Autor articolMonica Duță
Nutriționist
Cabinet Nutrivital Comfort-București
Cabinet de psihoterapie din Iași pune la dispoziție, cu ora sau permanent, spații pentru profesioniști din domeniile: psihoterapie, coaching, logopedie.
Biroul este situat în zona Străpungere Silvestru.
Îți oferim șansa de a lucra cu drag într-un spațiu plăcut și liniștit.
Pentru detalii suplimentare ne poți contacta la nr. de telefon 0742.45.75.59, în fiecare zi după ora 20:00.
Caut coleg cu care sa impart un cabinet psihologic situat intr-un apartament cu 2 camere, la parter, in zona Obor/Stefan cel Mare.
Tel.: 0748.060.282
Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:
Buna ziua,
Sunt mamica, am 35 de ani si am un baiat de 1 an. Eu si sotul meu il crestem singuri si consider ca facem parte din categoria de parinti care incearca sa isi creasca copiii cu bun simt si care vor sa isi educe copilul astfel incat sa devina un om civilizat. Ingrijorarea mea este in legatura cu faptul ca majoritatea in aceasta tara nu par sa fi avut sau sa aiba aceleasi scopuri si pretentii.
La Tv, online sunt promovati in mod special oameni inculti si situatii, evenimente pe care le consider exemple proaste, dar care prind foarte bine la oamenii de rand.
Exemple ca lumea isi pierde din bun simt si ca este o problema in educatie avem cu totii peste tot, fie ca mergem pe strada, la volan, pe internet la postari si mai ales la comentariile online, unde nesimtitii si purtarile chiar ilegale sunt sustinute si incurajate iar cei care sa zicem le reclama sunt luati la misto, injurati.
Acum eu stiu ca nu sunt toti la fel si ca cei “vocali” ies in evidenta dar imi fac scenarii cum o sa fie lumea in care o sa traiasca copilul nostru si daca nu cumva o sa fie in dezavantaj. Ma gandesc daca nu cumva ar tb sa il crestem sa nu ii pese de altii si etc.
Si inainte sa ma hotarasc sa fac copilul avean dubii daca sa aduc pe lume o fiinta pentru ca mi se pare ca viata este grea, imposibil sa fie fara suferință. Acum ne gandim sa mai facem inca unul, sa nu fie singur cum am fost noi parintii lui, fara frati. Plus ca cei cu frati am inteles ca se descurca mai bn in societate. Nu este singurul motiv bineinteles.
Din pacate nu am reusit sa plecam din tara unde credem ca ar avea parte de un mediu mai bun si mai corect din multe puncte de vedere.
Cum sa facem noi sa il crestem astfel incat sa fie ferit de nesimtire, nedreptate si suferinta?si noi cum sa facem sa avem o viata cat mai fericita si echilibrata fara sa ne afecteze lucrurile care ne deranjeaza in jurul nostru, anumiti oameni, situatii si ce tine de politica si cum ne afecteaza aceasta?
Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:
Am nevoie de un sfat in privinta comportamentului băiatului nostru de 3 ani și 8 luni.
De la o vreme, a început să aibe plăcere ( bucurie) in a vedea pielea goală. Ca e o bucățică, sau mai mult nu conteaza, el vine si strânge dintii si de drag asa mângâie, mai bine zis freacă burta, piciorul sau ce vede gol.
Totul a început cand a vazut o reclama cu o femeie de la burta in jos, cel puțin atunci am văzut eu, ca a spus că e gagica lui ca vrea sa se culce cu ea și sa o iubească. Precizez ca sotul, nu e atent ce vorbeste si Daca vede o “gagica” il întreba ca copil daca ii place si cine mai stie ce, cand nu sunt prezentă. Apoi a început să bage mana in spate de la gât in jos, asa freacă energic, strânge dintii , stie ca nu e bine ce face ,pt ca i am atras atenția și explicat de multe ori, și apoi se ascunde. Asta o face surorii lui care are un an și 3 luni. Verișoarei de 3 ani a început cu a-i spune că sa se joace de a mama și de a tata Si ii punea mama pe burtica. Bunicului in ai trage bluza sus sa ii atingă bluza, tatălui in A se pune in pat lipit de el pt a l simți și ridicându i tricoul. Spune că doarme pt ca și mie imi pune mana între titi. L am adaptat pana la 2 ani și deseori adormeam după cu mana la titi pt ca ii ziceam ca am buba Si nu mai este lapte.
I am spus ac nu e voie, ca titi e pt lapte( inca o alaptez pe fetita) și am incercat sa il fac sa renunte la acest comportament, dar nu reusesc
Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:
Am 19 ani, in prezent lucrez in alt oraș decât cel natal ca lucrător comercial. Vara trecută am plecat de acasa lăsându-i pe ai mei acolo. Mama este bolnava de ciroza hepatica in ultimul stadiul. Recent am aplicat pentru job ul de model intr-un studio de videochat, aproape de orașul natal. De atunci am pierdut foarte multe persoane dragi, chiar și pe sora mea și mama care sunt foarte supărate din aceasta cauza. Nu inteleg ca fac acest lucru ca sa fie bine și ca sa o pot lua pe mami cu mine. Ieri am fost sunată de la studio ca am fost acceptata și sâmbătă am întâlnire cu ei ca sa semnez.. sunt foarte derutata și îmi este teama ca risc prea multe. Relația cu mama, sora, job ul pe care îl am in prezent. Nu știu ce sa fac..
Psihiatria: Ramura a medicinei care se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si tratamentul persoanelor cu afectiuni mentale. Afectiunile sau tulburarile mentale influenteaza mai toate domeniile de activitate ale unei persoane si sunt cauzate de factori diversi, atat biologici, cat si sociali sau spirituali, scopul psihiatriei fiind acela de stabilire a rolului acestor factori in manifestarea tulburarilor mentale. Pentru a face o mai usoara diferentiere intre un psiholog si un psihiatru, trebuie retinut ca psihiatrul este absolvent al Facultatii de Medicina, cu specializare in Psihiatrie, iar in cazul tratamentului afectiunilor psihice doar el poate prescrie tratamentul medicamentos specific.
Psihologia: Stiinta al carei obiect de studiu il constituie sistemul psihic uman, adica totalitatea proceselor si particularitatilor psihice si comportamentale. Legea care reglementeaza exercitarea profesiei de psiholog, Legea 213/2004, prevede ca psihologul cu drept de liberă practica, absolventul unei forme de invatamant superior de specialitate (Facultatea de Psihologie), poate defasura urmatoarele tipuri de activitati:
a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale;
b) investigarea şi recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburărilor emotionale şi de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional;
e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare.
Psihoterapia: Domeniu aflat la congruenta dintre teorie si practica, medicina si psihologie, o forma de tratament care utilizeaza mijloace psihologice prin care se urmărește diminuarea sau înlăturarea unor simptome sau comportamente care perturba buna functionare a unei persoane in planuri diverse, precum cel familial, scolar, legat de munca, activitatea sexuala etc., dar si o interventie de tipul reconstruire a personalitatii. In Romania, psihoterapeutul are ca prima specializare Psihologia, Psihopedagogia, Asistenta Sociala sau Medicina, la aceasta specializare fiind necesara apoi formarea intr-un anumit tip de psihoterapie (psihoterapie cognitiv-comportamentala, psihanaliza, psihoterapie jungiana sau analitica, psihoterapie ericksoniana etc.). Fiecare dintre aceste tipuri de psihoterapie foloseste anumite tehnici psihoterapeutice sau metode de lucru. De exemplu, psihanaliza freudiana poate folosi ca tehnici sau metode de lucru: interpretarea viselor, interpretarea actelor ratate, asocierile libere etc.
Consilierea psihologica: Daca in unele tari termenii de „consiliere psihologica” si „psihoterapie” sunt sinonimi, in Romania formarile profesionale sunt diferite. Consilierea psihologica este o forma de interventie psihologica care se adreseaza persoanelor aflate intr-o situatie de criza sociala, profesionala sau familiala. Consilierea psihologica utilizeaza metode si tehnici similare psihoterapiei, dar, pentru ca se limiteaza la o situatie prezenta si la rezolvarea ei, se desfasoara intr-un numar mai redus de sedinte. In consilierea psihologica, clientului i se ofera mai degraba o indrumare, un ajutor sub forma de sfaturi, in vreme ce psihoterapia merge mult mai in profunzime, aici importanta putand fi, pentru intelegerea situatiilor prezente, inclusiv investigarea trecutului, inca din primii ani de viata, ca in cazul abordarii psihanalitice, de exemplu.
Psihiatrie = psyche + iatros
Psihologie = psyche + logos
Psihoterapie = psyche + therapeia
In epoca moderna, conceptul psyche semnifica atat sufletul, spiritul omenesc, cat si mintea. Cuvantul, provenit din greaca veche, o reprezenta in mitologie pe Psyche, o tanara muritoare deosebit de frumoasa, personificarea sufletului uman. De ea s-a indragostit zeul iubirii, Eros (Cupidon), alaturi de care a si ramas, devenind nemuritoare, dar asta dupa multe incercari la care a fost supusa mai ales din partea mamei lui Eros, Afrodita (Venus), geloasa pe frumusetea ei.
Tot din greaca veche provin:
iatros = medic
logos = cuvant, vorbire, discurs (in unele variante si „stiinta”)
therapeia (therapeuein) = a vindeca, a îngriji
Inca dinainte de anii 400 IH vechii greci stabileau legaturi intre trasaturile de personalitate si cele fizice. In ceea ce priveste tratarea afectiunilor psihice, vechii egipteni nu diferentiau bolile care tineau de corp, de cele care tineau de psihic si localizau in inima ceea ce numim astazi procese psihice.
O parte a acestei perioade a fost marcata de credinta ca afectiunile mentale erau pedepse ale zeilor. Primul care a renuntat la misticism si a conditionat starea de sanantate de influenta unor factori specifici vietii omenesti a fost medicul grec Hipocrate (apr. 460 IH-370 IH). El a legat, de exemplu, crizele de epilepsie de o tulburare in functionarea creierului si a formulat ipoteza localizării proceselor psihice în creier. Evolutia catre o cat mai corecta intelegere a tulburarilor mentale, a trecut prin stadii considerate astazi naive, precum credinta vechilor greci ca isteria este specifica doar femeilor si este cauzata de o afectiune a uterului, si prin tratamente precum baile pentru depresie, flebotomie (luarea de sange) pentru psihoze, masaje, ventuze, etc. Bolnavii care isi puteau face rau sau puteau face rau altora erau izolati in incaperi cu ferestre situate inaltime, neexistand niciun fel de institutie asemanatoare spitalelor contemporane.
Primele locuri destinate bolnavilor psihic se pare ca au aparut in anii 1100, in Damasc (capitala Siriei de astazi), Cairo (capitala Egiptului de astazi) si Granada (astazi, provincie din comunitatea spaniola autonoma, Andaluzia). In Europa, in 1377, s-a infiintat la Londra cel mai vechi spital european pentru bolnavii psihic, dar si asa, unii dintre acestia, cei agitati sau agresivi, erau închisi în custi si dusi in afara orasului.
Dupa prima jumatate a Evului Mediu, ca urmare a influentei Inchizitiei, s-a inregistrat o involutie sociala si culturala. Persoanele cu tulburari mentale erau considerate posedate de demoni si torturate pentru a recunoaste acest lucru, iar in cazul femeilor, acestea erau acuzate de vrajitorie si arse pe rug. Totusi, spre sfarsitul perioadei, un mare invatat al vremii, medic, printre altele, Paracelsus (1493-1541), de origine germano-elvetiana, a vorbit pentru prima data despre importanta a ceea ce astazi numim inconstient si despre faptul ca bolile mentale pot fi declansate de anumite ganduri ale pacientului.
In Franta, Germania sau Anglia, incep sa se inmulteasca spitalele pentru persoanele cu afectiuni mentale, care nu aveau insa ingrijiri medicale adecvate, iar bolnavii agresivi sau agitati erau imobilzati in lanturi. Alte tratamente empirice constau in electrocutari, dusuri reci, substante vomitive sau purgative, comprese cu mustar.
Abia către sfârșitul sfarsitul anilor 1700, sub influența Iluminismului, incepe sa se dezvolte psihiatria clinica practicata de medici in institutii special amenajate. Medicului francez Philippe Pinel este cel care propune inlocuirea lanturilor cu terapii adecvate.
1800: A fost recunoscuta necesitatea stabilirii unor metode stiintifice de studiu in psihologie.
1808: A fost folosit pentru prima data termenul psihiatrie, de catre medicul german Johann Christian Reil.
Dupa 1850: Incepe sa se faca din ce in ce mai mult legatura intre apariția simptomelor psiho-patologice si posibile modificari in functionarea creierului.
1853: A fost folosit pentru prima data termenul psihoterapie, de catre psihiatrul englez Walter Cooper Dendy.
1879: Medicul german Wilhelm Wundt a infiintat primul laborator de psihologie experimentala.
In aceasta perioada suscitau un deosebit interes tulburarile nervoase (nevrozele), pentru care se utiliza, ca metoda de tratament, hipnoza. Tot acum, un mare impact asupra neurologiei si psihologiei il are francezul Jean-Martin Charcot, cel care infiinteaza singura clinica de neurologie din Europa, astazi fiind considerat intemeietorul neurologiei moderne. Printre elevii lui ajunsi, la randul lor faimosi, a fost si Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, cel care a facut importante referiri la inconstient, sexualitatea infantila sau semnificatia viselor si care descoperit „tratamentul prin discutie”.
Pentru o mai simpla intelegere, formarea in psihoterapie este similara rezidentiatului in medicina, deci este acea modalitate prin care te specializezi in ceva anume. Fara aceasta formare nu poti profesa ca psihoterapeut. In Romania legea prevede ca doar absolventii facultatilor de Psihologie, Psihopedagogie, Asistenta Sociala sau Medicina pot face apoi formarea intr-un anumit tip de psihoterapie (psihoterapie cognitiv-comportamentala, psihanaliza, psihoterapie jungiana sau analitica, psihoterapie ericksoniana etc.). Fiecare dintre aceste tipuri de psihoterapie foloseste anumite tehnici psihoterapeutice sau metode de lucru. De exemplu, psihanaliza freudiana poate folosi ca tehnici sau metode de lucru: interpretarea viselor, interpretarea actelor ratate, asocierile libere etc. iar psihoterapia rational-emotiva si cognitiv-comportamentala se poate folosi de modelul ABCDE (identificarea si inlocuirea cognitiilor irationale cu cele rationale).
In plus, toate aceste tipuri de psihoterapie pot fi efectuate in una sau mai multe forme/modalitati:
Pentru ca fiecare are specificul ei si nu putem alege sa facem psihanaliza in loc de terapie cognitiv-comportamentala, fara sa stim, de exemplu, ca prima poate dura si 5 ani, iar a doua se poate finaliza si in 6 luni? Daca ajungem la un psihoterapeut a carui abordare psihoterapeutica nu ne este potrivita, acesta trebuie (conform eticii si deontologiei profesionale), sa ne indrume spre cea mai potrivita forma de psihoterapie, in functie de specificul problemei/problemelor noastre, varsta, disponibilitatea de timp, disponibilitatea financiara, personalitate etc.
Cateva dintre cele mai cunoscute tipuri de psihoterapie (de mentionat ca in practica psihoterapeutica se pot folosi, combinate, tehnici de lucru din mai multe tipuri de psihoterapie, in functie de specificul clientului, aceasta fiind si ideea care sta la baza a ceea ce se numeste psihoterapie integrativa):
Reprezinta prima scoala vieneza de psihoterapie. Preluata sau, dimpotriva, contestata, psihanaliza, al carei intemeietor a fost psihiatrul austriac, de origine evreu, Sigmud Freud (1856-1939), a marcat practic inceputurile practicii psihoterapeutice. La baza psihanalizei sta teoria conform careia comportamentele sunt determinate de conflictul dintre constient si inconstient, dintre factorii sociali si cei biologici. In psihanaliza, individul este privit ca fiind format din trei componente:
- Sinele (parte a inconstientului): instinctele, dintre care cel mai important este considerat instinctul sexual;
- Eul (constientul): reprezinta Sinele influentat de factorii externi, adica Sinele din viata reala si are rolul de a se adapta mediului extern si de a controla instinctele, cautand modalitati de satisfacere a acestora (neindeplinirea acestor instincte poate cauza, de exemplu, anxietate si chiar comportament nevrotic);
- Supraeul (parte a inconstientului): contine Eul ideal si constiinta morala, este domeniul valorilor, traditiilor, al cerintelor externe, al interdictiilor.
Freud a stabilit totodata cele cinci stadii ale dezvoltarii personalitatii umane in functie de fazele sexualităţii timpurii, considerand ca modul lor de desfasurare al acestor faze ale sexualitatii influenţează anumite aspecte din perioada adulta: faza orala (0-1 an), faza anala (1-3 ani), faza falica/oedipala (3-6 ani), faza latenta (6-12 ani) si faza genitala (pubertate). Printre metodele de lucru ale psihanalizei se numara: analiza viselor, interpretarea actelor ratate, asocierile libere, analiza rezistentelor. Mai multe detalii despre psihanaliza puteti citi aici.
Este a doua scoala vieneza de psihoterapie si a fost dezvoltata de psihiatrul austriac, de origine evreu, Alfred Adler (1870-1937), avand ca idee de baza determinismul social si nu cel biologic si de mediu. In psihoterapia adleriana, spre deosebire de psihanaliza, accentul se pune nu pe inconstient, ci pe constient, si se considera ca fiecare individ urmeaza un scop unic, personal, care are la baza convingerile formate in primii ani de viata. De aceea, primul pas al acestui tip de psihoterapie consta in obtinerea informatiilor despre familia clientului, originea lui, experientele din copilarie fiind cele care dau nastere complexului de inferioritate. Scopul acestei terapii este acela de a incuraja clientii sa-si asume propriul destin.
A treia scoala vieneza de psihoterapie, intemeiata de psihiatrul austriac, de origine evreu, Viktor Frankl (1905-1997), logoterapia reprezinta o formă de psihoterapie centrata pe sens, in care clientul este confruntat cu sensul vietii sale si reorientat catre acesta.
S-a desprins din psihanaliza freudiana, iar intemeietorul ei este medicul si psihiatrul elvetian Carl Jung (1875-1961). Jung introduce concepte noi:
- teoria arhetipurilor: Persona: ceea ce aratam societatii, Anima: imaginea colectiva a femeii, pentru barbat, Animus: imaginea colectiva a barbatului, pentru femeie, Umbra: partea intunecata, neacceptata a psihicului;
- inconstientul colectiv: mostenirea umana care sta la baza componentei psihice a fiecarui individ, acordand importanta partii spirituale, mistice si creative a fiecarui individ;
- orientarea personalitatii: orientare introverta: accentul cade pe subiectiv si orientare extroverta: accent asupra exteriorului
Ca metode de lucru apar si aici asocierile libere, analiza viselor (dar nu predominant din punct de vedere sexual, ca la Freud) etc. Scopul psihoterapiei analitice este de a armoniza clientul cu lumea sa interioara, tinand insa cont si de cea externa.
Fondatorul ei a fost psihologul american Carl Rogers (1902-1987), iar teoria centrala se bazeaza pe ideea ca fiecare individ este, de la natura, bun, competent si valoros, deci are potentialul de a-si imbunatati conditia existentiala. Capacitatea de dezvoltare este proprie fiecarei persoane, iar in teoria lui Rogers aceasta idee apare sub forma conceptului tendinta de actualizare. Problemele intervin atunci cand o persoana are o perceptie falsa despre sine si Eul sau nu mai poate indeplini functia de actualizare, deci procesul de dezvoltare este blocat. Libertatea experientiala este cea care permite individului sa-si exprime necenzurat propriile sentimente si ganduri si astfel Eul sau sa poata corespunde realitatii. Cand libertatea existentiala este limitata, apare anxietatea, iar uneori aceasta este urmata de un comportament nevrotic. Libertatea interioara a unei persoane este cea care creeaza contextul pentru ca aceasta sa devina apta sa-si conduca in cel mai bun mod propria viata.
A fost intemeiata de psihiatrul german, de origine evreu, Fritz Perls (1893-1970), iar la baza ei sta ideea de constientizare a ce se intampla aici si acum; constientizarea, de catre client, a comportamentului, sentimentelor, gandurilor sale din momentul respectiv si mai putin pe cauzalitatea lor. Contactul cu realitatea se realizeaza prin toate simturile si necesita, ulterior, internalizarea informatiilor obtinute, in scopul dezvoltarii individului. Problemele apar atunci cand exista rezistente la contact: introiectia (adoptarea convingerilor sau valorilor specifice altor persoane), proiectia (atribuirea gandurilor si sentimentelor proprii unei alte persoane), confluenta (simbioza, lipsa de separare intre sine si ceilalti) etc.
Nu exista un echivalent perfect in romana pentru cuvantul german „gestalt”, dar el ar putea fi tradus cu “formă”, “configurație”, “pattern”.
Psihoterapia existentiala are la baza patru griji existentiale fundamentale: moartea, libertatea, izolarea si lipsa de sens, identificate de psihiatrul american Irvin D. Yalom, si analizeaza conflictele care apar din confruntarea individului cu ele.
Bazele teoriei cognitiv-comportamentale au fost puse de psihiatrul american Aaron Beck, care considera ca modul in care gandim determina modul in care ne simtim si comportamentul pe care il adoptam. Deci pentru a schimba comportamentul unei persoane, trebuie sa intervenim asupra modului de gandire al acesteia, modul in care interpreteaza situatiile. Ca metode de lucru ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale sunt folosite: identificarea cognitiilor (gandurilor) negative, modificarea cognitiilor negative si implicit a comportamentului care rezulta din acestea. Psihoterapia cognitiv-comportamentala poate fi de scurta durata (3-6 luni) si este folosita de foarte multe ori in tratarea depresiei, anxietatii, atacurilor de panica sau fobiilor.
Are la baza concepte ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale si este considerata una dintre cele mai eficiente psihoterapii actuale, fondatorul ei fiind psihoterapeutul american Albert Ellis (1913-2007). Pleaca de la ideea ca problemele emotionale ale clientilor pornesc de la cognitiile irationale, acestea putand fi insa inlocuite prin cognitii rationale, menite sa ajute la dezvoltarea unor comportamente adecvate. Una dintre cele mai eficiente tehnici de lucru prin care se intervine asupra cognitiilor irationale o reprezinta modelul ABC, initiat de Ellis in 1962, in care:
- A (activating events) – evenimentul activator (un anumit eveniment, diferite emotii, factori biologici, etc.);
- B (beliefs) – cognitiile, gandurile persoanei respective urmand componentei A, ele putand fi rationale sau irationale;
- C (consequences) – consecinţele procesului cognitiv: comportamente, raspunsuri afectiv-emotionale si psihofiziologice/biologice.
Ulterior, Ellis a transformat modelul ABC in modelul ABCDE, adaugand:
- D (disputing) – disputarea: restructurarea cogniţiilor irationale: Ce efect au aceste convingeri asupra mea? Ma ajuta sau nu? Sunt convingeri sustinute de argumente logice? Ce trebuie facut pentru a le modifica?
- E (effective/eficient) – noul efect: asimilarea unor noi cognitii eficiente, functionale si raţionale, in locul celor disfunctionale si irationale.
Despre cognitii irationale si mai multe detalii despre modelul ABC puteti citi si in articolul Cand frustrarea ne dicteaza vorbele si gesturile. Toleranta scazuta la frustrare.
Fondatorul analizei tranzactionale este psihiatrul de origine canadiana Eric Berne, iar obiectivul analizei tranzactionale este acela de a ajuta clientul sa-si dezvolte un script/scenariu de viata sanatos: I’m OK, you’re OK / Eu sunt bine, tu esti bine.
Cele patru aspecte fundamentale ale analizei tranzactionale sunt: 1. starile Eului: parinte, adult si copil, 2. scripturile/scenariile: cum este influentata viata de adult de felul in care se desfasoara primele relatii din copilariei, 3. explorarea tranzactiilor (interactiuni interumane): ce isi fac si isi spun oamenii unii altora, 4. jocurile si inselatoriile: ce fac oamenii pentru a obtine ceea ce doresc.
Fondatorul ei este Jacob Levi Moreno (1889-1974), psihiatru american de origine evreu, nascut in Romania, care a sesizat posibilitatea de a folosi teatrul ca pe o modalitate terapeutica. Psihodrama este, de fapt, o forma de terapie de grup care foloseste ca tehnica de lucru jocul de rol, prin care continutul vietii psihice este scos la iveala. Jocul de rol solicita individul afectiv, cognitiv si comportamental, iar acesta invata mai multe atat despre sine, cat si despre relationarea cu ceilalti.
Consiliere genetica
Consilierea genetica evalueaza riscul de mostenire sau de transmitere a anumitor boli genetice, pornind de la istoricul medical familial, dar si personal al pacientului.
Consiliere pentru dezvoltare personala
Extras din standardul ocupational: “Consilierul pentru dezvoltare personala este o persoana neutra, impartiala, care ii sustine pe clienti în investigarea situatiilor problema si faciliteaza explorarea solutiilor potentiale pentru reglarea eventualelor disfunctionalitati induse in plan personal si in relatiile socio-profesionale de catre o serie de factori perturbatori (…), prin intermediul unor tehnici si instrumente specifice.”
Consiliere vocationala
Extras din standardul ocupational: “Consilierul vocaţional este specialistul care oferă servicii sociale de evaluare vocaţională, orientare profesională şi susţinere motivaţională în vederea dezvoltării autonomiei personale. Consilierea vocaţională reprezintă un proces (…) pe parcursul căruia evaluarea vocaţională, orientarea profesională, identificarea unui loc de muncă, angajarea, susţinerea post angajare constituie etape cadru în dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, de autonomie şi dezvoltare socio-profesională, în sensul împlinirii vocaţiei personale.”
Constelatii familiale
Psihoterapeutul Bert Hellinger a descoperit ca sistemul familial are o ordine naturala care, atunci cand este afectata, determina efecte resimtite de generatiile viitoare. Este ideea care sta la baza terapiei sistemice.
Hipnoza clinica
In hipnoza clinica se foloseste tehnica hipnozei, de catre specialisti in psihologie sau psihoterapie, unele dintre scopurile acesteia fiind: aducerea la nivel constient a unor traume produse in timpul vietii individului, dar si ameliorarea starii de sanatate a individului.
Sexologie
Sexologia se ocupa cu studiul sexualitatii umane, sexologul fiind medicul sau psihologul care ofera ajutor de specialitate in cazul tulburarilor de natura sexuala.
Tehnica eliberarii emotionale (EFT)
Tehnica eliberarii emotionale face parte din categoria terapiilor energetice de meridian, fiind o metoda de vindecare si autovindecare, atat a problemelor emotionale, cat si fizice.
Terapie prin culoare / Cromoterapie
Cromoterapia se bazeaza pe vechea arta a utilizarii culorilor si a luminii in tratarea afectiunilor sau a bolilor de orice fel.
Terapie prin jocul cu nisip / Sandplay
Terapie prin muzica / Meloterapie
Meloterapia este terapia in care muzica este folosita ca mijloc de exprimare, afectiunile tratate putand fi: agresivitatile ascunse, tulburarile mentale sau afective, anumite blocaje, dar si cateva boli psihosomatice, precum astmul sau problemele de alimentatie.
Terapii transpersonale
Termenul de terapii transpersonale desemneaza toate acele mijloace, tehnici, sisteme de credinte cu aplicatii practice, tehnologii ale sacrului cum le numea Mircea Eliade, care exploateaza dimensiunea terapeutica a reconectarii fiintei omenesti la adevaratele sale origini si dimensiuni. Psihologia si medicina secolului XX a depasit cu greutate viziunea mecanicista asupra fiintei omenesti. Progresele stiintei, mai ales in domeniile fizicii cuantice, biologiei si biochimiei au confirmat insa viziunea holistica a stravechilor sisteme de credinta, astfel incat o noua viziune asupra Universului si a Fiintei isi face loc astazi, configurand ceea ce este cunoscut sub numele de noua paradigma. Adica un nou concept asupra lumii, in care toate lucrurile din Univers sunt interconectate.
Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:
Bună ziua!!sunt o mămică (singura mereu) de 60 ani,povestea mea este un pic complexa:băieții mei,(bărbați)respectiv 36 și 30 ani ,(unul căsătorit cu copil sa zicem realizat) celălalt un copil bun dar dependent de mine,:( nu reușește să fie dependent,a muncit pe ici pe colo,și în afara țării,dar acum este acasă,și nu reușește să ia o decizie să meargă la muncă,adică vrea numai munci bine plătite și comode,(ce-i drept a și avut până acum astfel de munci)dar mereu a incercat altceva..Acum cu ajutorul meu financiar și-a cumpărat bilete să meargă într-o țară străină la un loc de muncă,dar între timp nu reușește să se decidă,motive:că e drumul lung de acasă(cu chirie unde va sta) până la muncă și nu are mașină,etc…eu nu știu cum să îl îndrum ,și nici nu reușesc să ajung la sufletul lui,nu îl înțeleg,și eu am muncit și muncesc,până acum mult in orice condiții și chiar dacă mi-a fost greu am făcut-o!!in fine,as putea fi mai dura,dar problema mea este că am avut mereu teama sa nu li se întâmple ceva rău,adică i-am ținut mereu sub aripa cum se spune,nu reușesc să scap de teama asta,cum sa fac??nu știu dacă mă înțelegeți,am o teama in suflet,că dacă le impun ceva sa nu li se întâmple ceva rău,nu pot sa gândesc pozitiv!!Mulțumesc anticipat pt răspunsuri,dacă reușiți să înțelegeți ce vreau sa spun, Mulțumesc!!Aura
