Login

Cursuri de balneofizioterapie | Kinetoterapie | Masaj terapeutic

Cursuri gratuite

Sfatul terapeutului

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

Sunt o mămică (singura mereu) de 60 ani. Povestea mea este un pic complexa: băieții mei, respectiv 36 și 30 ani (unul căsătorit cu copil sa zicem realizat), celălalt, un copil bun, dar dependent de mine: nu reușește să fie dependent, a muncit pe ici pe colo și în afara țării, dar acum este acasă și nu reușește să ia o decizie să meargă la muncă…

Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:

www.facebook.com/groups/intreabaterapeutul:

Bună ziua!!sunt o mămică (singura mereu) de 60 ani,povestea mea este un pic complexa:băieții mei,(bărbați)respectiv 36 și 30 ani ,(unul căsătorit cu copil sa zicem realizat) celălalt un copil bun dar dependent de mine,:( nu reușește să fie dependent,a muncit pe ici pe colo,și în afara țării,dar acum este acasă,și nu reușește să ia o decizie să meargă la muncă,adică vrea numai munci bine plătite și comode,(ce-i drept a și avut până acum astfel de munci)dar mereu a incercat altceva..Acum cu ajutorul meu financiar și-a cumpărat bilete să meargă într-o țară străină la un loc de muncă,dar între timp nu reușește să se decidă,motive:că e drumul lung de acasă(cu chirie unde va sta) până la muncă și nu are mașină,etc…eu nu știu cum să îl îndrum ,și nici nu reușesc să ajung la sufletul lui,nu îl înțeleg,și eu am muncit și muncesc,până acum mult in orice condiții și chiar dacă mi-a fost greu am făcut-o!!in fine,as putea fi mai dura,dar problema mea este că am avut mereu teama sa nu li se întâmple ceva rău,adică i-am ținut mereu sub aripa cum se spune,nu reușesc să scap de teama asta,cum sa fac??nu știu dacă mă înțelegeți,am o teama in suflet,că dacă le impun ceva sa nu li se întâmple ceva rău,nu pot sa gândesc pozitiv!!Mulțumesc anticipat pt răspunsuri,dacă reușiți să înțelegeți ce vreau sa spun, Mulțumesc!!Aura

Tina Petrareanu
Tina Petrareanu Eu înțeleg ce spuneți, însă nu văd întrebarea.
Cum vă putem ajuta noi?
Monica Enescu
Monica Enescu Va recomand sa incepeti un proces terapeutic in care sa explorati aceasta teama pe care o aveti. Teama pe care, inconstient i-o transmiteti si fiului dvs, care la randul lui o simte si nu gaseste curajul sa infrunte viata, de teama ca i s-ar intampla ceva rau sau ca vi s-ar intampla dvs ceva rau, daca el ar fi independent. Faptul ca dvs afirmati ca sunteti si ati fost “mereu singura” arata ca probabil v-ati pus propria fericire in mainile copiilor dvs, si ca nu ati prea trait pentru dvs, ci pentru ei, legandu-i astfel inconstient de dvs. Cu ajutorul unui psihoterapeut care sa va ghideze, veti deveni mai independenta, iar baiatul va putea fi si el la randul lui, independent. Curaj!
Carmen Sorici
Carmen Sorici Sa va traiasca baietii si felicitari pentru drumul parcurs, inteleg ca va aflati in impas si va intrebati cum procedeaza o ,,mamica” cu doi copii adulti. Probabil considerati ca independenta lor financiara ca finalul misiunii si va cred ca este dificil , insa vremurile sunt asa cum sunt si nu ne putem pune toti in acelasi tipar mai ales in acel social. Va confruntati cu doua temeri mari si nu stiti pe care sa o alegeti, teama de a li se intampla ceva si nu veti fi aproape de ei si a doua teama ca nu se pot intretine ceea ce cumva va inavalideaza ca mama. nici dumneavoastra nici lor nu va fac bine nici una dintre ele, A fi ,,realizat” s-ar putea sa fie pentru ei conditia de a isi merita locul in ochii dumneavoastra si a celor din jur, astfel ei traind frustrarea ca nu vor realiza niciodata ceva destul de multumitor asa ca mai bine nu se straduie si prin teama ca li se poate intampla ceva ii tineti legati de starea de copil, nelasandu-i sa creasca sa devina capabili sa aiba grija de ei. Sunt copiii dumneavostra, dar privitii ca pe niste adulti ce sunt lasandu-i sa si ia propriile decizii, ii puteti ajuta daca va cer acest lucru, dar nu conditionati si reprosati ajutorul cu ce faceati dumneavostra la varsta lor. Educatia s-a terminat, nu mai este cazul sa le impuneti ceva, au nevoie doar sa fie ascultati, cu bune si cu rele, au nevoie sa fie sustinuti de cineva care sa le fie alaturi chiar daca gresesc si mai ales atunci cand gresesc si poate au nevoie sa greseasca pentru a-si invata propriile lectii, aici parintii sunt neputinciosi nu pot trai in locul copiilor. Daca ar fi sa va dau o sugestie ar fi sa nu va mai ganditi asa mult la ce simtiti dumneavoastra ci sa incercati sa intelegeti ce simt ei, sau mai bine spus cel mic, dar fara sa-l judecati, sa va puneti in locul lor cu varsta si cu circumstantele vietii de acum. Succes!

Lasa un comentariu

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19362 raspunsuri primite pentru 4122 intrebari
Vezi toate intrebarile


implant dentar fast and fixed