Copilul meu are un coleg extrem de violent, care agreseaza zilnic toti copiii. Are un trecut infiorator. El si fratii lui au fost abuzati de tata in cel mai oribil mod posibil, este batut de mama si de bunica in mod constant, nu se ocupa nimeni de el. Imi este mila de el, pe de alta parte, imi este groaza sa stiu ca i-ar putea face ceva teribil copilului meu.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online
Buna ziua!
Am un copil in clasa a 2-a. Anul trecut l-am mutat din clasa in care fusese inscris initial, din cauza unor colegi extrem de violenti. Copilul meu nu numai ca venea aproape zilnic batut (pumni in burta, picioare in ochi, usi trantite in cap), dar incepuse sa si capete tot felul de obiceiuri urate, sa arate degetul, sa injure etc. Copilul cel mai problematic este un “vip”, este “de familie buna”, nimeni nu face nimic in privinta lui. Am avut rabdare aproape doi ani, am crezut si sperat ca lucrurile se vor linisti, dar totul incepea sa degenereze tot mai rau. Copilul venea de la scoala batut, cu caietele vraiste, doar cateva cuvinte fara sens scrise pe ele. Spunea ca nu intelege nimic, ca este prea mult haos in timpul orelor, trebuia sa reiau fiecare lectie cu el si sa i-o predau din nou acasa.
Am decis la sfarsitul clasei 1 sa il mut la alta clasa, al carei colectiv de elevi era pe jumatate fata de cel din prima clasa si a carei doamna invatatoare mi-a fost calduros recomandata. Totul bine , copilul s-a integrat, desi cu oarece dificultate la inceput.
Anul acesta clasa s-a marit de la 17 la 22 de copii. Printre acestia este un baietel extrem de violent, care ii agreseaza zilnic pe toti copiii, cu sau fara sa i se dea motiv. Este un si un copil destul de masiv, de doua ori cat al meu… Le da palme peste ochi, pumni, ii strange de gat, ii injura si ii ameninta. Intr-o zi copilul meu i-a pus piedica la ora de sport. Ca sa se razbune, l-a prins in clasa, l-a trantit pe jos, s-a pus pe pieptul lui cu toata greutatea si l-a strans de gat.
Si multe late asemenea… De obicei violentele se petrec in pauze, cand nu este niciun profesor sau invatatoarea in clasa.
Astazi am vorbit cu directorul si am aflat ca acest copil are un trecut infiorator. El si fratii lui au fost abuzati de tata in cel mai oribil mod posibil, este batut de mama si de bunica in mod constant, practic se ingrijeste singur, nu se ocupa nimeni de el. A venit in aceasta scoala aproape salbatic. Inteleg ca sufera enorm si ca violenta lui este o manifestare a acestei suferinte.
Copilul este sub supravegherea unui psiholog si a psihopedagogului din scoala. Are niste reactii foarte brutale si imprevizibile, nu stii niciodata cand va lua o chestiune in gluma si cand se va infuria si va lovi. Comportamental, progresele facute pana acum la clasa sunt minime, desi este un copil foarte inteligent (astazi a luat fb la testare la mate). Are mania controlului, ii place sa comande, sa fie vazut ca un sef. Este zeflemitor cu doamna si cu restul adultilor, nimic nu il sperie sau impresioneaza. Doar cand este amenintat ca o sa fie sunata mama lui plange si se roaga de doamna sa nu o sune, este extrem de atasat de mama lui, o iubeste enorm, desi aceasta este violenta cu el.
Ca ca om, mi s-a facut instantaneu rau cand am aflat prin ce a trecut acest copil si imi este sincer mila de el. Pe de alta parte, ca mama, imi este groaza sa stiu ca in orice moment acest copil i-ar putea face ceva teribil copilului meu, pentru care se pare ca a dezvoltat o “simpatie”. Pe el il ia cel mai des la ochi, desi toti copiii sunt loviti sau brutailizati, constant.
Copilul meu are din nastere o leziune cerebrala care , de cativa ani, ii provoaca crize epileptice. Cu toate acestea este un copil cu un intelect perfect normalt, prietenos, extrem de afectuos si sociabil. Tocmai din cauza acestei afectiuni am luat decizia sa il scot din primul colectiv si tot din aceasta cauza stau tot timpul cu sufletul la gura sa nu fiu sunata de la scoala ca a facut vreo criza. Cand suna dimineata telefonul imi explodeaza inima, ma gandesc automat ca s-a intamplat ceva cu el. Acum se adauga teama de acest nou coleg. I-am spus copilului meu sa stea departe de el, sa nu il mai provoace, dar chiar si asa tot a fost lovit fara motiv.
Va rog, inrumati-ma, ce as putea sa fac eu, ca parinte, sa evit violentele acestui copil nou venit? Mai mult decat sa vorbesc cu al meu si sa-i spun sa stea departe de el si sa nu-l provoace nu stiu ce as putea face. Ce este de facut pentru a-l ajuta pe acel copil sa se relaxeze si sa nu se mai manifeste violent?