Am 15 ani si de aproape 2 ani am stari triste si ma automutilez. Am fost jignita de profesori si exclusa din colectivului de copii. Mama are niste probleme psihice, eu am un handicap fizic si 12 operatii. De curand m-am apucat si de fumat, alcool etc.

Am 15 ani si de aproape 2 ani am stari triste si ma automutilez. Am fost jignita de profesori si exclusa din colectivului de copii. Mama are niste probleme psihice, eu am un handicap fizic si 12 operatii. De curand m-am apucat si de fumat, alcool etc.

80 vizite

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online:

Am 15 ani aproape 16 din pacate…Sunt eleva la liceu.
De aproape 2 ani am stari triste, se mai intampla uneori sa nu mai simt nimic si de aceea am inceput sa ma automutilez ( taieturi pe mana si alte forme de automutilare) . M-au afectat mult ani din gimnaziu deoarece eram jignita de profesori si apoi eram inafara colectivului de copii ca de obicei, etc.
Si situatia in familie nu este prea roz…chiar deloc.
Si toate astea din cauza ca “mama” a avut/are niste probleme psihice ea fiind internata la momentul acela intr-un spital de boli psihice iar eu eram foarte atasata de ea dar tot ce am primit in schimb a fost decat pumni si cuvinte jignitoare…Oricum eram obisnuita cu astea ,era la ordinea zilei.
Diagnostic ? Uhm eu am un handicap fizic am 12 interventii chirurgicale( o sa mai urmeze) si cu ocazia asta am fost la mai multe evaluari psihologice ce scria pe acolo era : Anxietate( de vreo 3 ani) si niste chestii de agitatie psihomotorie, blah blah.
Din octombrie ma duc la un consilier scolar dar tot ce a facut a fost sa imi spuna ca nu am nimic cu toate ca stie tot ce am precizat mai sus. Ahh da, de curand m-am apucat si de fumat, alcool etc… Si nu cred ca o sa mai rezist mult la ce planuri(sinucidere, probabil ca e mai frumos cred, da…) de “viitor” am.. e un fel de cry for help dar nimeni nu aude.

Botezat-Antonescu Radu sa stii ca eu ti-am auzit strigatul de ajutor pe care l-ai facut aici si ma gandesc ca ai nevoie de sprijin real, de la persoana care sa fie efectiv langa tine in aceasta si urmatoarea perioada (nu exista cineva care sa aiba acest rol?). Inteleg ca mama ta are anumite probleme psihice si ma gandesc ca este normal ca prin relatia cu ea sa fi trait multe lucruri pe care nu le-ai putut intelege si asimila corespunzator (nu este vina ta!). Gaseste in primul rand un aliat in familie; simptomele pe care le ai si ideile aferente trebuiesc abordate in acest punct si de un psihiatru (de copii) dar si de un psihoterapeut care lucreaza cu asemenea probleme si categorie de varsta (conteaza). Nu renunta!
- RĂSPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS ÎNTREBAREA: Nu exista cineva care sa aiba acest rol? Nu, am incercat sa vorbesc cu tatal meu despre asta dar nu parea prea implicat asa ca am abandonat subiectul. Acum ceva timp l-au sunat cei de la liceu sa il anunte de comportamentul meu si gandurile mele legat de ce am spus mai sus in acel mesaj. Si tot ce a facut dupa apelul telefonic a fost sa tipe la mine si sa imi spuna : “Ca ce ma suna pe mine?, Ce dracu ai spus . De ce ai absente atat de multe? Si etc…”
- Botezat-Antonescu Radu bunici, unchi, matusi mai apropiate? Un profesor sau mentor care sa ofere un sprijin?
- RĂSPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS ÎNTREBAREA: Nu…
- Botezat-Antonescu Radu a construi relatii semnificative, importante, reale cu diverse persoane este foarte important pt echilibrul nostru emotional si mental. Ma gandesc ca ti-ar fi de mare folos sa incepi sa construiesti asemenea relatii. Poti incepe cu psihologul scolar, cu persoane care au ceva in comun cu tine (de genul hobby); relationeaza deschis cu oricine este dispus sa fie alaturi de tine si alaturi de care poti fi si tu. La inceput poate o sa fie greu dar niciun lucru bun nu se obtine usor. Persevereaza! Incearca totusi sa ii spui tatalui tau despre ce ne-ai scris aici… poate chiar sa citeasca si el cuvintele tale, chiar daca este posibil ca el sa reactioneze in prima faza mai ‘aiurea’.
  
  RĂSPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS ÎNTREBAREA: O sa incerc… dar pare imposibil si scary uh.. Multumesc oricum!
- Botezat-Antonescu Radu Totul este greu la inceput, chiar si a a face o pictura, sau un cantec, sau orice, insa tine de noi sa exersam in fiecare zi ceea ce dorim sa fim/obtinem. Curaj!
Bety Anghel Multe probleme si putini ani ! Uff ! Descrii simptome care tin de depresie severa, cu risc suicidar. Ai avea nevoie de medicatie antidepresiva cat mai repede. Programeaza-te la un psihiatru. Ar fi pacat sa recurgi la gesturi extreme. Mai asteapta ! Toate aceste stari de deprimare extrema se datoreaza lipsei de afectiune si suport emotional si nu in ultimul rand, varstei. Toate astea vor fi mai usor de gestionat odata cu trecerea anilor, te asigur !
Domnul sa te calauzeasca !
psih.B.Anghel