Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna ziua! as dori un sfat de la dumneavoastra penru ca ma simt foarte dezorientatasi nu prea mai am incredere im mine.Am 29 de ani sotul meu are 30 stam impreuna de aproape 11 ani. nu suntem casatoriti cu acte si avem un copil impreuna de 6 ani.Pot sa spun despre noi ca ne-am lut la ambitie, ca sa zic asa, pentru ca parintii nu ne lasau sa vorbim , mai precis ai mei. eu eram la liceu cand am fugit impreuna. Dupa ce am fugit parintii lui ne-au asigurat ca putem locui la ei, ceea ce am facut timp de 5 ani acum stam la ai mei de alti 5 ani.Datorita parintilor nostri , a impotrivirii lor si a certurilor am ajuns sa ne iubim din ce in ce mai mult, am invatat sa ne aparam ,sa fim sinceri, sa fim din ce in ce mai apropiati.Este adevarat ca nu prea ii placea munca la inceput si asta a dus la destule greutati. Dar am muncit eu pentru amandoi si nu a fost o problema mi-a placut.Si imi place sa pot sa le ofer tot ce isi doresc numaib sa ii vad fericiti pe el si pe baiat.Am lucrat vreo 5 ani , dupa ce am nascut la 6 luni , la un magazin unde nu prea aveam zile libere.Acum doi ani s-a angajat si el la o croitorie unde a reusit sa se integreze. Insa anul trecut prin iulie mi-a marturist ca si-a facut o prietena , o femeie mai in varsta la vreo 42 de ani, si ca ar vrea sa aiba relatii intime cu ea doar din curiozitate. Dupa cateva discutii si calme si mai aprinse a renuntat si a facut tot posibilul ca eu sa lucrez cu el acolo. Acea relatie s-a incheaiat si totul parea sa fie ok cand prin octombrie-noiembrie incepusem sa am niste sentimente ciudate cum ca ar avea pe altcineva. Era o colega noua de seama cu noi despre care imi vorbea foarte frumos , dar imi lasa o indoiala in suflet.La inceput am crezut ca sunt eu nebuna pentru ca la un moment dat stateam cu ei si ma simteam in plus.A inceput sa vorbeasca cu ea pe WhatsApp.La inceput mai putin acum vorbesc non stop.I concediul de Craciun la insistentele mele de a descoperii ce se intampla mi-a spus ca s-a indragostit de ea dar si pe mine ma iubeste la fel de mult.Au hotarat sa fie impreuna sa vorbeasca despre orice lucru, au inceput o relatie mai pe scurt doar ca nu si una intima.Acum sotul meu imi spune ca o iubeste foarte mult si nu poate sa o paraseasca si ea la fel. Stau zi de zi cu ei si simt ca inebunesc cand vad ca vorbesc non stop la munca plus acasa , isi trimit mesaje de dragoste dar in schimb imi promite ca nu ma paraseste pe mine, imi spune ca nu ar putea trai fara mine ca ii sunt un rau necesar.Orice am incercat sa fac sa il apropii, m-am comportat cat am putut de normal si i-am demontrat cat de mult il iubesc cum am stiut mai bine iar el imi spune..”te iubesc enorm de mult dar nu pot sa o parasesc pentru ca ma completeaza”. Si ea este casatorita la randul ei cu un baiat mai invarsta ca ea cu vreo 7 sau 8 ani cred. Mi-au spun amandoi ca nu pot rezista fara sa isi vorbeasca fara sa stie unul de altul dar nu isi vor lasa nici familiile.Ma simt legata de maini si de pic
ioare si oricat incerc sa rezolv problema el imi spune sa stau linistita, calma ca va trece nu prea curand dar va trece.Am intrabat cu ce am gresit si mi-a spus ca sunt perfecta si ma iubeste , fara mine nu ar fi nimic dar ea il copleteaza in nebunia lui.El spune o prostie ea il completeaza si nu ii refuza nimic in afara de sex.Si cu mine se comporta foarte frumos si lucrul asta ma face sa ma simt vinovata ca nu pot sa il inteleg. el doar atat imi cere.

parerea mea este ca ‘sotul’ tau are nevoie sa isi lamureasca multe din existenta lui impreuna cu un specialist… ce se intampla in vietile voastre a cam parasit sfera ‘echilibratului’ si are potentialul de a marca puternic si celelalte vieti conexe (copii, etc.). Succes!

Comportamentul si intelegerea pe care o ai pentru “sotul” tau, sunt nesanatoase si toxice, atat pentru tine cat si pentru copilul tau. Daca de ex. ar fi vorba de o ruda de a ta de care iti pasa si ar trece printr-o intamplare asemanatoare, ce sfat i-ai da? Ar trebui sa te intrebi ce esti tu pentru el si cata responsabilitate are el fata de familia pe care o are cu tine. TU NU ESTI MAMA LUI! Nu trebuie sa-l intelegi si nici sa-l tolerezi sau sa-i accepti asemena atitudine fata de tine si fata de copilul pe care-l aveti impreuna. Nici o “dragoste” nu justifica atata toleranta! Uita-te la tine ce fel de femeie ai devenit in aceasta postura! Nu lasa lucrurile asa, este timpul sa iei niste masuri in care sa-ti regasesti statutul de femeie, iubita si sotie. Discutati, puneti lucurile pe hartie si notati pe doua rubrici (ce vrei tu si ce vrea el), vedeti daca mai aveti puncte in comun si daca nu, separati lucruile, nu s-a terminta lumea cu el! Daca nu te respecti tu, nu avea pretentie sa o faca el!

Pare ca sotul dv. este confuz si nu stie ce vrea. La fel pare si “prietena”. Aceasta relatie care se situeaza intre o prietenie si o relatie intima si nu este delimitata in nici un fel va dezorienteaza si pe dvs. Oare ce parere are sotul “prietenei”? Implicati mai sunt si copiii care vad tensiunea dintre parinti si pe care ii poate afecta pe termen lung. Va recomand sa apelati la un terapeut de cuplu sau terapie individuala pentru sotul dvs.

Ai foarte mare grija in aceasta perioada cu cine te sfatuiesti – cine te influienteaza – s-ar putea sa fie binele vazut de acea persoana si nu binele pe care inima ta si sufletul tau il doreste… si e foarte usor sa faci greseli – datorita sfaturilor – bine intentionate dar care nu au legatura cu sufletul tau.Oamenii mai sfatuiesc cateodata si prin prisma suferintelor prin care au trecut ei – si asta nu are legatura cu sufletul tau… viitorul pe care ti-l doresti tu.Tu ai un suflet deosebit de frumos si curat de traume… rar de gasit azi asa ceva… pastreaza-te asa… fa ce iti place tie… placeri – iesi cu fetele, fa-ti un hobi… distreaza-te cu copilul… sa nu te afecteze ce nu e legat de tine si familia ta. Sa nu uiti nici o secunda ca prin tot ce faci tu il indepartezi – il trimiti in bratele ei sau a alteia sau – AI RABDARE si TOLERANTA si totul trece ca un fum… iar daca nu trece si el pleaca tu ai facut tot ce ai putut cu dragoste, intelegere, curat fara atacuri pentru omul pe care il iubesti – mai departe e destinul. Ai grija de tine si de copil sa ramaneti in iubire, doar asa va protejati de suferinta – aia nu face bine la NIMENI

Boala lunga moarte sigura. Ii lipseste mamica ? Adica nu s-a maturizat ? Dar cum nu sunt totusi mamica si fiu nu exista incalcare de tabuuri… De fapt iti este teama sa cresti singura copilul ? Lamureste de fapt ce este cu tine si de ce nu te respecti.