Terapeuți și terapii din România
Login
Întreabă psihologul online
Susținem
RECOMANDĂM
Masti de protectie Dr Fashion
Mastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.
Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am o relație cu un băiat care are un copil dintr-o relație anterioară. Nu pot accepta acest copil, cu toate că știu că nu are nicio vina. Sunt geloasă pe orice gest de afecțiune pe care iubitul meu il face față de copil. Iubitul meu nu vrea sa renunțe la copil.
|
|
Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:
Buna ziua, ma numesc Dana si am 21 de ani. Am o relație de 1 an cu un băiat in vârsta de 27 de ani care are un copil rezultat dintr o relație anterioară.la început nu am știut ce implica acest copil, dar pe parcurs lucrurile s au agravat pentru mine. Nu pot accepta acest copil cu toate ca știu ca nu are nicio vina.. Nu ma obișnuiesc cu gândul ca iubitul meu este tatăl copilului altei femei.atunci cand copilul este in prezenta iubitului meu sunt geloasa pe orice gest de afecțiune pe care iubitul meu i-l face fata de copil. Ma gândesc cum va evolua relația noastră si ce loc va avea copilul in viața lui si dacă va avea anumite pretenții atunci cand va creste, dacă va vrea sa se mute la tatăl lui si multe alte gânduri care nu mi dau pace. Iubitul meu nu vrea sa renunțe cu orice preț la acest copil cu toate ca nu si la dorit si ca nu este nici măcar pe numele lui. Va rog da ți mi un sfat si ajutați ma sa gestionez aceasta situație. Va mulțumesc. |
||
|
|
|||
|
|
Lucrurile devin complicate atunci cand exista un copil in viata partenerului. Insa, nu puteti nega prezenta acestuia. Daca va place acest om va trebui sa il acceptati asa cum este, cu acest copil care va face parte din viata sa si automat-daca ramaneti imreuna- si din a dvs. Sigur ca va puteti gandi la cum va fi in viitor, insa nu intotdeauna lucrurile au loc asa cum ni le imaginam. Deci, dvs. trebuie sa descoperiti cum puteti gestiona situatia. Daca nu puteti de una singura va recomand cateva sedinte de dezvoltare personala.
|
||
|
|
|||
|
|
E de apreciat partenerul tau ca isi asuma rolul de tata si chiar daca nu l-a dorit cum spui tu ,si-a asumat responsabilitatea.E absurd sa astepti ca acest copil sa se indeparteze de tata sau invers.Poate ar trebui sa faci duferenta intre iubirea tata -copil e diferita de iubirea in cuplu.De fapt cred ca e greu sa accepti ca acest copil primeste atentie .Oare in copilarie ai fost mai mult in centrul atentiei familiei?( ar putea fi o ipoteza ca nu reusesti sa gestionezi situatia?)Te-ar ajuta sa te intelegi mai bine intr-o terapie.Mult succes!
|
||
S-ar putea să te intereseze și:
Fata mea de 13 ani nu mai asculta deloc, o duc la scoala si ea pleaca, are nopti cand nu vine acasa. Este in risc de exmatriculare, fumeaza, s-a taiat pe antebrat. Dar este un copil inteligent, foarte matura in gandire, studiaza vioara si face lupte pentru autoaparare.
6 raspunsuri
Prietena noastra are un copil care la varsta de 5 ani nu vorbeste. Se straduieste sa pronunte, dar ceva il incurca, il blocheaza si atunci devine nervos.
3 raspunsuri
Copilul meu are 3 luni, iar sotul ma insala de vreo 2. Este la a 2-a abatere, cu aceeasi femeie cu care a facut-o in urma cu un an. Ma gandesc la fetita noastra, ca ii va fi greu sa creasca fara tatal ei, dar nici eu nu pot trai cu un om care stiu ca iese pe usa si se intalneste cu alta.
4 raspunsuri
Am o “relatie” de aproximativ 5 ani cu un barbat insurat. Il iubesc enorm insa ma jigneste, ma domina… Nu am puterea sa il las.
5 raspunsuri
Sotul meu a decis singur sa facem un copil, dar eu simt ca nu eram pregatita sa devin mama.
2 raspunsuri
Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu Termenii si Conditiile utilizarii.
