Închiriez cabinet de psihologie – Bucuresti, str. Toamnei, sector 2
Esti psiholog/psihoterapeut, te afli la inceput de drum sau pur si simplu doresti un spatiu profesional adecvat pe care sa-l imparti cu alti colegi? Ofer spre inchiriere cabinet de psihologie, in zona strada Toamnei-strada Viitorului, aproape de metrou Obor sau Stefan cel Mare. Imobilul este situat in vila cu intrare separata, contorizare separata, centrala termica, geamuri termopan, gresie, faianta, parchet, aer conditionat. Dispune de trei camere, sala de asteptare, baie, bucatarie, 2 balcoane, dintre care un cabinet de copii si 2 pentru adulti. Cabinetul este amenajat astfel incat sa se lucreze cu adulți și adolescenti. Plata chiriei se va stabili in funcție de numărul de ore/zile pe care le veti petrece în cabinet (va fi o sumă fixă lunara).
Pentru cei interesati va rog sa ma contactati la numarul de telefon 0741.577.954.
O zi minunata, Luminita Iordache
Subinchiriez cabinet de bioterapie/psihoterapie/coaching – Bucuresti (zona Giurgiului)
Subinchiriez cabinet bioterapie/coaching/psihologie/terapie. Cabinetul de afla in zona Giurgiului si este complet utilat pentru activitatile de mai sus. Pentru mai multe detalii va rog sa ma contactati la telefon 0720.810.650.
Fetița mea de 6 ani nu mai vrea la grădiniță, pentru că îi spun toți copiii că este o fetiță rea. Are dificultăți cu cititul, nu lucrează la lecții. Îi place doar să picteze, să danseze, să cânte, sport.
Avem o fetiță de 6 ani. De ceva timp încoace, mai exact- de la începutul anului școlar, spune că nu mai vrea la grădiniță, că îi spun toți copiii că este o fetiță rea. Are dificultăți cu cititul, educatoarea ne-a atenționat că fetița noastră nu vrea și nu lucrează la lecții. Nu răspunde la întrebări, etc. Îi place doar să picteze, să danseze, să cânte, sport. Când venim seara, e tare încântată să ne vadă, zâmbește, are multe prietene, dar dimineața tot spune că nimeni nu vrea să se joace cu ea, că e rea. Recent a plecat la dulăpior și a început să-și pună haina groasă, educatoarea a prins-o practic, plecând. A spus că se duce acasă și nu vrea să mai trăiască!!! pentru că nimeni nu se mai joacă cu ea. Educatoarea ne tot atenționează că ea nu poate fi cu ochii sumultan pe toți copiii. Ce am putea face?
In primul rand eu asi schimba clasa in care este copilul,apoi l-asi ajuta dandu-i incredere in el,laudandu-i lucrurile realizate de el.De la stransul jucariilor,la desenele facute sau activitatile care-i plac.Cautai si un psihoterapeut care sa ii scoata din cap ca este o fetita rea!Cu iubire,rabdare si intelegere o ajutati sa se dezvolte normal! Succes va doresc si mult bine!7
E de schimbat educatoarea urgent! E datoria ei sa se ocupe de copil. Daca nu o face corespunzator, e lipsit de sens sa chinuiti copilul. Ulterior o va afecta in viata.
Din moment ce copilul a semnalat o probleme consider ca e important sa evaluati copilul. Nu vad cum schimband educatoarea puteti rezolva problema copilului (pare mai degraba solutia strutului, “punem capul in nisip”). E logic ca o educatoare nu poate sa fie cu ochiii doar pe un copil in spwcial cand copilul pregateste cu intentie un moment sa paraseasca clasa. Eu consider ca e important ca ea va spus ce se intampla cu copilul si nu ati avut surpriza asta la scoala (cum cel mai des se intampla). Pot sa fie multe cauze pentru care un copil la 6 ani nu se simte bine. Cautati cauza pentru ca urmeaza scoala si e un sistem unde copilul are nevoie sa fie independent si sa se ocupe de el si lucrurile lui. Am vazut suficienti copii la care educatoarea nu a reactionat in gradinita. Consider ca sunteti norocosi ca ea a spus ce vede. Tot mai multe cadre didactice se tem se mai spuna pentru reactii de genul “educatoarea/profesoara nu e capabila”. Abordati cu intelepciune situatia chiar daca e calea maincomplicata. Evaluati copilul pe o perioada de cateva sedinte (mai multe intalniri cu paihologul dau o viziune mai clara asupra situatiei, sa discute psihologul cu dvoastra, cu toate persoanele implicate in cresterea si educatia ei, inclusiv cu educatoarea, evaluati intreg sistemul si apoi lasati un specialist sa va indrume. “Solutia” simpla e sa schimbati educatoarea….doar ca cel mai probabil lucrurile se vor complica in cateva luni. Fiecare copil are nevoie sa invete sa rezolve probleme. Chiar de educatoarea e “problema” sau mediul scolar e “problema” copilul o sa fie mult mai avantajat sa invete sa se descurcw cu problema asta decat sa gasiti o portita de iesire. In viata o sa se intalneasca cu multe “peobleme” asemanatoare. Succes!
Spuneti ca are probleme cu cititul. Poate e o problema de vedere sau este dislexic. Trebuie clar o evaluare intai. Apoi in ce sens este “rea”? ca nu citeste?
nu mai puneti presiune pe ea,daca e nevoie schimbati gradinita,educatoarea nu trebuie doar sa i supravegheze,trebuiesa lucreze simultan cu toti si individual,cautati una pregatita nu o bona
concluzia este ca educatoarea nu este pregatita ,nu are metode si nu stie cum sa le capteze atentia
Apelati la evaluare logopedica.
Primul pas: alta educatoare, alta grădiniță
Pasul doi: logopedie și psihoterapie
Si copii de unde au invatat sa ii spuna ca e o fetita rea? Din cate stiu eu, cititul nu este in programa de gradinita.
Nu exista copii rai
Baiatul meu cel mic a fost diagnosticat cu neuroblastom cu metastaze, a facut chimioterapie, autotransplanturi de celule stem… A invins cancerul, dar daca inainte era o gingasie de baietel, acum are momente de crize de nervi, se poata urat cu noi, tipa, ne loveste…
Buna ziua,sunt mamica a doi baietei unul de 8,6ani si unu de 5ani…cel mic anul trecut a fost diagnosticat cu o crunta boala”neuroblastom cu metastaze”timp de 8 luni a facut tratamente severe de chimioterapie+doua autotransplanturi de celule stem…o perioada de chin pt.noi toti dar mai ales pt.el…dupa tratament a invins cancerul,speram noi pentru totdeauna,insa a devenit foarte recalcitrant,daca inaite era o gingasie de baietel,trauma prin care a frecut au pus accent pe temperamentul lui,are momente de crize de nervi,se
poata urat cu noi,tipa,ne loveste ,arunca dupa care e la fel de afectuos cum era inainte de depistarea bolii…rugamintea mea la dv ar fi sa ma sfatuiti daca e cazul sa merg cu el la psiholog sau ce anume sa fac pt el si pt noi,simt de ff multe ori ca ma depadeste situatia,mentionez ca pana acum vre.o doua luni se trezea si plangand noaptea…si de doua luni doarme bine..
Inteleg ca ati trecut printr-o perioada foarte grea si stresanta pentru intreaga familie. Recomandarea mea este sa consultati un psiholog cat si un neuro-psihiatru, data fiind afectiunea localizata in creier este posibil ca unele reactii sa fie pe fond nervos sau organic si asta necesita si parerea unui medic specialist. In alta ordine de idei, toata suferinta prin care copilul a trecut si chiar si tratamentele medicale sunt traumatice in sine si este necesar sa se lucreze pe partea psiho-emotionala, evaluarea psihologica si suportul emotional, cu rabdare si afectiune. Apeland la ajutor specializat pentru copil, toata familia va avea de beneficiat. Multa sanatate baietelului si sarbatori fericite va doresc!
Mergeti cu el la NPI
Am hipoacuzie severa bilaterala. La scoala am fost jignita, hartuita, barfita si mereu lasata de o parte, fara sa stiu ce am gresit. La liceu am colegi rautaciosi si fitosi.
Olga Gâdea
:
Elena Cristiana Singer
:
Draga mea eu consider o gresala sa nu spui parintilor tai problememle tale,te asigur ca ei vor sa stie ptr ca impreuna sa gasiti solutii.Faptul ca ai fost marginalizata in scoala este din rautatea colegilor nu e vina ta.Poate ei au in comun lipsa de atentie a parintilor lor,lipsa de manifestare a iubirii familiilor din care vin si atunci energetic sunteti diferiti.In prostia neacceptarii lor ei se simt superiori izolandu-te,dar rautatea lor te fereste de alte lucruri rele.Tu esti o minune de fata prin preocuparile tale! Imi amintesc cum in clasa a 7 a ne-a venit o colega noua si a scris o compunere in care povestea experienta ei de colega noua,am plans cat timp a citit compunerea si apoi am devenit din colege prietene.Te rog sa vorbesti parintilor si sa te gandesti ca hipoacuzia v-a avea si ea o rezolvare,fie chirurgical fie cu aparat auditiv.Apeleaza la parinti sa treci usor peste aceasta perioada si sti ca dupa ploaie vine soare!
Am 21 de ani, sunt virgina, iar prietenul meu nu intelege ca doresc sa imi incep viata sexuala dupa casatorie.
Buna ziua! Am 21 de ani sunt intr-o relatie de 9 luni cu prietenul meu de 22 de ani, a fost plecat pe 3 luni in Londra la munca , acum revine acasa si mi-a dat aluzii la avea o relatie intima.Si i-am zis nu o data , chiar de la inceputul relatiei ca eu voi face pasul respectiv doar dupa cununie pentru ca e ceva important spiritual pentru mine. El mi-a zis ca si-a pierdut increderea, ca o sa se comporte cu mine altfel , sa nu ma supar daca o sa se duca la altele si noi peste 2 ani cind o sa ne cununam o sa fie totul bine , mi-a zis ca nu mai vrea sa aiba nimic cu mine ca isi cere scuze pentru tot. Oricit nu as iubi o persoana nu imi pot calca demnitatea! Cum credeti am procedat corect sau e asa cum zice el greseala mea ca nu mi-a pasat de el de noi si de relatia noastra si am stricat totul? Va multumesc anticipat!
Ai o gandire corecta! Daca te iubeste cu adevarat te va respecta si va astepta! Daca ameninta cu despartirea si ca se duce la altele, cauta sa te santajeze emotional pentru a isi satisface poftele. Nu are un caracter frumos. Daca pleaca nu ai pierdut nimic.
Fi ferma si respecta-te pe tine! Daca el vrea să renunțe așa ușor, inseamna ca nu te merită ! Nu e normal si corect să te santajeze cu așa ceva. Inteleg ca are anumite nevoi fizice dar asta nu ii da dreptul sa te atace cu astfel de ultimatumuri. Iubirea inseamna mult mai mult decât sex. Felicitări pentru țelul propus!
Ma bucur ca mai exista tinere ca tine care au principii si nu cedeaza !Cum zicea cineva mai sus…daca te iubeste …accepta conditiile tale dar e clar ca.l intereseaza altceva!
Buna Seara! As vrea sa inteleg mai bine cateva lucruri legate de relatia coaster: te-a cerut de sotie? Ati hotarat sa va casatoriti peste doi ani?
Oricare ar fi raspunsul, o relative nu plate exist a ,Cu at at mai Putin nu poate sa de dezvolte prin santaj emotional say din frica de a nu-l pierde pe celalalt. Relatiile intime Sunt de comun acord consimtite…
Pe de o parte sunt convingerile/ credintele personale si pe de alta parte sunt cerintele practice ale relatiei! Tu decizi ce e mai important! Si mai ales, e dreptul tau sa decizi cand, cum si cu cine intri in relatii intime! Ideea este sa o faci numai atunci cand iti doresti tu, din toata inima. Nu din sacrificiu, si nu din frica de a-l pierde pe el! Daca iti cere “sacrificii”, lasa-l sa se duca invartindu-se! La urma urmei, daca nu a fost in stare sa trezeasca dorinta in tine, nu ai nevoie de el! (in numele feminitatii tale!)
M-am indragostit de chiriasul meu, iar el a profitat de mine. A furat de la locul de munca, m-a inselat…
Buna seara povestea mea este foarte lunga si la fel de complicată este ora 2 noaptea iar eu stau si plang am scos afara omul pe care il iubeam pe scurt el sa profitat de mine pentru inceput l-am luat im chirie drept “chirias” ÎNSĂ am inceput sa avem o relatie……dar el nu părea asa de interesat timp de 2 luni nu a avut bani sa plateasca chiria l-am ajutat mereu dandui bani chear si de tigari….etc ( ă fost dat afară de la munca deoarece l-au prins furand) si aici ma mințit ca defapt sau certat dar eu făcând curat am gasit o hartie de la locul de munca si am gasit scris in ea ca a fost prins curând.. …..in seara asta am vazut lucruri ciudate la el si am asteptat sa adoarmă apoi i am luat telefonul si am gasit mesaje cu alte femei…..lam trezit si i le-am aratat ă inceput sa ma iubească chear sa fie violent ….. (insa nu a apucat să mă loveasca) si i-am zis sa plece după mia zis ca o făcuse intenționat si dupa care sa ridicat ă facut valizele si sa pregătit
să plec mam simptit asa de prost deoarece ma acuzat că am umblat in telefonul lui a zis ca ma urăște.. ….simpt o durere imposibilă nu mai pot
Imi pare rau pentru situatia prin care ai trecut si cred ca este foarte dureros sa aflii ca ai fost mintita de omul pe care il iubeai. Durerea este normala si nu ai cum sa nu treci prin ea deoarece tu ai sentimente pentru el si probabil ca nu il credeai in stare de asa ceva. Totusi inteleg ca el intr-adevar are o problema si probabil ca nu esti singura persoana inselata sau folosita de el. E posibil ca asta sa fie un tipar al lui pe care tu de abia acum l-ai descoperit insa cine stie ce alte lucruri nu stii despre el, din punctul meu de vedere, este mai bine ca ai descoperit aceste lucruri acum si nu mai tarziu. Cat despre el, e normal sa fie deranjat ca a fost descoperit si sa te acuze, el obisnuit sa minta si poate si sa fie crezut, insa tu nu ai de ce sa te simti prost, pentru ca tu ai facut multe pentru el din cate inteleg, iar el ce a facut pentru tine? Poate cateva sedinte de psihoterapie te-ar ajuta sa intelegi mai bine ce te face sa permiti unui barbat sa se foloseasca de tine (chiar si material), si daca nu cumva joci rolul unui salvator, iar daca da, cum poti sa iesi din acest rol pe care ti l-ai asumat.
Am terminat Facultatea de Biologie si nu reusesc sa ma angajez.
Buna, ma numesc Maria si am si eu o intrebare. Am terminat facultatea de biologie la UBB, si in prezent, sunt studenta la masterul de biologie medicala (tot la UBB) in anul 2.
Problema cu care ma confrunt, si probabil ca se confrunta si alti studenti este angajarea in domeniu. Mai am putin si termin masterul dar nu reusesc sa ma angajez.
Am trimis CV-ul pe la diferite laboratoare de analize medicale (fara noroc) pentru ca majoritatea cer urmatoarele:
1. sa fiu inscrisa in OBBCSSR (ordinul biochimistilor, biologilor, si chimistilor din sistemul sanitar din Romania)
2. Sa am aviz de libera practica (ALP) – pe care nu-l pot obtine decat daca sunt deja membru OBBCSSR
Problema cea mare e prima cerinta: inscrierea in ordin.
Daca te duci pe website-ul ordinului si citesti regulile, vei vedea ca cine vrea sa se inscrie in ordin, trebuie sa fie angajat in domeniu de cel putin 6 luni.
Deci, situatia e cam asa: daca vrei sa te angajezi, trebuie sa fii membru in ordin, dar ca sa fii membru in ordin, trebuie sa fii deja angajat 
) (observa cineva un cerc vicios?)
Ce parere aveti despre asta? Cum as putea sa scap de cercul asta vicios?
PS: Unii mi-au recomandat sa fac volutariat dar voluntariatele nu sunt recunoscute de catre ordin ca experienta de munca 
(pentru ca trebuie sa ai un contract de angajare si carte de munca ca sa fie recunoscut de ordin)
Nu am cunostinta despre domeniu,dar recent am observat pe un site cursuri in domeniu acreditate allover the world unde sotul meu a facut cateva pe alt domeniu. Se numeste EdX.com
Arunca o privire,poate te ajuta.
Si mai incearca sa aplici cu cv-ul tau si in alte țari, aici sigur te vei lovi de foarte multe impedimente. In Uk domeniul tau este unul foarte apreciat,poti incerca pe cv-library.co.uk
Succes!
Aceeasi problema am întâmpinat-o si eu. Diferenta e ca eu am terminat specializarea Ecologia si protectia mediului. Am fost si la Bucuresti la ordin in speranta sa rezolvam ceva dar fara noroc. Am facut pana la urma 6 luni voluntariat in spital la laboratorul de microbiologie. Dupa voluntariat normal ca nu m-au angajat, dar asta e alta poveste. Situatia sta asa: tu depui actele la angajator pt concurs, daca te angajeaza iti da adeverinta de salariat si o trimiti la ordin. Mie asa mi s-a explicat. E cu dus-intors, sunt f dificili cei de la ordin. Eu am renuntat, m-am angajat in alta parte. Mult succes!
Suntem un cuplu fericit, dar iubitul meu are doua surioare mai mici, de 3 și 5 ani, iar cand este ocupat cu ele eu eu simt o gelozie de parca nu mai este al meu și ma supăr pe el de parca as fi un copil mic.
Buna am și eu o problema și as dori sa ma ajutați sa înțeleg și eu niște lucruri care poate dintr-un unghi par banale dar pe moment radical îmi schimba starea sufleteasca, am sa încerc sa va explic.Am o relație de un an de zile ,suntem un cuplu fericit ,sint sentimente reciproce între noi doi dar iubitul meu are doua surioare mai mici el având 25 de ani și surioarele 3 și 5 ani .Tatăl lui sa recăsătorit a doua oară ,soția lui fiind mai mică cu 10 ani decit el .Asa dar eu și iubitul meu mereu cind avem ocazia vizităm cele doua surioare ale lui ,el iubește foarte mult copii și tot timpul încearcă sa se joace cu ele sa le alinte sa le învețe într-un cuvint le adora .Si in timpul acesta cind el este ocupat cu ele eu eu simt o gelozie de parca numai este al meu știu ca pare banal dar nustiu cum sa ma stăpânesc pe mine și eu automat ma supăr pe el de parca as fi un copil mic
Chiar nu ma înțeleg pe mine
Se poate sa fie invidie,oare in copilarie nu ai avut parte de suficienta atentie din partea tatalui??Daca ai invata sa te apreciezi,iubesti la adevarata ta valoare
Bună să-ţi fie clipa. Mă întreb câţi ani are partea din tine ce se simte astfel, ignorată sau dată la o parte, atunci când iubitul tău se joacă cu surioarele lui fetiţe. Când îţi aminteşti să te mai fi simţit astfel?
Incearca sa descoperi cauza acestui sentiment de gelozie in cadrul unei psihoterapii, este de apreciat faptul ca tu te-ai observat si ca vrei sa depasesti aceste sentimente irationale. Te incurajez sa continui, succes!
Imi place un coleg de facultate, dar este foarte religios și nu este interesat de vreo relație. Este foarte sociabil, mai ales cu fetele, cu care stă mai tot timpul la discutii, dar nu este interesat de niciuna.
Bună! Am 20 de ani și o mica problema. Sunt în anul 1 la facultate și imi place de un coleg de-al meu. Noi doi avem 2 cursuri în comun și nu prea apucam să vorbim, doar schimbam câteva vorbe uneori. Din cauză că nu am cum să vorbesc mai mult cu el, am decis sa ii spun unei colege, care este și prietenă cu el, ca îl plac și sa o întreb dacă ar trebui sa îi spun sau nu. Ea mi-a spus că el este foarte religios și nu este interesat de vreo relație iar dacă îi spun sigur o sa mă refuze. El este foarte sociabil, mai ales cu fetele, cu care stă mai tot timpul la discutii dar nu este interesat de niciuna. Afland asta, am rămas cam confuză. Ea mi-a sugerat sa încerc sa ma împrietenesc cu el și să vorbim ca prieteni doar ca eu nu vreau asta, vreau ceva mai special. Nu vreau sa fiu eu cea care îl abordează și sa par disperată pentru că oricum isi va da seama ca am sentimente pentru el. Întrebarea mea este ce pot face ca sa ies din situația asta incomoda
pentru că eu îl plac foarte mult și mă gândesc încontinuu la el. Este primul băiat pe care îl plac și sufăr foarte tare de la o vreme știind ca nu am nicio șansă cu el, chiar as face orice pentru el.
Incepe o relatie de prietenie,cautati ce hobiuri aveti,poate cu timpul v-a veni si iubirea.Pana nu incerci nu sti daca ai vre-o sansa sau nu,sunt barbati care se maturizeaza tarziu,de aici si neinteresarea de relatii sexuale.Trebuie sa intelegi ca iubirea si obsesia sunt lucruri diferite,sa nu fi facut o fixatie pentru el.Deschide ochii si vezi ca mai sunt si alti baieti care ar dori o relatie asa cum iti doresti tu!
Ai face orice pentru el sau ai face orice pentru a-l avea? Sunt doua lucruri diferite. Daca iti place de el, incearca sa-l cunosti mai bine si el pe tine, mai scade din asteptari si analizeaza mai bine ce simti, ce iti place tie la el si ce anume ai tu sa-i oferi lui daca ati fi mai apropiati, asa cum iti doresti?
Fii tu insati. Comporta-te cum ti se potriveste. Da voie si celui de langa tine sa aibe comportamentul informat. Comunicarea si acceptarea definesc relatiile.
Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu Termenii si Conditiile utilizarii.
