Colaborare tânăr cu Sindrom Asperger – Bucuresti
Doresc colaborare de 5-6 h/zi, cu studentă/student, pentru a desfășura diverse activități cu tânăr în vârstă de 19 ani, diagnosticat cu Sindrom Asperger. Tânărul face totodată psihoterapie individuală.
Tel.: 0758877282
Am doi copii, iar in ultimii ani am avut zeci de atacuri de panica, iar de 17 ani am psoriazis… Problema e ca nu imi pot controla nervii, urlu, tip, inclusiv la copii.
Buna ziua..Am 22 ani，sunt mamica a doi copii(4 respectiv 2 ani)..In ultimii ani am avut zeci de atacuri de panica，si de 17 ani am psoriazis..Problema e ca nu imi pot controla nervii，urlu，tip，ma enervez din orice..si tip des la copii.Am tinut o perioada cure de magneziu si chiar sedative，am fost linistita，insa cand am lasat pastilele am redevenit cea dinainte.Momentan nu imi permit un psiholog sau sa tin iar tratament si imi e teama ca starea mea va afecta viata copiilor..Avem o situatie financiara nu tocmai buna，deci sunt si probleme care ma macina..Relatia cu sotul este una chiar buna，fara certuri sau altele..As avea nevoie de un sfat，ce sa fac..cum sa ma calmez，cum sa ma linistesc…Multumesc.
Aveti psoriazis de la varsta de 5 ani. Ce s-a intamplat atunci in viata dvs?
Fără medicație nu cred că ai șanse să scapi de starea ta , mergi la medicul psihiatru și el te v_a ajuta !
Până să ne mutăm, eu și prietenul meu aveam o relație frumoasă, fara neînțelegeri. Acum ne certăm pe tot felul de lucruri minore.
Bună ziua,
Din luna octombrie m-am mutat împreună cu prietenul meu. Suntem de un an împreună, multi au spus că este prea devreme, dar noi ne simțeam pregătiți pentru acest pas. Până să ne mutăm aveam o relație frumoasă, fara certuri, neînțelegeri etc. Știu că este normal sa mai apară discuții, doar că de când ne-am mutat ne certăm pe tot felul de lucruri minore, de multe ori recunosc că eu incep cearta, pur și simplu nu îmi pot controla nervii, fiind stresată din cauza banilor și îi revărs asupra lui. (Menționez că eu am 19 ani, nu sunt la facultate, în vara mă voi înscrie și mă întrețin singura in acest moment, m-am mutat doar din dorința de sta împreună și a fi independentă, iar el are 21 și este ajutat de părinții lui financiar). Nu referent că ne-am mutat, sunt in continuare multe momente frumoase, doar că aș dori să mă sfătuiți cum sa îmi stăpânesc nervii și să nu îi mai revărs asupra lui, nu vreau să îl distanțez fata de mine. Am făcut acest fort de a munci și în paralel să învăț pentru admiterea la facultate pentru a stabili cu el și sunt pe deplin sigură că merită efortul, doar că tot stresul mă face să devin irascibilă, obosită, stresată etc.
Acum, cu ocazia sărbătorilor, am venit amândoi la părinți (suntem din același oraș) ne vedem in fiecare zi și ne înțelegem la fel de bine ca înainte să ne mutăm. Mă gândeam că dacă ne vom muta ne vom apropia mai mult unul de celălalt, nu contrariul. Ce pot face in acest caz?
Mulțumesc frumos pentru viitoarele păreri.
Viata in doi nu e usoara …poate fi frumoasa dar nu usoara ..mai multa răbdare exercițiu si autocontrol
Prietenul meu si-a cumparat o masina in august pentru a face taximetrie si de atunci numai asta are in cap: sa achite masina, neglijand relatia noastra, relatia cu cei doi copii ai sai…totul e serviciul. A devenit si violent verbal.
Buna ziua. M.am inscris de ceva timp dar nu am avut curaj sa scriu cu toate ca problema mea dateaza de ceva timp. Sunt intr.o relatie de 4 ani. Au mai fost discutii ca in oricare alta relatie dar in ultimul timp totul a scapat de sub control… prietenul meu si.a cumparat o masina in august pentru a face taximetrie si de atunci numai asta are in cap sa achite masina neglijand relatia noastra relatia cu cei doi copii ai sai…totul e serviciul. Mai presus de toate a devenit violent verbal dar si fizic, nu m.a lovit dar mereu are tendinta de a ma impinge. De la un timp parca sunt invizibila pentru el iar singurele noastre discutii sunt tot despre servici. Stiu ca nu e un om rau si imi doresc din suflet sa salvez relatia numai ca el pare sa nu faca nimic. L.am rugat sa mearga la un psiholog dar nici nu vrea sa auda zice ca eu creez problemele. Va rog sa imi dati un sfat!!!
Fostul sot nu a acceptat despartirea, ma urmareste si ma hartuieste peste tot, cu amenințări si multa presiune, iar omul de care sunt îndrăgostită profita de sentimentele mele si apare si dispare din viata mea de cate ori are el chef.
Buna ziua,
Vi-am mai scris si anul trecut povestea mea intr-o perioada foarte grea a vietii mele. Am 30 de ani si anul acesta am trecut printr-un divorț pe care eu mi l-am asumat. Am avut o casnicie cu o durata de aproximativ 6 ani, casnicie in care nu am avut parte de respect, au fost nenumarate momente in care fostul meu sot a fost violent, insa eu nu am avut curajul sa pun punct acestei relatii decat in momentul in care o alta persoana pe care o stiam de multi ani s-a apropiat de mine oferindu-mi afectiune si atunci credeam ca e vorba si de iubire… Fostul sot nu a acceptat usor aceasta despartire, ma urmarea si ma hartuia peste tot, cu amenințări si multa presiune. In tot acest timp cealalta persoana in care mi-am manifestat toata iubirea pe care nu as fi crezut ca o pot simti vreodata s-a îndepărtat de mine si si-a facut o alta relație. Am trecut printr-o dubla suferinta…am pus punct unei căsnicii care oricum nu mai mergea pt ca se intamplau lucruri grave, dar am greutatea pe
suflet ca m-am indragostit de o alta persoana care mi-a aratat la inceput cum e sa iubesti si acum…cand sunt o femeie libera si singură nu mai vrea nimic serios cu mine…a intrat intr-o alta relație si persoan respectiva, si fostul sot la o luna dupa divort s-a mutat deja cu noua iubită si eu sunt in pragul disperarii. Ma vad singura, nu mai am prieteni, nu mai am nici acea casnicie, omul de care sunt îndrăgostită profita de sentimentele mele si apare si dispare din viata mea de cate ori are el chef. Nu ma pot apropia de nimeni…vreau sa uit trecutul si oamenii care au profitat de sentimentele mele. Cum pot sa ma opresc in a-i mai permite acestui om sa intre in viata mea? Eu il iubesc si din partra lui primesc doar umilinta scuza lui fiind ca nu isi poate asuma aceasta relatie. Nu mai suport starea aceasta de neliniște sufleteasca, povara divorțului, faptul ca am crezut in aceasta iubire care e defapt toxică…si singuratatea. Va rog ajutati-ma cu niste sfaturi…multumesc!
iubitul ti a aratat ca poti sa iubesti si ca ai puterea sa divortezi,el si a indeplinit rolul lui,acum tu trebuie sa inveti singura increderea in tine ,in viata si in Dumnezeu;fiecare relatie si intimplare din viata noastra este o lectie,o invatam si trecem mai departe la alt nivel.nimeni nu profita de sentimentele tale ,fiecare arerolul lui in drumul tau si tu trebuie sa inveti fiecare lectie si sa avansezi9
Profita de ”singuratate ” si fa tot ceea ce iti doresti si tot ceea ce iti place . Mai bine singura decat intr-o relatie toxica . Cand te vei iubi pe tine insuti nu vei mai avea nevoie de nimeni care sa umple golul , pentru ca nu vor mai fi goluri . Investeste in relatia cu tine .
Da, asa este. “Iubitul” si- a incheiet rolul, acela de a te ajuta sa iesi din acea relatie/casnicie toxica. De ce nu privesti si din perspectiva asta? Acum esti o femeie libera, invata sa traiesti de acum in colo. Ai un trecut, asumati-l si treci la etapa urmatoare. Nu de la 0, caci ar insemna sa te intorci, ci de acum incolo! Cauta-ti acele resurse pe care, cu siguranta, le ai, in tine! Nu in ceilalti! Cunosc personal acest sentiment si disperarea cand nu mai ai nimic, nici ce ai avut, nici ce ai fi crezut ca poti sa ai. Dar trebuie sa crezi in tine, ai avut puterea sa ajungi aici. Daca nu poti singura, apeleaza la ajutor specializat. Cu incredere!
Timp de doua luni am fost șantajată și terorizată de un psihopat care vrea cu orice preț sa îmi distrugă viața. Intr-un final a reușit sa facă asta, a reușit sa mă faca sa îmi doresc sa mor sau sa îmi fac rău singură deoarece nu mai fac fata stresului și presiunii.
Timp de doua luni am fost șantajată și terorizată de un psihopat care doare cu orice preț sa îmi distrugă viața. Intr-un final a reușit sa facă asta, a reușit sa mă faca sa îmi doresc sa mor sau sa îmi fac rău singură deoarece nu mai fac fata stresului și presiunii. Nu pot dormi noaptea gandidu-mă ca am putut sa ajung în situația în care nu mai pot da ochii cu nicio persoana draga. Simt nevoia sa stau singura și sa consum alcool gandindu-mă ca mă va face sa uit și sa trec peste aceasta trauma. Dar se pare ca din punctul meu de vedere am ajuns la capătul puterilor și viața pentru mine se sfârșește aici. Mă gândesc tot timpul ca nu merit nimic. Nu e nimeni lângă mine, toți mă judeca și mă fac sa mă simt ultimul om. Pana și iubitul meu m-a părăsit spunând ca nu poate avea o relație cu una ca și mine. Nu știu ce sa fac și cum sa ies din asta. Am impresia ca am intrat în depresie.
Consultați un specialist, preferabil atât un psihiatru cât și un psiholog, pare ca v-ati confruntat cu o experiență traumatica și de abuz psihologic și aveți nevoie de suport și ajutor profesionist. Curaj, deja ați făcut primul pas scriind aici.
Buna. Habar n-am ce greseala crezi tu ca ai facut, insa nu te mai judeca atat de aspru. Restu nu au dreptul la opinie. E viata ta, alegerile tale. Scapa de psihopat daca inca nu ai reusit. Esti o persoana minunata care merita doar lucruri pozitive, deci tot ce e rau inlatura. Legat de iubit: nu ai nevoie de cineva care nu iti poate fi alaturi la greu. Daca vrei sa vorbim, te ascult. Cred ca am trecut amandoua prin experiente similare.
Ma bucur ca realizezi ca ai avut de a face cu un om bolnav care te-a facut sa simti si sa crezi toate astea. E foarte greu sa treci prin asa ceva si ai nevoie de o perioada sa-ti revii si sa discerni realitatea de ce ti s-a inoculat. E foarte important sa ceri ajutor specializat pentru ca alte persoane din jur care nu inteleg prin ce ai trecut pot minimiza ce simti. Ai incredere ca lucrurile sa pot schimba in bine, da-ti timp si cere ajutor!
Imi vine sa plang, sunt nervoasa, nu am rabdare, imi pierd controlul. Acum cateva luni sotul meu mi-a spus ca nu mai sunt atractiva, a cerut o pauza…acum sexul este doar la filme porno…
Buna ziua,
consider ca am ajuns la un moment in care as avea nevoie de indrumare psihologica. Spun asta pentru ca o data pe saptamana, uneori la 2 saptamani, uneori mai des imi vine sa plang, am momente in care sunt si nervoasa si nu am rabdare(lucrez mult la calculator) si fiind acasa trantesc in PC (imi pierd controlul). Momentan nu iau nici o medicatie, am luat acum cateva luni ceva pastile pentru calmare (sedafit PC).
Am 30 de ani, casatorita si fara copii. Cand eram mica ai mei se certau mult, mai ales din cauza fratilor mei care erau mai rebeli (nu au invatat prea mult, sora mea se incurcase cu tipi care nu erau chiar pe placul parintilor) astfel ca eu am zis ca o sa fiu ‘copilul perfect’ asa ajungand la varsta asta fara sa ma cert cu ei vreodata, probabil facand tot posibilul sa evit vreo cearta. Sunt mai emotiva, cam de cand ma stiu, imi amintesc zile cand plangeam pentru ca nu aveam si eu pe cineva sau de sarbatori cand ai mei stateau cu prieteni la povesti si eu pur si simplu plangeam (poate ca ma simeam singura). Acum cativa ani, am avut, 2 momente mai importante (psihologic): 1. dezvoltasem o atractie fata de religie si cand mi-am dat seama ca viata sexuala trebuie facuta si inainte de religie – ajunsesem la un stres maxim si vroiam sa ma omor (a fost o singura data acest gand insa cu biblia am trecut peste). 2. dezvoltasem o ‘ura’ fata de tatal meu care oarecum ma lua/ducea la liceu (ca
nu eram din localitate) si eu vroiam sa mai stau cu colegii la povesti dar nu am avut curaj niciodata sa spun ceva, gandindu-ma ca o sa ma certe…ideea e ca acea cearta a trecut odata ce am plecat la facultate.
In casnicie a fost totul normal insa la un moment dat am inceput sa imi dau seama ca doar eu fac toate si sotul meu nimic…totusi lucrurile erau normale pana cand acum cateva luni, sotul meu mi-a spus ca nu mai sunt atractiva…a cerut o pauza dupa care a dat inapoi, fara nici o explicatie logica. Acum sexul este doar la filme porno… Sunt confuza, am avut si perioade de ura, acum ma gandesc doar la moarte si imi este greu sa imi revin. Nu am curaj sa vorbesc despre asta. Un sfat?
Vorbiti pe indelete cu un psiholog. Ceea ce traiti are nevoie sa fie explorat in așa fel încât să intelegeti cauzele a ceea ce se petrece și cum sa va adunați pentru următoarele etape din viata dvs.
Un psiholog te-ar ajuta sa te cunosti,sa intelegi ce vrei ,sa te pretuiesti!In ceea ce priveste castoria este nevoie de doi parteneri,caruia sa le pese unuia de celalalt.Atat timp cat nu te mai iubeste,cat timp esti doar menajera si bucatareasa casei,casatoria s-a terminat!Obisnuieste-te cu ideea asta si ia masuri punand punct.Iti recomand sa cauti o sala de fitnes sau dansuri,la care sa participi si unde vei face si miscare si te vei simti mai bine,iti v-a ridica moralul! Gandeste-te cat de pretioasa esti ptr D-zeu si familie,indeparteaza gandurile de suicid si te asigur ca dupa ploaie si furtuna,vine apoi si vreme buna!D-zeu sa iti ajute!
Nu aveti curaj si totusi aveti, altfel nu ati fi scris despre ce va framanta. Cred ca ati reprimat multe sentimente de-alungul timpului incercand sa fiti copilul perfect si sa nu vi se reproseze nimic. Totusi aceasta reprimare va produce dvs nefericire si ura de sine pentru ca asa cum ati fost invatata, faceti totul pentru ceilalti si “recompensa” pentru acest comportament nu mai vine…de fapt ceea ce nu va oferiti dvs insiva, nu va va oferi nimeni si asteptand din partea altora nu faceti decat sa fiti mai dezamagita si sa creati resentimente. Eu cred ca incercand sa nu fiti ca fratii dvs, ati mers in extrema cealalta, ceea ce se intampla acum este ca v-ati dat seama ca nici extrema asta nu e placuta, de aceea sfatul meu este sa incercati sa gasiti echilibrul cu ajutorul unui proces psihoterapeutic. Numai bine!
Va tin pumnii sa va rezolvati problema. Cred ca e important sa discutati cu un psiholog pentru ca sotul nu va intelege. El ar trebui sa va sprijine.
este o tristețe și alte emotii pe care le-ati reprimat în copilărie , și acum ies la suprafață. Important este să Vindeca ti relația cu tata si se vor schimba multe. Rugăciunea va poate ajuta in continuare si apoi niste ședințe individuale. De asemenea iertarea soțului poate aduce o transformare a relației. Transformarea personală prin analiza ă ceea ce ati facut si ce vreti sa schimbati. Este un zbucium în suflet și ajută să fie vindecat. Succes si claritate!
Caut shadow pentru copil de 9 ani, cu ADHD – Bucuresti, sector 3
Doresc sa gasesc shadow pentru copil de 9 ani, cu ADHD, care va trece in clasa a III-a.
Adresa:
Bucuresti, str. Mizil, sector 3.
Contact:
ancasiladi_1961@yahoo.com
0764.552.212
In ultimii 3 ani am lucrat ca sofer de tir in UK, timp in care relatia cu sotia s-a racit. Multe lucruri se invarteau in jurul ei, iar eu eram parte din aceste lucruri.
Olga Gâdea
:
Mandita Gutanu
:
intr o relatie faceti ceea ce place la amindoi ,respectati dorinta celuilalt daca dorea sa aiba pe cineva alaturi iar dumneavoastra doreati bani si casa uite ca nu s a potrivit se vede ca fiecare cu prioritatile lui-asa ca fiecare a ramas cu ce a vrut,unul cu banii si casa altul cu copilul si cu mama care i a fost sprijin si sustinator.daca doriti sa va descoperiti pe dumneavoastra faceti o cit sunteti singur nu mai siliti si alte persoane sa va suporte vointa si egoismul,daca doriti cu adevarat o relatie puneti si dorintele partenerei pe primul plan ,faceti compromisuri- ca la drum cind sunteti singur faceti ce stiti si ce vreti ,opriti cind vreti dar in 2 trebuie sa opriti si ptr nevoile celuilalt
Monica Enescu
:
Înțeleg ca doriți sa va refaceți viața și sa alcătuiți o familie cu altcineva. Pana se va întâmpla acest lucru, va încurajez sa încercați sa va descoperiți pe dvs prin intermediul psihoterapiei, pentru a fi mai pregătit atunci când veți fi din nou într-o relație de cuplu, și pentru a înțelege câte ceva din trecutul dvs. Astfel, veți lua ce este important din această lecție și asta va va ajuta mai departe. Succes!
Trainer Cristina Badragan
:
este important să vă Vindecati întâi de durerea din această căsătorie, să iertati si sa va iertati. Pentru că noua relatie să fie diferită e bine să vindecati traumele din această căsătorie, altfel nu faceti decat “să mergeți din lac in puț”, și în acest sens va pot ajuta niste ședințe individuale. Mult succes si vindecare!
Elena Savu
:
Ati evoluat diferit in cuplu. Este firesc sa ne incetinim ritmul cand facem schimbari in viata. Cu incredere si rabdare emotiile se aseaza si viata isi va urma cursul asa cum va doriti. Mult succes!
Angajam terapeut ABA in echipa Elis Child Center – Bucuresti
Anunt! BUCURESTI!
Ești o persoană dinamică, organizata, responsabila, creativa și iubesti copiii? Dacă vrei să înveți cât mai multe lucruri despre terapia ABA sau vrei sa aprofundezi cunoștințele în acest domeniu, te așteptăm în echipa noastră!
Chiar daca nu ai experienta te vom pregati si sprijini sa fii un bun tehnician comportamental.
Programul de lucru este part time /full time.
Dacă locuiești în București și vrei să faci parte din echipa Elis Child Center ne poti trimite cv-ul tau la adresa: elischildcenter@gmail.com.
Te asteptam in echipa noastra!
Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu Termenii si Conditiile utilizarii.
