Am intrat în depresie ca nu pot avea copii. Cum as putea trece peste asta?
Buna. am 22 de ani și am intrat în depresie ca nu pot avea copii. Cum as putea trece peste asta?
In primul rand, asigura-te ca exista un diagnostic medical pt infertilitate si afla cauzele ei. 22 de ani reprezinta o varsta la care infertilitatea poate fi mai degraba psihologica, dar nu excludem o posibila cauza medicala. Nu ai spus nimic de un diagnostic medical. Depresia poate aparea ca o tulburare datorata unei conditii medicale, dar un psihodiagnostic primesti la un psiholog clinician, sau de la psihiatru. Daca ai primit diagnosticul acesta de la un specialist in sanatate mintala(la depresie na refer), atunci sigur ai primit si recomandari. Daca nu ai un psihodiagnostic pus de un specialist, mergi la o evaluare si nu lasa informatiile de aiurea sa te contamineze negativ. Daca cele 2 diagnostice(infertilitate si depresie) sunt emise de specialisti, poti urma tratamentul medicamentos recomandat si in plus, psihoterapie5
Ai luat in considerare posibilitatea adoptiei? Cred ca iti da un sentiment extraordinar. Imagineaza-ti: sa schimbi radical soarta unui pui de om! Chiar daca Dumnezeu, in infinita Lui iubire de oameni, a hotarat ca tu sa nu ai copii nascuti de tine, asta nu inseamna ca nu trebuie sa ai deloc!
Da, îmi lipsește diagnosticul medical. Dar să zicem că el există și chiar nu puteți avea copii. Gândiți-vă la ce vă spun : bebelușii mamelor biologice cresc în burtică, bebelușii mamelor care înfiază cresc în suflet lor! Începeți un proces terapeutic pentru acceptarea stării dumneavoastră medicale (dacă ea există ) sau pentru înlăturarea gândurilor negative (în caz contrar ) și lăsați copilul să crească în burtică sau în suflet
Am mari probleme cu somnul si nu stiu daca sa iau sau nu pastile pentru somn.
Buna ziua. Am mari probleme cu somnul. Când eram mică se chinuiau părinții cu mine toată noaptea din cate mi-au povestit adormeam doar la 3 noapte. Iar acum la 21 de ani ma chinui să dorm si nu pot, adorm doar la 6 dimineața și la 10 ma trezesc. Iar când merg la facultate dorm o oră nu stiu daca sa i-au pastile sau nu pentru somn?
Incearca sa iti gasesti o activitate care sa ceara efort.
Ex. ai putea sa incepi sa frecventezi o sala de forta
O alergare de 2/3 ore este nemaipomenita inainte de culcare.
Citeste o carte cand te bagi la nani.
Dupa 60 de minute de sala + doua trei ore de alergat cartea iti va face perna mai moale.
Nu manca seara
Eu am avut aceasi problema doar ca eu credeam ca este un avantaj vis-a-vis de locul de munca.
Dupa un timp am realizat ca nu este ok si am inceput cu exerciti extenuante inainte de culcare
De cand ai aceste probleme cu somnul si adormi la 6 dimineata? Au existat si perioade in care reuseai sa dormi bine? Sfatul meu este sa discuti cu un psiholog pentru a descoperi cauza acestei tulburari de somn. Poate exista in viata ta lucruri care te fac sa te ingrijorezi, sa fii stresata si anxioasa?
cauta motivul din spate pentru care nu dormi. Dscs esti stresata caută să înlături sau sa vindeci cauza. Pana atunci încearcă să faci ceva util în timpul asta, citeste sau fa sport sau altceva care să te solicite pentru a putea dormi după sau poti invata sa meditezi si sa faci o terapie individuală. Succes si spor!
Visez crime, sechestrări, accidente, canibalism și mă trezesc cu dureri de cap și cu teama.
Bună ziua,
Am probleme cu tulburări ale somnului. De câteva săptămâni visez doar lucruri negative, crime, sechestrări, accidente, canibalism, uneori este vorba de mine alteori de persoane din jur sau pe care nu le cunosc în viața reală. Mă trezesc foarte speriata și stresată, că mai bine nu as mai dormi, mă trezesc cu puternice dureri de cap și cu sperieturi.
Am 20 de ani, menționez că este nimic din viața reală că sa impulsioneze acele vise, sunt mulțumită cu viața mea, ca fiecare om mai am probleme, dar minore, nicidecum să se ajungă la ceea ce visez.
Când eram mică, cam 4-5 ani, mereu aveam coșmaruri și plângeam in vis, iar acum la fel.
Ce pot face in acest caz? Înainte să adorm mereu mă gândesc la lucruri pozitive, cum ar fi viitorul meu, viitorii copii, casa, nunta, cariera.
Bună. Ce evenimente sau schimbăriau fost în viata ta când aveai 4-5ani?
Te sfatuiesc sa te spovedesti si sa vorbesti cu preotul,acasa dimineata si inainte de somn sa zici Tatal nostru!Poate ca si o slujba de sfintire a caseiar alunga energiile negative,dar pana atunci stropeste cu aiazma si aprinde tamaie!
Buna, nu sunt psiholog. Si eu am pus intrebari pe acest site cu privire la unele vise, dar nu am primit nici un raspuns care macar sa-mi dea unele indicii. Asa cum spune Freud, visele sunt o proiectie, o exteriorizare a unui proces intern, sunt de fapt resturi diurne care au ramas investite si care, in timpul somnului capata destula energie pt. a forta atentia constiintei. Ceea ce visam nu e decat, in cea mai mare parte, o reprezentare figurativa a acestor resturi. Dupa parerea mea poate fi vorba de unele transformari ce tin de evolutia ta fizica si psihica si mai putin de ceea ce ti s-a intamplat la 4-5 ani. Iti doresc numai bine.
Recomandarea mea ar fi sa stai de vorba cu un psiholog pentru a intelege mai bine cauza acestor cosmaruri. Pana atunci, incearca sa iti tii un jurnal in care sa iti notezi visele pe care le ai, cu toate amanuntele de care iti aduci aminte la trezire. Insa pentru o analiza mai aprofundata, apeleaza la psiholog. Numai bine!
Cel mai probabil s-a reactivat ceva traumatic din trecutul tău, foarte posibil ceva ce ai trăit și nu ai înțeles atunci, când aveai vreo 4-5 ani. Încearcă o terapie cu un psiholog integrativ sau specializat în hipnoză. Trebuie să înțelegi și să rezolvi situația traumatică, să realizezi ce anume similar a reactivat ce trăiai la 4 ani.
Ai anxietati legate de unele aspecte, poate nu le exprimi direct si atunci apar in vise. E o anxietate legata de ceva. Se poate explora in cadrul unei terapii psihanalitice.
Am finalizat facultatea de asistență medicală generală. Este posibil să devin psihoterapeut cu această diplomă sau este necesar să urmez facultatea de psihologie?
Bună ziua! Am finalizat facultatea de asistență medicală generală. Este posibil să devin psihoterapeut cu această diplomă sau este necesar să urmez facultatea de psihologie?
Care ar fi pașii de urmat spre o carieră în psihoterapie?
Din cate stiu eu, doar facultatile de asistenta sociala, medicina si teologie erau acceptate de Colegiul Psihologilor pt echivalare. Mai nou, nici cea de teologie nu mai pare sa fie(cunosc persoane care acum sunt la facultatea de psihologie, desi ai terminat teologia). Mie una, mi se pare firesc sa urmezi facultatea de psihologie pt a deveni orice fel de psiholog. Pt a deveni psihoterapeut, pasii ar fi acestia in cazul dvs: facultatea de psihologie, dezvoltare personala(psihoterapie pt viitorii psihologi – e un program specific) de minim 200 de ore, apoi master sau formare in psihoterapie, intr-o anume orientare psihoterapeutica(psihodinamica, cognitiv-comportamentala, experientiala, etc). Fiecare orientare in psihoterapie, are un anumit nr de ani de parcurs, daca alegi sa faci o formare. De ex, in psihanaliza poti face formarea si 4 ani, iar in cognitiv-comportamentala, 2-2,5 ani. Abia dupa licenta, dezv personala, master sau formare, iti poti obtine primul atestat de libera practica, in profesia de psihoterapeut.
Am 32 de ani, iar in adolescenta am avut cateva episoade suicidale. In urma cu aproximativ 5 ani au reaparut gandurile suicidale. M-am mutat impreuna cu partenerul intr-o tara straina, unde nu m-am integrat prea bine: nu vorbesc limba, nu am prieteni, imi este greu sa imi gasesc o slujba.
Am 32 de ani, sunt femeie, am o relatie stabila de 14 ani. In adolescenta am avut cateva episoade suicidale, exact in aceea perioada mi s-a pus prima oara diagnosticul: depresie si anxietate (+lipsa de atentie-nu imi mai amintesc exact). Am fost si internata pe vremea aceea aproape 3 saptamani intr-un spital psihiatric.
Am fost re-diagnositicata cu depresie severa de un medic psiholog in urma cu aproximativ 5 ani, cand au reaparut gandurile suicidale. Din pacate nu am urmat niciun tratament. Doar cateva sedinte, dupa care am abandonat.
M-am mutat impreuna cu partenerul meu intr-o tara straina, unde nu m-am integrat prea bine. Dupa 3 ani nu vorbesc limba,nu am prieteni, imi este greu sa imi gasesc o slujba. El lucreaza tot timpul. Eu imi petrec mare parte din timp, singura, asteptandu-l.
Simt ca depresia mea se agraveaza. Simt o teama permanenta care e cu mine peste tot. Amplific toate lucrurile negative, nu reusesc sa ma bucur de nimic, si daca cumva vreun lucru pozitiv se intampla, fericirea e doar superficiala. Nu ies din casa uneori cu zilele, nu dorm mai deloc, traiesc o panica permanenta si parca sunt tot timpul in asteptarea unui lucru dramatic. Am certitudinea ca ceva inimaginabil de rau o sa se intample. Nu stiu nici ce, nici cand, nici unde, dar numai gandul asta uneori imi provoaca lehamite. Dupa un episod de anxietate – fara vreo cauza aparenta – am suferit o sincopa. M-am saturat sa traiesc cu teama asta. Stiu ca imi fac singura rau, ca alung incet toti oamenii dragi. Faptul ca am inceput sa ma simt rau si fizic, ma ingrozeste si mai tare. Plang din nimic si nu ma mai recunosc. M-am schimbat mult. Sunt un alt om. Nu ma mai plac deloc. Ma acuz singura si sfarsesc prin a ma simti din ce in ce mai rau. Nu stiu cum sa ies din cercul asta vicios.
Bună să-ţi fie clipa. E vital să cauţi ajutor specializat, cel puţin o psihoterapie on line, dacă acolo nu găsești un terapeut român. De asemenea îţi recomand un consult psihiatric şi să urmezi tratament medicamentos şase luni – un an. Medicaţia va da volumul mai încet zgomotului de fond al depresiei cu toată pleiada de simptome şi astfel, te vei putea concentra pe lucrul la cauză, care se poate face doar în cadrul unei psohoterapii.
Cauta SCOPURI in viata ta, pasiuni, sens. Altfel, orice tratament medical va reduce temporar simptomele, fara sa elimine cauzele…
Buna.Nu stiu in ce tara esti. Si eu sunt plecata cu sotul si copilul. Nu cunosc limba, inca, invat. Dar, pe langa toate celelalte, fac voluntariat la o casa de batrani. Ce zici, poate e o idee si pentru tine?!
Revin si eu si intaresc ce a zis deja Arina Anghel. Este foarte important sa cauti ajutor specializat pentru a putea avea forta si ghidare sa schimbi mai mult. Daca simti anxietatea asta generalizata si esti deprimata e greu sa ai energie sa iesi din bucla. Gandurile pe care le ai acum te secatuiesc de energie. Daca reusesti sa schimbi din ele, treptat se va schimba si starea ta. Asta insa e un proces si e bine sa ai parte de ghidare. Pe langa tratament si psihoterapie este important sa vezi si ce iti place si te bucura. Iti doresc sa ai rabdare cu tine si sa incepi chiar de acum sa vezi si ce e bun si frumos in viata ta. Daca iti lipsesc idei imi poti scrie si iti voi da exemple.
Inchiriere cabinet psihologic – Bucuresti (zona Piata Romana)
Ofer spre inchiriere spatiu mobilat si amenajat in cladire de birouri, ultracentral, in zona Piata Romana, ideal pentru cabinet de psihologie, psihoterapie, consiliere. Detalii la tel.: 0722.296.162.
Acum trei ani am intrat in depresie. Apoi au început sa apara atacuri de panica, halucinatii, teama ca o iau razna. Vedeam umbre, aveam impresia ca ursuletii de plus se misca si sunt vii, vorbeam cu ei. Am inceput sa ma tai. Am încercat sa ma sinucid.
Buna ziua. Este ceva in neregula cu mine si as avea nevoie de parerea unui specialist. Acum trei ani am intrat in depresie, iar pe parcurs lucrurile s-au agravat. La inceput erau doar stari de melancolie, dormeam prea mult, nu aveam pofta de mancare, m-am izolat de prieteni. Insa dupa, a devenit mai grav, au început sa apara niste atacuri de panica, daca nu ma insel…o presiune mare in piept, lipsa de aer, halucinatiile, teama ca o iau razna. Vedeam umbre, aveam impresia ca ursuletii de plus se misca si sunt vii, vorbeam cu ei in gând si ii vedeam cum dau dan cap in semn ca da sau nu. Am inceput sa ma tai, la început sa scap de durerea interioara, dupa a devenit dependenta si apoi un mod de a ma pedepsi, ma simteam murdara, vinovata. Am încercat sa ma sinucid in felul asta de cateva ori, am incercat si cu pastile.
Am perioade de deprimare si perioade in care sunt bine, prea fericita chiar. Mi se schimba starea foarte brusc, sunt extrem de irascibila, nu suport pe nimeni si nimic, iar adesea intru in stari profunde de melancolie din nimica toata.
Raman inerta adesea la starile celor din jur, nu pot simti nimic. Pur si simplu nu ma misca nimic.
Am momente cand ma urasc si momente cand sunt extrem de narcisita.
Am impresia ca sunt speciala si ca am puteri supranaturale,.am o inclinatie ciudata pentru diavol, demoni, iad, ma atrag. Am impresia ca sunt aici, dar nu mi e frica, ca si cum sunt una de a lor.
Au loc conversatii in capul meu, dar nu sunt voci diferite, e vocea mea, dar parca pune cineva stapanire pe ea. Uneori ma acuza, ma judeca, ma insulta, alterori e ca si cum ma impinge la lucruri rele.
Am avut o perioadă in care am abuzat de alcool, droguri si sex pentru a scapa sau pentru a uita de toate astea.
Nu am fost vreodata la psihiatru sau psiholog.
Parintii mei s au despărţit cand aveam doi ani, iar mama s a recasatorit cand am implinit patru ani. Cu tatal biologic nu sunt in relatii bune, nu,nu s a interesat de mine si am avut si cateva conflicte cu el. Pe tatal vitreg nu l suport deoarece la inceput a fost alcoolic si o batea pe mama, inca se mai intampla asta, dar foarte rara. Odata sau de doua ori pe an. Cu mama am avut multe certuri, recunosc ca o invinovatesc in mare parte pentru felul in care sunt.
Am si gandurile astea psihopate in care e doar sange. Dorinta asta si ura care ma fac sa mi imaginez cum sufera toti, cum se inneaca intr o baie de sange, sa simta si ei durere.
Ce se intampla cu mine? Am crezut ca pot sa mi revin, ca o sa treaca, insa lucrurile s au inrautatit. Is prea multe, ma consuma.
Ce sa fac?
Te rog sa mergi la un psihiatru care te v-a ajuta cu siguranta!Nu este absolut nici o rusine,este doar un specialist !Ai grija de tine!
mergi te rog la psihiatru si psiholog simultan. o sa fie mai bine, o sa vezi.
Ceea ce descrii seamănă cu simptomele unei tulburări bipolare. Perioade de depresie și perioade de manie, în care te simți special și invincibil. În primul rand este necesar un consult psihiatric și tratament adecvat, iar psihoterapia te va ajuta sa înțelegi mult mai bine stările, sa le controlezi sau sa descoperi de ce sunt declanșate. Există tratament, curaj!
mergeti urgent la un psihiatru, va va prescrie cateva medicamente -pastile si va veti simti bine! Puteti sa cereti un bilet de trimitere de la medicul de familie! Curaj, va fi bine!
Nu sunt in tara momenta…..si mama a suferit o perioadă din pricina unor scapari de ale mele, acum crede ca sunt bine si nu as vrea sa-i rapesc asta.
Nu pot sa mi revin altfel? Sa scap in alt mod, singura?
E mai complicata situaţia acasa….
sfatul meu este sa o lasi pe mama deoparte. oricum nu ii faci un bine real daca doar crede ca esti bine. fa ce e bine pt tine, nu ii poti multumi pe ceilalti si nici nu trebuie. nu ai asigurare medicala acolo/ sa mergi macar la psihiatru. in unele tari si psihologul stiu ca se deconteaza.
Nu, sunt de abia cateva saptamani aici, doar in vacanta.
Când am sa ma duc acasa am sa apelez la ajutorul unui specialist. Mulţumesc pentru sfaturi. Sincer…
Foarte bine! Un consult la psihiatru este cea mai buna solutie pt a fi bine in viitor,!
Psiholog online gratis | Am ganduri obsesive si teama de a nu-mi pierde controlul astfel incat sa imi fac rau mie sau altcuiva.
Buna! Sarbatori fericite !
As vrea sa va ntreb cv in legatura cu ganduri obsesive. Am facut cateva sedinte si am scapat
definitiv. Dar acum au aparut si ma sperie. Ma
paralizeaza.Teama asta de a nu-ti pierde controlul venite ba
de la stiri ba din mediul inconjurator vazand cum un om
face ceva anormal si uite asa iar ma sperie. Am vazut si un film era de groaza asa numai in treacat ca se uita altcineva la el si mi s-a activat frica. Manca hartii, arunca pahare , se omorau si imediat am zis aoleu pai ok nu te omori ca nu poti dar ce eu nu pot manca hartii, arunca pahare ? Ce nu e asa iesit din comun si tu poti desi e pierdere de control ? ca poti. Nu am mancat hartii, numai zic. Asa de tare ma sperie gandurile si sunt lucruri cum e creierul uman ca ba poti face. Am avut un sot de care
am divortat acum 10 ani violent ca se omoara ca ma omoara si
tot in frica am trait apoi imi spunea ca poate ma razbun pe
el si bag otrava in mancare ca dezvoltasem frica asta pe
atunci .Inca spuneam actualuluisot acum tie nu ti frica ca
teotravesc. Radea ca nu. Asa masperia gandul doamne nu cumva saimi pierd controlul. Scapasem asa bine si uneveniment din ecterior iar mi l-a activat. Nu inteleg pe
deplin creierul uman cum functionam ce putem face ce limite avem ca si creierul e smecher vedeti ca daca incerci sa nu te
gandesti la gand chiar de aia te gandesti sau ca nu poti face
aia sau aia chiar de aia ceva asemanator sau altceva poti
face. Eu am frici de a nu face. Mecanismul creierului nu
inteleg. Poate nu m-as speria.
Multumesc An nou fericit !
Ia legatura cu un psiholog. Te va ajuta!
Buna ziua, psihoterapia centrata pe simptom, adica cea care trateaza numai efectul, nu si cauza, are rezultate limitate, cum se dovedeste si im cazul dumneavoastra. Sfatul meu este sa apelati la o terapie psihodinamica, pentru a putea afla cauza gândurilor si simptomelor dumneavoastra si a lucra asupra ei. Mintea functioneaza ca un tot, toate sunt legate intre ele, insa legaturile nu sunt întotdeauna evidente, uneori sunt chiar contraintutive. Intr-adevar, mintea e “smechera”, si cred ca aveti o intuitie foarte buna.
Creierul e desinestatator, asta nu inseamna ca nu putem convietui in buna intelegere cu el. Sunt multe frici ,inca, din trecut. Un psiholog poate ajuta f mult.
De 2 luni nu mai pot respira cum trebuie. Anul trecut am fost cam in aceeasi situatie: atacuri de panica, nu pot sa dorm nopatea, stau non stop sa observ daca respir, simt uneori ca nu pot respira si ca ma sufoc.
Buna ziua, am 20 de ani si de 2 luni nu mai pot respira cum trebuie. Anul trecut tot pe vremea asta am fost cam in aceeasi situatie, atacuri de panica, nu pot sa dorm nopatea, stau non stop sa observ daca respir, simt uneori ca nu pot respira si ca ma sufoc. Anul trecut am fost la un doctor ORL, i am spus despre atacurile de panica si mi a spus ca totul se datoreaza deviatiei de sept pe care o am.
Problema mea cea mai mare este ca nu mai pot sa dorm, cand ma asez in pat nu ma simt odihnit, nu ma simt linistit. Recunosc ca sunt si o persoana anxioasa.
M am lasat si de fumat, dar tot asa sunt in perioada rece, vreau sa mentionez ca vara nu am probleme.
Va multumesc mult.
Am deviatie de sept ,+ rinita si stiu cat de greu e dar mai ales cat de deficitar poate fi somnul . Ideal ar fi sa consultați un medic specialist pentru a decide încotro va îndreptati
Cu aceeasi problema ma confrunt si nu stiu ce sa fac sa mi revin.
Inteleg ca exista o problema fizica ce trebuie remediata si in primul rand ar fi bine sa consultati din nou un medic ORL, iar pe langa asta, pentru evaluarea si tratarea unei posibile tulburari anxioase, va recomand sa consultati un psihiatru. Daca este cazul, faceti si o radiografie pulmonara. Mergeti la medic si va fi bine!
Cautam shadow vorbitor de limba engleza pentru un baietel de 7 ani – Bucuresti
We are looking for a shadow for 7 yo kid with language disorder to assist in attending classes at International School of Bucharest. Smart kid but with focus challenges.
It’s full time job from 8.30 – 3.30 pm (no part time responses pls). Salary is 2500 ron net.
Requirements:
- Must have a background or education of early childhood development;
- Must speak English fluently because you will work in the English speaking environment;
- Have at least 1 year experience working with children with special needs;
- Ability to remain calm while dealing with various classroom issues;
- Excellent ability to engage children with appropriate activities.
Responsabilitati / Realizari:
- Assist this student with academic tasks while encouraging the student to work independently;
- Coordinate with the teacher to manage and provide solution for any behavioral issues at school;
- Establish effective communications with student’s teachers and parents;
- Attend and involve in the coordinated meetings with the teachers and the parents;
- Monitor and report behaviors in agreed manner with the parents.
Please contact us at: cristian.hossu@universum.ro /0755.020.444 or rullyanita@gmail.com / 0755.020.488
