Mesaj:
Buna ziua. Ma numesc Oana G. si in primul rand va multumesc ca existati. Am nevoie de ajutor… nu mai functionez normal, nu mai am puterea de a ma ridica dimineata sa incep o noua zi. Incerc sa fiu cat mai acurta. Mama mea a divortat de tatal meu cand aveam patru ani si s a recasatorit cand aveam sapte, lasandu ma la bunicii mei. Tatal meu era un alcoolic si si a luat zilele cand eram eu in clasa a opta. M am casatorit , am construit o casa cu mainile mele si dupa noua ani de casnicie sotul meu a descoperit ca i plac mai mult barbatii decat femeile. Am divortat si acum sunt de doi ani in belgia cu un copil de opt ani. Eu am 34, sunt asistent medical. Nu am mai avut capacitatea de a avea o relatie dar de doi ani si jumatate vorbesc cu un baiat roman care este casatorit si are doi copii. El locuieste in romania. Totul a inceput intr un moment in care si el avea o raceala acasa dar acum sentimentele au devenit frumoase. E un om minunat dar lucrurile devin greu de dus. Muncesc foarte mult, acum sunt independent, prestez ingrijiri la domiciliu ca persoana fizica. Nu mai am timp de nimic, nici sa ma spal. Fetita mea e mereu singura. Ajutati ma va rog sa mi gasesc linistea. Va multumesc si va doresc mult succes in activitatea dumneavoastra.

Oana, muncesti ca sa traiesti, nu traiesti ca sa muncesti. Reevalueaza-ti viata, pune tot ce faci pe o lista, apoi pune-le in ordinea importantei. Tot ce e mai jos de jumatatea listei, taie si nu mai face. Apoi, odata ce te eliberezi de o parte din stres, fie incepe sa faci meditatii in fiecare zi, fie faci terapie (o poti face si din fata calculatorului, pe Skype). Noi complicam lucrurile, prin incarcatura emotionala pe care o legam de tot ce ni se intampla. Terapia te poate ajuta foarte mult sa iti recapeti echilibrul.

Mesaj:
Am 26 de ani ,sotul 27,casatoriti de 4 ani si suntem imrepuna de 8 ani,avem un copil de 4 ani.Relatia noastra a fost de la inceput complicata , el fiind gelos si posesiv.Cand aveam 21 de ani ,am aflat ca flirteaza cu o colega la munca, si am trecut peste pt ca il iubeam si el a renuntat la acel loc de munca.A ramas fara un loc de munca si relatia se complica pt am aflat ca sunt gravida si el tot nu lucra,eram fericiti,ne doream un copil,nu ne gandeam ca avea sa ne fie si mai greu. A plecat in strainatate la parintii mei(care il criticau mereu) sa isi caute de munca ,fara succes,s.a intors a avut grija de mine si de copil .A inceput munca in romania, eram toti 3 ,am crezut ca suntem fericiti.Banii nu ne ajungeau,si am incercat eu sa imi gasesc in strainatate si mi am gasit,am locuit cu parintii mei, certuri ,lipsa de sex din cauza greutatiilor si a oboselii,el tot pleca in romania si tot revenea ,spera sa facem ceva . Ne.am intors in romania am lucrat amandoi ,ne.am intors pt binele familiei sa fie si el linistit si impacat ca are un loc de munca ,ca suntem imrepuna si fara parinti pe cap. Iar nu ne ajungeau banii, m.am intors in italia toti 3 ,si eu am decis ca e timpul sa faca ceva pt noi,ca raman iar fara loc de munca si avem un copil de crescut, a plecat pe tir de 2 luni,a venit la noi in concediu,si atunci m-am lovit de niste spini mari si grosi ,de un perete mare si negru si nu mai pot sa ies din spini.Am aflat ca avea pe cineva de 3 ani de zile.Mi.a zis ca nu a fost ceva serios cu ea,ca nu vedea un viitor cu ea,ci cu mine.O cunosc pe ea,este atat de frumoasa.Copilul meu are 4 ani acum,ce inseamna ca am trait o minciuna timp de 3 ani de zile? Imi spune ca regreta,ca a gresit,dar oare el nu stia ca va pierde totul?! Normal ca stia,si totusi a continuat.Ma gandesc la copilul meu ca nu va creste intr.o familie sanatoasa , parinti divortati ,si va avea probleme pshiologice cand va fi mare.Fiecare femeie vrea sa se simta speciala.Imi spune sa il iert, dar ce sa iert ? cand a facuto cu constiinta ,stia ca ne va pierde .Imi spune ca eu l.am impins ,ca vorbeam urat cu el,ca eram mereu obosita ,ca nu ii dadeam sex,e adevarat ,dar de unde atata dorinta de sex dupa atatea greutati,crize de gelozii,oricum sex avea si de la ea,defiecare data cand se intorcea in romania.Ma simt atat de vinovata , trebuia sa imi zica ca nu mai vrea sa fie cu mine,cand a intalnito pe ea,ce este atat de greu? nu era mai usor ? decat sa aflu eu acum dupa 3 ani? Nu pot respira,si tremur ca un om batran din tot corpul.Mi-e frica sa mai fiu cu el,mi-e frica sa ma despart de el.Imi spune ca ma iubeste,dar poate e confuz si el.Nu stiu ce sa fac,am incercat sa ma impac cu el,dar nu ma pot opri din gandit ,defiecare data cand ii vad chipul amantei imi zic,cum a putut sa stea atatia ani cu mine,daca nu m-a iubit?

pentru un copil este foarte important mediul in care traieste. din cate am inteles dvs cu sotul creati o tensiune in jurul dvs, si deci si in mediul in care traieste copilul. desi credeti ca la varsta aceasta copilul nu intelege, credetei-ma ca un copil, chiar daca nu poate exprima prin cuvinte, el intelege si simte mult mai acut ca un adult. si bineinteles, daca parintii se iubesc si se inteleg, este perfect. daca nu se poate acest lucru din varii motive, atunci cel mai bine pentru psihicul copilului si al mamei (la acesta copilul este mult mai legat si il percepe mult mai acut), este ca cei doi parinti sa se desparta. daca insa credeti ca puteti trece peste aceasta relatie extraconjugala a sotului, cu atat mai bine. dar asta inseamna sa discutati, sa ajungeti la niste concluzii in legatura cu ceea ce isi doreste fiecare de la viitor si de la relatie. poate chiar o separare pana va decideti (desi oricum ati spus ca sotul este plecat f mult timp pe tir) si chiar ar fi bine daca ati merge impreuna la un psihoterapeut de cuplu. eu va doresc mult succes si sa luati cea mai buna decizie pentru dvs, pentru copil!

Mesaj:
Buna ziua. Ma numesc Oana G. si in primul rand va multumesc ca existati. Am nevoie de ajutor… nu mai functionez normal, nu mai am puterea de a ma ridica dimineata sa incep o noua zi. Incerc sa fiu cat mai acurta. Mama mea a divortat de tatal meu cand aveam patru ani si s a recasatorit cand aveam sapte, lasandu ma la bunicii mei. Tatal meu era un alcoolic si si a luat zilele cand eram eu in clasa a opta. M am casatorit , am construit o casa cu mainile mele si dupa noua ani de casnicie sotul meu a descoperit ca i plac mai mult barbatii decat femeile. Am divortat si acum sunt de doi ani in belgia cu un copil de opt ani. Eu am 34, sunt asistent medical. Nu am mai avut capacitatea de a avea o relatie dar de doi ani si jumatate vorbesc cu un baiat roman care este casatorit si are doi copii. El locuieste in romania. Totul a inceput intr un moment in care si el avea o raceala acasa dar acum sentimentele au devenit frumoase. E un om minunat dar lucrurile devin greu de dus. Muncesc foarte mult, acum sunt independent, prestez ingrijiri la domiciliu ca persoana fizica. Nu mai am timp de nimic, nici sa ma spal. Fetita mea e mereu singura. Ajutati ma va rog sa mi gasesc linistea. Va multumesc si va doresc mult succes in activitatea dumneavoastra.

Daca poti, concentreaza-te pe lucrurile pozitive. Esti cu fata ta, esti independenta financiar, esti intr-o tara frumoasa. Poate mai reduci din munca, ca sa te mai poti si odihni si bucura de viata. Si cand zic de viata, zic de o plimbare sau de o inghetata. Nu iti complica viata cu problemele altora si cu familiile altora, cu pb lor cu nevestele sau copiii lor. Ppate gasesti o prietena cu care sa te plimbi si asa esti mai linistita

Mesaj:
Buna seara! Poate o sa ajute cineva , am 18 ani , mi-am inceput viata sexuala de cateva luni iar marea mea problema este ca nu imi place sexul ! Nu ma excit vaginal ! Uneori eu simt dorinta sa fac sex dar cred ca o sa-mi dispara de tot interesul in aceste conditii . Cred ca asta ar duce la o despartire de actualul si altul si altul Va rog sa nu radeti ! ….

iti inteleg teama si este fondata. Poti dezvolta o frica de dezamagire sexuala. Dar te-ai gandit ca poate partenerul tau actual ‘nu stie ce sa faca’ in mod particular pt tine? Nu toate tehnicile de preludiu functioneaza la fel pt toata lumea. Cat te bine ‘te cunosti’? Mai discuta cu el si daca nu ajungeti la un rezultat satisfcator mergeti impreuna la un sexolog. Sigur se rezolva, succes!

Spune-mi te rog cat timp dureaza preludiul apoi ludiul ( actul sexual in sine) apoi postludiul.

Daca partenerul tau nu stie sa faca dragoste, si face doar SEX, neglijand preludiul complet, e normal sa nu simti placere… Actul sexual e ceva mai mult decat sexul in sine, include si un preludiu, si emotii, si sentimente…

Incearca sa te apropii fizic, daca simti si afectiune reciproca-iubire…!

În data de 16 iulie 2014, 11:22, Terapeuti RO <

Probabil ca nu ai gasit partenerul potrivit. Exista alternative care ti-ar putea rezolva problema, si nu ma refer la perversiuni, ci la un pic de imaginatie. Atata timp cat exista dorinta, va fi si placere.

poate ca nu-l iubesti,sau el e grabit,trebuie mult calm,discutati,spune-i ce simti,sa nu risti sa devii frigida
nu trebuie sa tot schimbi partenerii,probabil ca ti-ai inceput viata sexuala printr-o intamplare fara sa sa fii pregatita psihic,fara sa-ti fi dorit(parerea mea nu stiu in ce masura o sa ajute,sunt un om normal)

nici tu sa nu razi de ceea ce-ti voi spune acum: ideea e sa incerci sa te descoperi mai bine, impreuna cu el daca se poate , asa ar fi ideal. Vorbiti mai mult despre asta. Reflecetaza la ceea ce te poate stimula, incearca sa iti identifici gandul care-ti stopeaza pornirea… Poate ai o problema personala ce te retine in a-ti declansa centrii placerii.Parerea mea nespecializata si umila este ca tu nu te cunosti deloc bine din punct de vedere sexual.Sper ca gasesti solutiile potrivite , pentru ca asta e o problema serioasa care poate avea urmari mai incolo:)

Daniela Monica Guzu-psiholog preludiul cam jumatate de ora… apoi ludiul cat sa "termine" el . Eu nu simt absolut nici o placere ! :

Carmen Caramlau ajung deja sa nu mai am nici o dorinta ! Daca eu nu simt nimic !

Ella Elena Carmen il iubesc si nu , nu mi-am inceput viata sexuala din intampare , aveam 7 luni de cand eram impreuna si dupa ce am facut eu 18 ani desigur pt ca nu stiu , aveam eu "ceva" , voiam sa fie dupa 18 ani…

Interesant….nu ai simtit niciodata placere? Ai trait experienta orgasmului?

Alex Glazy am vorbit si tot vorbim… pff… Multumesc totusi !

uite ai dat un indiciu util "aveai tu ceva care…" , daca eram specialist de-aici incepeam sa sap:D

Daniela Monica Guzu-psiholog Nu , nu stiu ce e aia placere , dar orgasm nici atat…

Alex Glazy un fel de mandrie ceva , sa fie dupa 18

asta indica o constrangere care poate fi izvorul situatiei tale.Dupa act cum te-ai simtit?

Ok…la fel ca Freud eu nu cred in anorgasmie, doar in cazuri strict medicale. Iti recomand sa afli cauza/cauzele, care pot fi medicale sau psihogene. Deci fuguta la medicul ginecolog, dupa care incepi terapie cu un psihoterapeut specializat pe sexualitate. Eu pot fi o varianta. )))))))))))))))) Mult succes!!!!!

Alex Glazy Cum sa ma simt… Ma rog sa "termine " prietenul meu mai repede , sa scap de ‘chin" .

Daniela Monica Guzu-psiholog Multumesc pt timpul acordat !

recomandarea standard ar fi de a inlatura (printr-un examen ginecologic) posibilele cauze fiziologice… daca nu este fiziologic… este psihologic. Poti alege tu ce sa faci din acest punct inainte, cu mare curaj… doar o faci pt binele tau

incearca si 2-3 ore de preludiu,dar nu trebuie sa verifici timpul care trece,nu conteaza,relaxeaza-te,nu te gandi la nimic,nu sta incordata
nu sunt in masura sa dau sfaturi,tot la specialist trebuie sa apelezi
poate ai avut vreo pb.in copilarie,sau educatia ta a fost prea exigenta,tu stii mai bine
mai ales ca-l iubesti trebuie sa iasa ok,actul sexual nu trebuie privit ca o tortura

Poate ajuta…..:))))))))) http://fiituinsutimaa.wordpress.com/2014/05/13/nu-esti-prezent-iar-dragostea-devine-un-act-mecanic/

…si ceva mai complex…..http://gyorgy-gaspar.blogspot.ro/2014/06/cupluri-fericite-vs-cupluri-nefericite.html

…. "schimba cocosul" era sfatul OFICIAL dat de vikingi in aceste conditii (aveau ei si o sarbatoare oficiala anuala, pentru acest gen de probleme). Ideea nu este rea, si chiar merge….. nu te gindi ca tu esti SINGURA de vina, de obicei este vorba de lipsa de educatie sexuala de ambele parti. Deh! Educatia se face – si in acest caz – prin munca asidua, precedata de citirea unor carti de sexologie. Incearca ideile din Anangaranga si Kama Sutra (si mai da si tu un google search, inainte de a intreba ce este asta…. ). Succes!

cred ca nu il iubesti nu poti sa faci sex cu cineva fara sa ai niste sentimente doar barbatii pot sa faca asta!!!!

Mesaj:
Buna, ma numesc Camelia am 17 ani si sunt in.clasa a 11-a. Am un profesor care nu cred ca are un comportament tocmai in regula. Acesta are 34 de ani Eram in ora lui, eu trebuia sa plec si i-am spus ca trebuie sa plec ca am de luat niste bani ( trebuia sa ma duc la mama la servici pentru a imi da o suma de bani) el creda ca ma.vad cu un baiat sa imi dea bani. Ma rog, s-a enervat mi-a zis : a, trebuie sa iei niste bani? lasa ca o sun eu pe mama ta sa vad daca stie ce faci tu. ( tin sa precizez ca nu este dirigintele meu) eu mi am luat geanta si ma pregateam sa plec, el s-a enervat a strigat dupa mine sa ma intorc…eu mi-am continuat drumul si el mi a zis: lasa ca o sa vezi ce o sa iti fac eu tie. Evident, nu mi-a facut nimic. Nici macar nu a avut curajul sa o sune pe mama. In mod normal trebuia sa imi puna absenta si sa ii spuna dirigintei ca am plecat din timpul orei, iar el bineinteles ca nu a facut nimic din toate astea. Mi-au spus colegii ca dupa ce am plecat i-a intrebat in pauza de unde am bani de haine, de unde am bani de telefon ca anul trecut venem intr o pereche de balerini si anul asta am multe haine…si de unde trebuie sa i au acei bani .eu i-am spus mamei ca el se intereseaza de mine la colegi si mama l-a sunat. Evident, el nu a recunoscut a spus ca nu a intrebat pe nimeni de mine si ca de fapt pe el nu il intereseaza de unde am eu bani de haine. I-a spus mamei ca a avut in intentie sa o sune dar nu a sunat. Si a intrebat o de unde trebuia sa i au eu banii repectivi. El pe mine nu m- intreaba nimic, in fata mea se arata nepasator ca si cum nu il intereseaza.Si pe hol cand ma vede cu un baiat ca glumesc sau ceva, trece napasator iar cand am ora cu el imi raspunde in sictir sau se enerveaza si tipa la mine. Am observat multe chestii ciudate la el. L-am intrebat ceva de lectie si el mi-a spus: Pai, la lectia la asta te-am aacultat si anul trecut. Adica isi mai aduce aminte dupa un an la ce lectie m-a ascultat iar pe unii colegi
din clasa de la mine le incura numele.Nu mi se pare tocmai normal comportamentul lui.
Lucrurile sunt mai complicate. El de fel este un profesor nepasator si nu inteleg de ce face asa cu mine iar cu alti colegi din clasa nu. Trebuie sa recunosc ca in clasa a 9-a au fost niste glume intre noi. Eu eram inconstienta eram un copil. Un elev s-a dus la profu si a zis la glumea ca eu sunt indragostita de profu, el bineinteles a inceput sa rada si nu a spus nimic. De aici au inceput glumele noastre, imi spunea ca sunt cam.agitata si am.nevoie de un iubit…dupa care i am spus ca am prieten si el mi a spus: ai poze cu el sa mi l arati si mie ? …ma rog, l-am intrebat si eu daca are iubita si el mi-a spus fix asa: Nu, nu am.iubita am.nevoie de una. La vremea aceea aveam 16 ani neimpliniti. si profu m-a intrebat cati ani am si eu i-am spus ca am 16 ani si el m-a intrebat daca ii am.impliniti si eu i-am spus ca nu. atunci.el a lasat mana in jos si a dat din cap. Alta data eram in pauza si ma uitam in oglinda si el vine si imi spune: nu te mai aranja ca esti frumoasa…ma rog, glume intre noi. Dupa care in clasa a 10 am mai crescut si nu i-am mai permis la glume.Nici el nu a mai.avut curajul sa imi spuna ceva dar in chimb ii intreaba pe colegi de mine, si plus ca il simt ca de cate ori ma vede pe hol cu um baiat la ore e nervos, se poarta mai.altfel cam asta e situatia. Ce parere aveti ?

Comportamantul tau este ciudat! Ai doar 16 ani. La acesta varsta trebuie sa stai la scoala! Pentru probleme deosebite se poate invoi sau absenta motivat. Evitati subiectele cu profesorii tineri care nu tin de conduita scolara si atunci nu vor mai fi probleme. Iar daca acesti dascali au un comportament neadecvat, atunci trebuie anuntata conducerea scolii.

Cred ca are dreptate Cristiana Craciun. Ce este aia, plec de la scoala ca am altceva de facut in timpul scolii, profesorul iti spune sa te intorci si tu continui sa mergi, fara sa-ti pese. Este lipsa de respect ! Daca beneficiezi de atentie speciala , de genul ca iti stie numele, sau alte discutii particulare pe care le-ai avut cu dumnealui, este pentru ca o cauti ! Sa fim sinceri, chiar aveai de luat bani de la mama de la servici ???? Pe limbajul vostru "bullshit " !!!

Hai sa te lamuresc: nu el te place; tu il placi. Tu il urmaresti. Tu il provoci. Spui ca e atent si mereu se intereseaza de tine. Tu de unde stii toate astea cu atatea detalii? Pe cine intrebi? Cu cine comentezi toate aberatiile acestea? Dai o importanta exagerata unor gesturi aproape normale (nu il exonerez nici pe profesor, care, in loc sa fie atat de prietenos cu voi, ar trebui sa se detaseze si sa va ceara mai mult respect). Fa un pas inapoi si realizeaza ridicolul situatiei, lasa-l pe profu’ in pace si fa-ti prieten de varsta ta, daca tot ai nevoie. Gandeste-te la consecintele gesturilor si cuvintelor tale: o simpla banuiala l-ar putea duce in disgratie, da afara si duce la inchisoare. Daca-l placi, lasa-l il pace.

La sfaturile dale de colegii mei ar mai trebui adaugat doar atit: La virsta ta, "mincarimile" sint cam mari… iar la scoala mergi pentru educatie… "mincarimile" nu se trateaza la scoala…

) eu cred ca esti indragostita lulea de profu’ si probabil si el de tine. Iubiri platonice, nimic grav. Tie iti place sa fi admirata si lui ii place sa te admire. Si tu profiti, ca deh, iti place. Orice fata cu putin mai mult tupeu sau "lipsa de respect" cum e etichetat aici, stie despre ce vorbesc.:)

O sa am rugamintea sa NU IEI in seama sfaturile persoanelor care au comentat mai sus. Esti MINORA, si problema ta e de competenta unui adult. Parinte, diriginte sau chiar director al scolii. Comportamentul profesorului respectiv iese din NORMA, ca sa nu mai vorbesc de ETICA profesionala. Cand ai dubii in acest sens, apeleaza la cele trei categorii: parintii, dirigintele si in ultima instanta, daca nu se rezolva nimic, la directorul scolii.

Cred ca este cazul sa vezi cu adevarat ceea ce se intampla si daca proful te hartuieste sau este indecent , imediat la dirig. la psihologul scolii sau la conducerea scolii, chiar nu merita sa fie prof., dar daca si tu interpretezi anumite lucruri , il provoci intentionat, flirtezi cu el, fuguta la psihologul scolii.Lucruri de genul acesta nu sunt deloc potrivite pentru tine.Nu trebuie sa-ti fie teama daca este adevarat ceea ce ai relatat.De multe ori, elevele in relatiile cu profii. tineri amplifica multe aspecte care nu sunt intotdeauna conforme cu realitatea.

Mesaj:
buna ziua! va rog sa ma ajutati cu un sfat care este foarte important petru mine. Am un baietel in varsta de 8 ani si l-am crescut singura, relatia cu tatal lui rupandu-se atunci cand el avea 3-4 luni. Trec printr-o perioada dificila si nu stiu cum sa procedez. Am constatat ca fiul meu are intotdeauna tendinta de a minti, chiar si atunci cand nu este intr-o situatie dificila, pur si simplu inventeaya ceva doar de dragul de a conversa, de a se amuza.Daca i se intampla ceva lai putin placut la joaca sau cand este cu prietenii, evita sa-mi spuna ce se intampla, prefera sa se inchida in el, sa sufere singur….. Nu este deschis fata de mine…. Ajutati-ma va rog

Unii copii mint de frica unor consecinte ale faptelor lor. Altii, cu o imaginatie foarte bogata, nu mint, ci inventeaza povesti prin care isi obtin un confort psihic. Sau pentru a atrage atentia. Nu stim care este reactia ta atunci cand afli ceva mai putin placut intamplat la joaca, si care este motivul pentru care copilul tau prefera sa se inchida in el cu privire la aceste lucruri. Copiii simt mult mai multe lucruri decat ne imaginam noi. Daca isi ascunde suferinta, e posibil sa fie o metoda de a te proteja pe tine, sau pe el insusi de o suferinta suplimentara. Dupa cum vezi, pot fi multe explicatii ale acestui comportament. Nu ar strica sa cauti un terapeut cu care sa discuti problemele tale, pentru ca ele se reflecta asupra copilului si el pur si simplu oglindeste inapoi acelasi model de comportament in legatura cu propriile lui probleme. O analiza mai detaliata a acestor probleme in terapie te poate ajuta mai mult decat sfaturile primite pe baza unor date sumare. Pana atunci, observa-ti copilul dar si pe tine insati, ofera-i atentie pozitiva, respect si acceptare a emotiilor lui. Daca crezi ca e nevoie sa pedepsesti, pedepseste comportamentul si nu persoana. El este copilul tau minunat, si il iubesti, chiar daca greseste cateodata. Accepta-ti propriile emotii si ai grija de tine. Relaxeaza-te si bucura-te de viata. Mult succes!

Draga mamica, la varsta de 8 ani, copilul intelege notiunile de bine si rau, deci poti sa-i dai lectii pe aceasta tema, increzatoare ca va intelege. Iti recomand sa te transformi intr-o oglinda pentru o perioada, reflectand in detaliu atitudinile lui. Va intelege daca vei fi langa el, explicandu-i de fiecare data ca starile pe care le va trai in aceasta perioada, le traiesti tu de cand a inceput sa minta.

Mesaj:
Buna ziua! Nu mai sunt capabil sa inteleg stiintele exacte (matematica si fizica) desi eram foarte bun la ele. Peste 4 zile am examen de admitere la facultate si efectiv nu simt sa rezolv problemele. Nu mai sunt capabil sa gandesc idei noi. Pe cele pe care le stiu sa le rezolv nu le rezolva altceva decat experienta. Toate problemele apar din familie si mediul scolar (si relatii sentimentale).

De mic copil nu am fost sustinut moral (doar s-au investit bani) in educatie. Am fost (rau) invatat sa vin numai cu note mari acasa. Daca luam o nota proasta iesea un scandal monstru. La concursuri eram mai mereu in primii 10 la nivel judetean dar tot degeaba:"Esti un prost, ai dat cu mucii in k..t,ai degeaba 10 la scoala….ce-o sa zica profesorul de la clasa". N-am fost apreciat niciodata pentru ceea ce fac. Doresc sa urmez o cariera automobilistica..parintii nu au facut altceva decat sa ma ia la misto ca o sa ajung sa repar in dosu’ blocului vechituri si ca ma tin cu nasul pe sus…ca ma dau destept(nu inteleg de ce a dori sa ajungi inginer in domeniul auto este o meserie asa de imposibila). In schimb niciodata nu au dat un sfat cu privire la cariera mea. Numai scandal peste scandal….ca ce faci cu asta, ca cine te angajeaza pe tine. Le spun ca vreau sa plec in afara tarii, iar scandal ca ma tin cu nasul pe sus.

In schimb le placea sa fie laudati de toata lumea… ce baiat ai…La modul cum m-au educat ei trebuia sa ajung in ziua de azi un drogat,betiv,lasat de scoala. Mi se pare ca au asa o satisfactie de a ma ocara, de a tipa la mine. Taicamiu e o muiere care stie sa tipe doar la mine si la maicamea(la serviciu pe cei de sub el ca functie [e maistru] ii face in tot felul..cand e vorba sa comenteze la un inginer comenteaza doar pe la spatele lui ca in rest e ca o sluga nu il refuza niciodata. Habar n-are sa dea din gura decat atunci cand bea (sa inghita). Chiar a sarit o data la bataie cand eram gata sa sun la 112. Nu mai zic ce sarbatori de Craciun si Paste am avut. Scandal peste scandal din cauza bauturii. Eu am luat carnetul de sofer (practic de acum au inceput sa degenereze lucrurile) si nu mi-a fost util la nimic altceva inafara de a-l cara pe el beat de la tara. Ca incurajare inainte de a obtine permisul am primit "Lasa ca stiu eu… intai mergi sa dai sala… o pici…. mergi a 2a oara iei sala…. pici orasu…..poate a 3a oara ai si tu sansa sa iei".

Legat de copilarie…tot beat era si atunci… de multe ori (copil la 4-5-6 ani) ma rugam de el sa mergem acasa. La 11-12-1 noaptea eu eram pe strazi si plangeam sa se scoale de pe jos sa mergem acasa in loc sa dorm. Nici afara cu prietenii n-a fost prea roz situatia. Daca se lua cineva de mine eu nu aveam valabila replica "lasa ca vin eu cu tata". Luam bataie….ma facea prost…..bateam pe unu … ma facea prost….cum era bine nu stiu. Nu a vrut sa spuna niciodata si facea o fata dinaia de atotstiutor. Odata mi-a zis un prieten… vezi ca doarme tac-tu cu capu pe masa la bar. Normal ca m-am simtit penibil.

Nici cu maicamea nu e roza situatia….da mai multa importanta serviciului decat familiei….sarbatorile au fost un motiv de scandal mai mereu in loc de bucurie. Nici ea nu mi-a dat un sfat care sa fie pana la urma bun.

Amandoi au promis cand eram mic ca imi sunt si frati si prieteni si colegi. Dar de curand m-am trezit din partea tatalui sa-mi spuna ca sunt cel mai mare dusman. Acum apare si partea sentimentala (desi mi-a fost promisa:"daca iti place de o fata nu ezita sa vorbesti") atunci cand a venit vremea m-am lovit de "ce vrei…sa umblu cu tine in targ sa iti caut fete?" Mi-am gasit eu sa fiu dragut cu una care si-a batut joc pana la urma. M-a facut sa ma simt ultimu om NEMERITAT!!!!!!! Am mereu gand de razbunare!

Nici la scoala treaba nu era in regula. Am nimerit in clasa cu colegi cu multi bani care nu au inteles ca eu nu aveam (taicamiu credea ca cu 50 de lei pe saptamana din care sa iau si paine si apa ies in oras….FALS!!!…si asta era o raritate ca de multe ori nici pe astia nu-i aveam). Si-au batut joc si colegii de mine pentru ca eu nu aveam sa merg in oras, nu aveam sa merg in excursie cu ei, de invitatii pe la petreceri sau majorat nici nu se punea problema ..normal ca nu!
Am avut si un dobitoc de profesor ca diriginte care facea partipliuri si il interesa doar banii de la parinti in interesul scolii desi tot prostu liceului ca diriginte era pentru ca tot timpu afla ultimu ce era de aflat si transmis la clasa(stiam noi inaintea lui). Practic capacitatea de a invata, rezolva si crea ceva matematic si fizic. La un proiect mi-a fost "furata" o idee pe care nu am mai apucat-o s-o pun in practica…a dat-o unui alt partener pe mine nu m-a lasat. Iar cand tragea linie il vedea pe partenerul respectiv implicat … pe mine nu… pe mine ma vedea ca stau degeaba. Si ideea a contribuit mult la castigarea concursului (dar nu cu mine in echipa deoarece am renuntat pe parcurs ca nu mai suportam reprosurile care mi le facea ca nu fac nimic desi mi-am dat toata silinta iar respectivul partener statea si imi punea ideile in practica..el nu facea mare lucru dar era "venerat"!) Si atunci am dat mintal cu sutul la tot ce a insemnat matematica si fizica….si la t ot ce imi facea placere. Din cauza unui dobitoc care nu-l interesa ca mie imi place materia predata de el… il interesa sa-i fie pe plac directoarei(desi tot prost era in fata ei cu toate ca-i mai mica cu vreo 10 ani iar cei de seama ei ii zic pe numele mic). Atunci (adica acum un an jumate) s-a produs explozia care mi-a distrus tot ce aveam in minte. Inteligenta,cunostinte. Am inceput sa uit lucruri, sa nu mai fiu creativ, sa ma indoiesc de adevarul acestor materii. Nu mai sunt in stare de nimic si sunt aratat cu degetul pentru esec. Traiesc cu frica de a nu lua admiterea si de reprosurile ce urmeaza.

Traiesc cu ideea ca nu imi revin niciodata. Ca no sa mai fiu ca inainte in plan profesional. Din cel mai bun din liceu la fizica ma uit acum la o problema si o rezolv cu teama de a fi gresita…sau uneori nu imi dau seama cum se face… lucruri care erau o jucarie pentru mine. Si la bacalaureat am avut teama asta dar au fost subiecte usoare si asa am trecut ca altfel putea fi alta distractie si acolo. Toate astea pentru ca niste dobitoci de parinti, profesori si colegi au avut grija de asta.

Cum fac sa revin la ceea ce am fost odata? La momentul actual nu mai am niciun fel de placere. Nimic nu imi mai place.Totul e o rutina. Nu ma mai binedispune nimic. Nici macar pasiunea pentru automobile din copilarie nu mai e la fel… si simt ca se duce si asta asa cum s-a dus matematica si fizica. Doar pasiunea asta a mai ramas intr-o oarecare masura sa imi aleg facultatea.

Va multumesc ca mi-ati citit postul:)!!! Astept un raspuns!(apelez la dvs. pentru ca bani nu am sa merg la psiholog….si daca as avea…..asta ar presupune sa stie si parintii de dvs. iar eu nu vreau pentru ca de multe ori am luat initiativa de a discuta serios problemele si a iesit prost pentru mine.)

din pacate esti un produs nefericit al unei relatii cu un parinte alcoolic (ceea ce este o boala psihica)… te poti pune pe picioare exact asa cum iti doresti tu, dar asta presupune psihoterapie (daca esti major… parintii nu trebuie sa afle ca tu mergi la psiholog). Poti cauta un psiholog care are contract cu Casa de Asigurari si care te poate incadra in programul de consiliere si psihoterapie gratuita (asigurata de Casa). Se poate, succes!

Ai început să-ţi pui întrebări doar târziu, nu foarte târziu. Poţi încerca nişte reguli de bază, şi cu siguranţă vor exista nişte rezultate, chiar dacă nu vor fi maxime.
Categoric este contraproductiv să îţi pui atâtea întrebări existenţiale chiar înaintea examenului.
Mai întâi de toate, dacă ai norocul să locuieşti chiar în Bucureşti, poţi merge la suplimente.ro şi cumperi nişte enzime digestive, omega 3, gama tocoferol + susan, seleniu organic, zinc. Asta ca să optimizezi absorbţia nutrienţilor şi să asiguri acizi graşi esenţiali + antioxidanţi. Fiecare oferă nişte avantaje remarcabile. Dacă eşti din provincie, comanzi prin tel să-ţi vină prin curier, şi la vei avea în ultimele 2 zile. Ce nu găseşti la ei, cumperi din farmacie sau pe alte căi rapide.

După care continui să îmbunătăţeşti răspunsul adaptativ:

*menţii un nivel relativ scăzut de cortisol cu suplimente de magneziu (150 mg/zi) + ceva nuci şi seminţe crude, eventual cumpără nişte cânepă că are mult magneziu şi faci salate. Adaugi şi vitamina B6

* optimizezi răspunsul suprarenalelor cu suplimente de vitamina C naturală 1 gr/zi, B5 5-10 mg/zi
* pentru ziua examenului poţi avea la îndemână nişte Rhodiola. Eventual poţi lua una cu 2 zile înainte, ca să ştii la ce te aştepţi (vei fi mai stăpân pe situaţie).

*creşti eficienţa barierei hematoencefalice: consumul de cereale cu gluten permeabilizează în mod inutil BHE şi există un fenomen de uzură, iar în condiţii de stres ar putea avea o importanţă majoră. Consumul de lactate are efecte asemănătoare (acţiunea opioizilor de ex), chiar dacă prin mecanisme diferite. Probabil că dacă deja eşti amator de ‘cereale cu lapte’ la micul dejun, sevrajul va dura oricum 2-3 zile, dar vei fi freş în ziua examenului. Uite şi nişte articole: http://wp.me/p48646-a

* alte vitamine din complexul B: B12 (dacă nu găseşti Metil B12, cumperi injectabil, asta e), niacină cu eliberare rapidă 100 mg/zi
*eviţi consecvent uleiurile cu omega 6 (floarea soarelui, porumb, orez etc.) Eviţi soia, prăjeli şi altele de genul.
* rămâi low-carb şi eviţi/elimini alimentele care predispun către variaţia inutilă a glicemiei (zahar, cartofi, exces de fructe etc.)

În măsura în care ai încălcat în mod constant toate aceste reguli în ultimul timp, cu siguranţă situaţia se va îmbunătăţi dacă te focalizezi pe ceea ce este important.

Suplimentele cu Astaxantin au iar un efect pozitiv garantat pentru eficienţa creierului, în măsura în care nu ai răbdare să faci chiar tot ce am scris mai înainte, poţi încerca nişte soluţii simple, dar eficiente.

Spui ca vrei sa revii la ce ai fost. O poti face, dar numai cu efort. Pas cu pas. Sudoare, efort, vointa constanta. Tu, nu altcineva. Nu exista pastile care sa schimbe viata. Doar dorinta, actiune si vointa. Relatia cu parintii e toxica, dar esti in pragul majoratului. Asta inseamna ca poti sa-ti schimbi viata asa cum doresti, departe de influenta lor. Te angajezi, ca se poate munci cat mergi la facultate. In ce priveste frustrarile care vin din remarcile lor jignitoare, nu vor mai exista atunci cand nu le vei mai cere sau accepta parerea. Incarcatura emotionala poate disparea prin metode eficace ca tehnicile EFT, meditatia, terapia. Se poate sa-ti schimbi viata. Doar incepe o tehnica si tine-te de ea pana vezi rezultate. Succes!

Dragul meu, inteleg foarte bine prin ce treci, dar gandeste-te ca admiterea la facultate si plecarea de langa parintii tai iti va deschide o alta perspectiva.Parintii din pacate nu-i putem alege, incearca pe cat posibil sa nu mai intri in conflicte cu ei.Inceraca sa discuti cu psihologul scolii tale, nu-ti va lua bani.Cu siguranta iti vei reveni cand vei pleca din mediul in care traiesti acum. Dragul si intelegerea pentru matematica si fizica nu ti le va putea lua nimeni, sunt acolo cu tine, au format structuri logice in mintea ta.Tineretea si puterea ta interioara iti vor fi aliati.Esti puternic, sa nu uiti asta, esti ca un stejar tanar pe care nu-l poate dobora in acest moment nicio furtuna.Succes!

Dezvoltarea, de orice fel ar fi ea (fizica si/sau spirituala), nu este un proces liniar, ci este de forma (simplificat…) graficului fuziunii nucleare (stii tu de la fizica, nu?:)). Adica, vezi ca exista minim 3 paliere (1.urci, cobori, 2.urci, cobori, 3.urci, cobori…). Intre aceste paliere, la faza de coborire (de fapt, vezi ca este forma unui polinom Cebisev de gradul 6 minim, de obicei de gradul 12…) TI SE PARE ca ai uitat totul, esti depresiv si ai tendinta de de a dramatiza lucrurile (de orice fel ar fi el, dar mai ales pe cele negative…). Desigur, procesul nu este permanente, si faza de "coborire" dureaza cam 72 de ore (aproximativ), dupa care urci mai sus decit erai anterior, la palierul anterior. Asa functioneaza creierul! – Ca urmare, teoretic cam pe data la care dai examenul vei avea placuta surpriza sa observi ca, "ca prin MIRACOL", la momentul potrivit ai stiut "intuitiv" cum se rezolva fiecare problema…:) – Celelalte, asa cum s-a spus mai sus, sunt LECTII DE VIATA la care sufletul tau s-a angajat (inainte de actuala viata…) sa participe in calitate de student, pentru a avea si aceasta experienta (emotionala). Imediat cum te DETASEZI emotional de aceste emotii (adica, trebuiesa te uiti la tine ca privind din afara filmului, ca fiind doar spectator la fimul propriei tale vieti, si NU in calitate de actor principal… sau, fii in afara fluxului, nu in flux!) aceste experiente trec in memoria ta celulara (a corpului) si alta data, ulterior in viata, cind cineva iti va face (poate…) din nou sa ai aceleasi sentimente, tu nu vei mai reactiona in acest fel (adica, nu te va durea, ci vei putea judeca la rece, detasat, si SA OFERI SOLUTII VIABILE ALTORA.. (zic "viabile", adica "veridice", deoarece vei vorbi din propria ta experienta). – Asa ca, te indemn sa judeci cele ce am scris mai sus detaliat (vei intelege totul, din moment ce ai experienta de lucru in fizica teoretica…), si socoteste ca ai avut o lectie de viata, ti s-a dat o tema pentru acasa de care te-ai achitat, si acum trebuie sa treci mai departe, sa cresti. Esti pe calea cea mai buna! – Daca mai ai intrebari, scrie-mi mesaj in particular, si incerc sa raspund intrebarilor tale, Dar, acum e momentul sa fii practic, nu filozofic…. si vine ea, si iubirea romantica, dar toate la timpul lor! Acum, facultatea si slujba…. dupa ce trece stresul si oboseala, viata va fii mai roz, iar tu mai detasat si bucuros. SUCCES peste tot!!!!!

Mesaj:
Am tulburari de comportament, stari anxioase din ce in ce mai dese, incep sa ma urasc, ma simt desconsiderata. Probabil ca are legatura cu varsta, am 16 ani.
In ultima vreme, mama si sora mea imi spun constant ca nu ma suporta si ma simt oribil. Reactionez foarte urat la nervi, nu ma pot controla deloc (pana acum 1 an ramaneam complet calma in aceleasi circumstante). Familia se poarta oribil cu mine, probabil din cauza ca sunt sora mai mare si ar trebui sa fiu un model pentru cea mica, care are 14 ani.
Cand suntem doar eu si sora mea acasa, ma controlez mult mai bine, insa ea profita de acest lucru si ma injura, ma loveste, tipa, imi fura lucruri (bani, haine etc. Mama nu m-a ascultat niciodata, deci nu am avut vreo ocazie de a-i spune de toate astea. Tata ma loveste, ma insulta, uneori ma injura si ma pedepseste din orice. Am devenit introvertita si nu sunt departe de depresie. Va rog din suflet, ajutati-ma!

Draga mea, nimeni nu intelege, pentru ca nu vorbesti pe limba lor. Gandeste-te la lucurile care le unesc pe cele doua, la felul in care te anihileaza, la vorbele pe care le folosesc. Vei intelege ce va distanteaza. In legatura cu atitudinea tatalui, nu mai esti copil. Trebuie sa inteleaga asta, dar trebuie intai de toate sa intelegi tu asta si sa te comporti ca atare, sustinandu-ti drepturile cu diplomatie. Ia-ti un sprijin, un aliat, intr-o ruda respectata de ai tai sau un prieten de familie care are un cuvant de spus in fata lor. Daca sunteti o familie credincioasa, care merge la biserica, vorbeste cu preotul si cere-i ajutor, adica roaga-l sa discute cu parintii, stabilind si discutii ulterioare cu ei. In felul acesta eviti vreo razbunare. Daca tu te schimbi si lupti (din nou, cu diplomatie!!!) pentru tine, vei obtine si respectul celorlalti.

Mesaj:
Buna ziua.

As dori sa stiu daca vitamina C scade efectul anticonceptionalelor. Mai exact folosesc anticonceptionale Milligest si iau vitamina C pastile de 1000 mg, una pe zi. Va multumesc.

Nu are legatura, nu scade efectul. Oricum scrie foarte clar in prospect ce anume cade efectul

… exista studii potrivit carora sucul de GRAPEFRUIT scade eficacitatea acestora, precum si eficacitatea antibioticelor si a altor medicamente (e o lista mare…). Oricum, acestea sunt studii, care, ca oricare alt studiu, poate ca se vor schimba pe masura ce apar alte cercetari…. Regula generala este: nimic nu este sigur! – Exista si teorii care chiar zic ca anticonceptionalele nu ofera nici o protectie, ca oricum energia este cea care conteaza etc. etc…… Este alegerea ta MENTALA ce anume crezi din toate acestea, si ce anume doresti sa INCLUZI in sistemul tau de convingeri mentale, deoarece MENTALUL TAU DETERMINA REZULTATUL FINAL. – Tot conform ultimei mele fraze, de mai sus, precum si altor studii (cercetari finalizate si expuse public in iunie 2013, si care au fost propuse pt Premiul Nobel…) s-a demonstrat ca nu exista menopauza, si , practic (!), daca vor, femeile pot naste pe cale naturala la orice virsta doresc ele…. doar influentind mentalul propriu! (Ca informatie: exista in Romania (!) deja 5 (cinci) copii nascuti asa…. dintre care 4 sunt studiati la NASA….)

Mesaj:
Buna ma numesc Marcel am 28 de ani ,si as vrea sa pot discuta cu cineva despre problemele mele ,sa incep cu,copilaria …provin dintr-o familie saraca si cu foarte multe probleme,tatal meu este bolnav de 20 de ani este paralizat iar inainte de asta avea probleme cu bautura din aceasta cauza sa si imbolnavit,cand a facut accidentul cerebral aveam 13 ani ,cineva da un telefon acasa eu fara sa stiu raspund si imi spune cu o voce tremuranda ca tatal meu a murit..defapt el nu murise facuse comotie si era incostient,din acel moment viata mea a inceput sa se duca de rapa,cu timpul lam repus pe picioare pe pe tata iar el a inceput sa bea din nou,dat fiind si conditia lui cadea pe strada si ma trezeam in fiecare zi cu fel de fel de oameni care sunau la usa si ma cchemau sal car in casa de pe unde cazuse,lucru asta a dus pana sa fiu si chemat in tipul orelor de curs..eram tot timpul intrun stres continuu cu gandul ca poate cade iar si moare ,cand auzeam soneria de la usa inima imi spargea piptul …chiar daca se adeverea sa fie doar un prieten care ma vizita..am inceput sa ma izolez de restul lumii pastrand doar un grup care credeam eu ca nu rad de mine pentru problema care o aveam,tineam tottul in mine fara sa vorbesc cu nimeni pentru ca imi pare ca nimeni nu ma intelge,iar daca cineva vroia sa vorbesca cu mine incercam sa termin discutia cat mai repede si sa plec ,gandind ca acea persoana vrea doar sa afle detalii despre viata mea si sa aiba ce discuta despre mine…la scoala eram izolat de restul clasei si tot timpul luat in deradere petru ca nu aveam pe nimeni care sa vina in fata profesorilor si sa ma reprezinte sa imi ia apararea,asta vorbesc de clasele primare ,abea cu ceva ani in urma cand mam uitat pe diplome am descoperit ca nu am avut niciodata media generala sub 8 -50 iar profesorii tot timpul ma dadeau ca exemplu negativ in fata clasei…pentru ca nu aveam bani ca restul sa le dau atentii ,nu imi perminteam niciodata sa platesc fondul clasei sa merg in excursii si eram aratat ca un copil josnic bun de nimic ,fara drept vreodata sa iau cuvantul desi eram la acelasi nivel cu majoritatea elevilor,lucru care ma facut sa ma inchid simai tare in mine…fartele meu cu 11 ani mai invarsta ca mine sufera atunci de aceeasi problema pe acre o am eu acum,svea spasmofilie atacuri de panica etc tot timpul tratamente spitale ….era de groaza ,mama Dumnezeu so ierte ,era oarecum singura in acest joc nebun nu mai stia cum sa reactioneze si isi varsa furia pe mine,era o persoana religioasa si eram obligat sa merg la biserica in fiecare duminica ,sa fac acasa difeite novene si rugaciuni petru ca Dumnezeu sa ne ajute…in loc sa fiu lasat in pace sa imi vad de copilaria mea trebuia sa stau sa ma rog….sa imi car tatal beat in casa …sa nu pot face nimic din ce vroiam…lucru care ma facut sa ma inchid si mai tare si sa urasc biserica desi in suflet imi este intiparita o mare frica fata de Dumnezeu,credetima pentru orice lucru normal care il facea un copil eu aveam de tras ca sa il fac,daca mergeam cu baietii la strand cand veneam eram pedepsit,singur am invatat sa merg pe bicicleta in juma de ora furandui cheia unui prieten care a venit in vizita la fratemiu cu bicicleta,dimineata ma trezeam cu o ora inaintea fratelui meu si ai pregatem masina pentru lucru ,si puteam sa o conduc 30 de m din curtea unde era parcata pana in fata blocului lucru ce insemna enorm pentru mine dar nu eram lasat…cand am crescut si am vrut sa am camera mea desi aveam un apartament imens cu 3 camere a trebuit sa ma cert cu ai mei sai fac sa inteleaga ca nu imi mai pot primi prietenii n vizita doar pe hol sau in bucatarie si ca am nevoie de AER le avem si noi pe ale noastre…dar nimeni nu era acolo pt mine…revenind mai incoace cam pe la 16 -17 ani am inceput sa muncesc si sa imi fac propii bani si puteam sa imi permit lucruri normale care ai mei nu mi le-au putut oferi…siti nu mia placut sa raman in acea situatie sa mai fiu desconsiderat, am dat examenul de capacitate de 4 ori pana lam luat petru ca munceam dupa ore si nu aveam cand sa invat…dar treaba cu munca acum imi dau seama a fost o mare prostie,,,..pe cand prietenii mei se distrau si isi traiau fiecare etapa a vietii eu deja eram matur ma gandeam la alte chestii…aveam alte prioritati..cea mai mare greseala a fost dar nu a avut cine sa ma atentioneze ,am sarit aceste etape si acum ma doare ,am vazut prin munca o salvare ,un fel de a ma ridica si de a fi privit cu respect fata de cei din jur…stiti auzeam…uite domle bravo lui uite la baiatu asta prin cate a trecut si uite nu bea nu fumeaza sa apucat de munca…o sa ajuga de parte pare un tip serios…pe naibatotal gresit a fost ce am facut…..intre timp am inceput sa umblu in preajama celor mai mari ca mine pentru ca nu mai suportam maimutarelile celor de varsta mea ..hmmm nu erau maturi ca mine…mi se pareau niste copii imi ziceam eu in gand uitate la ei nu au nici un viitor,asa ca miam facut un prieten de pahar un vecin cu vreo 8 ani mai mare ca mine si mam pus pe treaba …desigur ne abandonand munca,munca era munca ,bautura dupa program,trecnad anii a ramas singurul meu prieten care este si acum in preajma mea,bautele se intensificau banii se duceau pe alcool majoritatea ,spre amaraciunea Mamei….Ea saraca vazand pe ce drum o luasem incerca sa ma atentioneze da eu ai raspundeam foarte agresiv racnind si tipand la ea….netinand cont Ei dat fiind felul in care ma tratase pana atunci …vroiam intrun fel so termin sa nu o mai aud ,iam si spus intro zi ca cel mai fericit am sa fiu cand am so vad moaarta in sicriu …nu staiam ce vorbesc vorbea acea rautate din stransa dealugul timpului si frustrarile adunate…..trecem mai departe pe la 20 de ani am cunoscut o fata ,era cumnata unui alt prieten de pahar,parea o fata ok cuminte de la tara care avusese ceva probleme la viata ei iar eu dornic de afectiune am facut totul pentru ea am ceruto si de nevasta ,dar avea o problema nui placea munca siaici nu ma refer ca evam mentalitatea de comunist sa se duca la sapa sa faca bani,luasem un inprumt din banca si ai facusem un magazin unde sa lucreze petru ea,pentru noi,dar ea nu mainefsta nici un fel de interes,magazinul era intrun complex de gen mall,toate celelalte buticuri se deshideau la ora 7 iar ea la ora 9 se trezea spunand ca nu are rost sa se trezeasca la acea oara ca si asa nu merge…itro duminica eram cu un prieten si am decis sa mergem impreuna sa facem o vizita la magazin,mallul se inchidea la ora 2 duminica dupamiaza,ea foarte nervoasa si pufnind de draci la 11 vroia sai inchida ,eu vroind sa evit o situatie penibila sau o cearta in fata prietenului meu iam zzis sa mearga acasa pentru ca pare obosita si raman eu in locul ei,nu va mint la ora 12-45 au venit doua mame cu copii petru ai imbraca petru socoala, in mai putin de 40 de min maxim cat au sta acolo am facut vanzare de 800 de ron,mergand acasa iam spus prietenei mele ce am realizat si ea a spus ca este pura intamplare si lucruri din astea se intampla foarte rar….iar eu tot un baiat bun si civilizat am incercat sai explic ca asta este comertul exact ca la pescuit dar ea nu si nu…pur si simplu nu vroia din acel monent am inceput sa ma races fata ea,nu pot zice ca era o fata rea ci doar prostuta nu stia cum sa reactioneze dat fiind ca vebnea de la tara si dupa alte cateva intamplari si la insistentele mamei si prienilor am devenit mai drastic cu ea,a venit criza a trebuit sa inchidd magazinul,iam gasit servici la un serviciu de asigurari,dar iar 0 interes din fata ei ma punea sa fac o refinantare a creditului sa deschidem un nou magazin in orasul ei lucru lucru ce mi sa parut foarte hilar,cred ca vroia un fel de polita petru ea dat fiind ca la scurt timp a fugit acasa la ea lasanduma cu botul pe labe datorii,inima rupta etc…….lucru care ma facut sa ma inchid si mai tare in mine si sa nu mai port niciodata stima vreunei femei sau sa incerc macar sa mai am vreo relatie pana in ziua de azi,am incercat odata sa mer la o prostituata sa ma pot descarca ,dar maim dat rapid seama ca nu pot daca nu simt nimic pt acea persoana ….trecand peste asta si devenind si mai introvertit si foarte serios am trecut mai departe in viata izolanduma si mai tare de lume, de fapt sa va spun ceva pana la inmormantarea mamei nu mi-am cunoscut verii nu ai mai vazusem de cand eram mic de cativa ani,asa rupt de realitate am fost nu mia venit sa cred ca ai am…mam considerat tot tipul sngur….renenind mai incoace acu cativa ani mama mea sa stins in urma unei operatii nereusite la inima,tatal a luato si ami tare pe alcool totul iar se darama in jurul meu iar revenean la copilarie aflanduma in acea situatie fara scapare,fratele meu dupa ce trecuse si el printru experienta aseamanatoare mie cu o alta femeie sa recasatorit in cele din urma cu o fata cat de cat ok,dar trecutul cred ca a inceput sa il maccine din din nou ,atacuri de panica eu ma mai certam cu el neavand cu cine vorbi,stresat ,daramat de pirderea mamei ,el fiind foarte mamos si cu ea prin spitale cand sa operat…cade intro zi de pe un stalp de curent si se loveste grav ,iar primesc un telefon dinacela ….ma suna cumnata mea si zice ca ciprian este in coma la spital……am luat masia desi bausem ceva beri cu niste prieteni su dai fuga la urgenta………iar imi crapa iminima in mine…ajung acolo il stabilizasera lesinase doar de la cazatura dupa 2 zile a fost externat,la vreo luna eram la tara cu verii mei cand primesc un telefon de la o vecina ca tata a cazut in casa si sa lovit grav….lasa tot fugi acasa el statea intins pe jos cica de 4 ore si la vazul unei verisoare dea mele mai tare a inceput sa urle ,nu mai putea merge singur cazuse la pat,nu trec doua zile fratele meu iar face un atac de panica este dus la urgenta cu puls si tensiune mare tremurnd din toate icheieturile,nu mai staim ce sa fac simteam ca innebunesc……prietenii ma ocoleau petru ca se saturaesa cred sa auda de problemele mele…nu aveam cu cine sa discut mai multe se adunau in in suflet…tata cazut la pat urla de 5-6 ori pe noapte sa il duc la wc ,trebuia sa ma duc si la spital la frate si dimineata la munca….mi sa dus orice zambet de pe fata orice bucurie…..nu ca as fi avut parte pana atunci….dupa nopti nedromite si pline de stress intro zi la munca desi eram obsedat de securitatea in munca si tanetie imi prind mana intro prese ce imi reteaza un deget si imi striveste restul palmei instantaneu,pe moment nu mi-am dat seama ….mam blocat cand am scos mana si am vazut osul gol am innebunit am fost dus de urgenta la spitalsi operat mediici reusind sa imi reconstruiasca mana…..asta a fost punctul culminant ….ma simtit distrus la gandul ca pot ramane infirm dependent de cineva …dar de cine ca ai mei sunt dependenti de mine,,,,,,am asteptat pana mana sa vindecat si am fugit in afara la un prieten doar ca sa scap de acasa sa nu ma mai terorizeze nimeni…….vreo 4 luni nici nu am vorbit cu fratele si tatal considerandui singurii vinovati petru ce mi se intamplase,am vrut sa le dau o lectie sa vada cu este fara mine……cam asta este povestea mea……problema este ca imi simt inima prea incarcata si simt ca o sa explodeze intro zi ,ma doare pe dinauntru,nu mai pot sa rad nu ma mai misca nimic,daca cineva glumeste cu mine o iau in serios si devin agresiv ,incercnd sa fug de orice converstie, de toata lumea vreau doar sa fiu singur undeva fara probleeme si sa imi pot trai viata si sa pot face toate lucrurile asa cum cred eu si nu forta de imprejurari,vreau liniste in suflet si nu pot….va rog vorbiti-mi chiar am nevoie sa stau de vorba cu cineva care sa ma asculte si sa ma inteleaga….

Ca viitior psiholog, va pot spune doar ca sa va adresati la un specialist. Un psiholog/psihoterapeut bun. Aveti nevoie de comunicare cu descarcari sufletesti face to face, nu pe Facebook (desi bine ati facut ca ati inceput de aici). Ati avut pana acum o viata groaznica, ma mir cum de nu ati ajuns la psihiatrie… Adresati-va, repet, la un specialist bun, cu experienta .

Va apreciez pentru curajul de a va deschide sufletul si de a povesti pe scurt o parte din viata dvs. si pentru dorinta de a pune lucrurile in ordine. Apelati la un terapeut- de preferat face to face sau online- care sa va ajute sa va utilizati resursele pentru a face schimbarile dorite.