Cabinete de inchiriat – Bucuresti (zona Timpuri Noi)
Ne dorim colaboratori independenti care sa subinchirieze spatiu si sa isi desfasoare activitatea independent de agenda deja existenta a centrului, dar care sa mareasca gama de servicii a acestuia.
Salile au dimensiunea de 10, 12 si 17 metri patrati.
Beneficiile:
- sharing de spatiu – inseamna costuri reduse pentru toate partile;
- cabinete deja mobilate modern si atractiv, ambient placut, spatiu prietenos – si asta scad costurile comparativ cu posibila investitie intr-o locatie proprie;
- vizibilitate social – media: Evolution Center creste ca brand, astfel, alaturarea numelui dvs ca si colaborator va creste in vizibilitate si prestigiu;
- locatie bine pozitionata si usor de ajuns din orice zona – fiind la 5 minute de metroul Timpuri Noi, langa Universitatea Dimitrie Cantemir.
- integrare articole de specialitate pe site-ul nostru cu numirea dvs. ca redactor – creste vizibilitatea si impactul, va pozitioneaza ca specialist in fata potentialilor clienti/cititorilor;
- protocol pentru clienti inclus in costuri: apa, cafea, bomboane, ceai, zahar, necesare igienice;
- inclusa curatenia/ menajul simplu al cabinetului, deoarece exista persoana care se ocupa de asta, inclusiv costurile de detergenti si alte produse de dezinfectat/curatat;
- integrare pe site la categoria ECHIPA – cu mentiunea specificata de dvs, de comun acord;
- site-ul este bine optimizat SEO si se indexeaza foarte bine in cautarie Google;
- o gama de servicii extinsa si puterea echipei creste vizibilitatea si impactul media deoarece fiecare colaborator devine ambasador al brandului comun care creste si ridica fiecare membru in parte.
Avem disponibile:
- dimineata, de luni pana vineri – in intervalul 9:00 – 13:00;
- dupa ora 18:00 – de luni pana vineri;
- sambata si duminica oricand.
Garantie 100%:
Flexibilitate – in primele 15 zile puteti intrerupe colaborarea/sharing-ul, fara o alta notificare prealabila, dar fara a afecta sumele deja scadente.
Bonus:
Utilizarea materialelor de lucru si a tuturor instrumentelor metodologice/educative deja existente. Training de 2 ore cu Diana Zanfir – psihoterapeut/ antreprenor si manager centru pentru instruire cresterea branding-ului personal si management antreprenorial – training prin care veti primi unelte vitale pentru cresterea profesionala a oricarui specialist.
Preturi:
Variabile intre 50 euro si 150 euro pe luna in functie de intervalul dorit si cabinetul ales. Costurile reprezinta cu exactitate o fractie din chiria si cheltuielile curente ale centrului scopul fiind de sharing si colaborare, ajutor reciproc si crestere profesionala , nu unul comercial.
Va recomand sa stabilim o vizionare in urma careia sa descoperim nevoia dvs. particularizata si sa vedeti cum arata cabinetul, cum se ajunge la locatie.
Contact:
0771.73.88.00/office@evolution-center.ro
Sufăr de anxietate socială de 5 ani, anxietate susținută de o stimă de sine scăzută, cauzată de alte traume, experiențe rele din copilărie: părinți despărțiți, ajunsă în grija unei bunici lipsită de afecțiune și de aici multe altele…
Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Am 27 de ani, sunt căsătorită cu un om minunat și am doi băieți cu vârsta de 3 ani și 5 luni, respectiv 1 an.
Motivul pentru care scriu aici (este și o terapie prin scris, în același timp) este că sper să primesc o sugestie de folos pentru problema mea. Sufăr de anxietate socială și nu știu cum să mă ajut. Cât timp am fost încă în România, nu am realizat să mă simt chiar atat de incomod cu mine însămi, însă de când suntem plecati in străinătate, mai exact, de 5 ani, anxietatea asta mă sufocă.
Eu am studiat limba în facultate, a fost specializarea aleasă de mine, dar cu toate acestea, când trebuie să port o conversație, frica mă face să-mi simt capul gol și să nu fiu în stare să enunț câteva gânduri coerente. Am avut eșecuri, am avut și satisfacții la acest nivel, însă îmi este mereu FRICĂ atunci când pot apărea situații în care trebuie să vorbesc. Pe lângă acest aspect, mai este și faptul că îi consider pe oamenii de aici nu foarte prietenoși, mereu cu ochi iscoditori, critici. Am mereu credința aceasta că oamenii nu mă plac. Cel mai sigur, aceste idei sunt doar în capul meu. Probabil că nu mă plac toți oamenii, nici nu exist cu acest scop, dar nu stiu cum să îmi resetez mintea, sau cum să fac să nu o mai cred…
Cred că anxietatea mea socială este susținută și de o stimă de sine scăzută, cauzată de alte traume, experiențe rele din copilărie: părinți despărțiți, ajunsă în grija unei bunici lipsită de afecțiune și de aici multe altele.. un frate alături de care nu am copilărit din Copilăria timpurie, deoarece avem tați diferiți..
Copilăria a fost grea, am suferit mult, am vorbit puțin și am ajuns un adult cu probleme. Am învățat să îmi accept trecutul, însă nu vreau să traiesc veșnic cu această frică de oameni. Când sunt in siguranță, fără să fiu pusă în “pericolul” interacționării, mereu îmi spun că orice mi se întâmplă, nu este atât de grav încât să doresc să evit aceste situații declanșatoare de frică, dar am observat de-a lungul atâtor ani, că emoțiile mă controlează.
Trebuie să încadrez printre rânduri și faptul că nu am lucrat niciodată de când am terminat facultatea și deocamdata nici nu aș reuși. Următorul țel stabilit împreună ca familie, este să mă înscriu la școala de șoferi, dar sigur că și aici, am o mulțime de frici și gânduri, dar am hotărât că nu voi da înapoi. Voi lăsa lucrurile să curgă, și deși mintea mea este setată pe predicții negative, de dragul soțului meu, voi accepta provocarea. Cel puțin, așa sper că voi face.
Cu soțul meu vorbesc des despre aceste aspecte ale vieții mele. I-am spus intr-o zi că dacă ne-ar permite finanțele, aș apela la un psihoterapeut, însă m-as teme că nu l-as găsi “pe cel mai bun”. El crede că nu am nevoie..
Apreciez răbdarea de a citi și efortul unui posibil răspuns!
Sotul meu mi-a propus ceva ce nu pot face: sa facem dragoste cu inca un cuplu. Relatia noastra sexuala este foarte buna. Ce persoane care se iubesc cu adevarat au aceste fantezii?
Mesaj anonim, prin secțiunea Psiholog online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Bună, am 23 de ani,sunt căsătorită si am un băiețel de aproape 2 anișori. Suntem impreuna de 6 ani si căsătoriți de 3 ani. Soțul meu lucrează în Germania dar pe perioade scurte deoarece este angajat in țara. Ne intelegem foarte bine si ne iubim. Eu Nu l-am mintit niciodată dar din păcate el ma dezamăgit luna trecuta a fost plecat si toti banii castigat prin munca i-a cheltuit la aparate. Am fost supărată dar cand a venit acasă mi-a trecut supărarea am vorbit deschis fata in fata mi-a spus ca ii pare rau si nu va mai face asta niciodata. Acum a plecat iar de 2 saptamani si mi-a propus ceva ce nu pot face. Este a doua oara cand imi propune asta si il refuz. El are o fantezie sa facem dragoste cu încă un cuplu. Relația noastra sexuală este foarte buna,ne simtim bine de fiecare data si mereu venim cu idei nu cred ca va deveni vreodata monotonă. Nu suport ideea ca el vrea sa facem schimb de parteneri. Ce persoane care se iubesc cu adevarat au aceste fantezii? Ma gandesc si nu am nici un răspuns de ce isi dorește atat de mult sa ma vada cu altul pt ca eu m-as simti foarte geloasă daca eu l-aș vede cu alta. Ma puteti ajuta cu un sfat va rog,cum sa vorbesc cu el ce pot face sa renunte la fantezia asta stupidă.
Să ii spun prietenului meu că m-am uitat în telefonul lui și am găsit niște mesaje de la o fată sau să o las așa? Ea a tot insistat, dar el a respins-o…
Mesaj anonim, prin secțiunea Consiliere online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Bună ziua! Am 26 de ani și am o relație de 1 an. Pana acum 1 luna totul a fost perfect sau cel puțin asa credeam eu. Ne-am certat într-o seara foarte tare, iar la doua săptămâni după am simțit ca e ceva înneregula și am găsit în telefonul lui un mesaj de la o fata(nu știu cine era) :dacă găsești un sutien pe acolo sa nu îl porți pentru ca nu îți vine’
Ea tot a continuat sa ii scrie, el nu ii răspundea
Singurul mesaj din partea lui a fost’Ai înțeles gresit’
Ea a zis ca ii oferă timp și avea foarte multe apeluri nepreluate de la ea… Iar de atunci nu a mai vorbit deloc cu ea.
Nu i-am zis ca m-am uitat la el în telefon și am găsit mesajele pentru ca el o sa ma scoată pe mine vinovata ca i-am umblat în telefon, i-am zis ca am simțit alt parfum la el pe lenjerie și ca am găsit fire de par în pat, iar el mi-a spus ca sunt nebuna.
Întrebarea mea este:Sa ii spun ca m-am uitat în telefon și am găsit mesajele sau sa o las asa și la următoarea abatere o termin cu el și gata… Nu s-a mai întâmplat nimic de atunci… Ea a tot insistat, dar el a respins-o… Și doar atunci 2 zile nu am stat împreună, în rest facem totul împreuna, de atunci nici dacă voia nu avea când sa se vadă cu ea și mesajele încă nu le-a șters și nici apelurile. Va rog sa îmi dați un sfat pentru ca nu știu ce sa fac, îl iubesc, a greșit, dar și eu am greșit în celelalte relații și pe o parte îl înțeleg pe alta nu
Angajare/colaborare cu psiholog cu drept de libera practica – Buftea (jud. Ilfov)
Cabinet de Psihologie “Elisabeta Ilie”, cu sediul profesional si punct de lucru in Buftea- Ilfov, realizeaza selectie de personal in vederea angajarii/colaborarii unui psiholog cu program de lucru in regim part-time/full time.
Cerinte:
- atestat de libera practica in: psihoterapie cognitiv-comportamentala/psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala, psihologie clinica (este necesara minimum o specializare);
- experienta de lucru/voluntariat de minimum 2 ani (in special cu copiii, adolescentii);
- constituie un avantaj specializare in terapie ABA;
Cei interesati pot trimite CV la adresa de e-mail: elisabeta.ilie@elpsi.ro
Am avut recent un accident de masina din vina mea. In 30 ani de condus zi de zi pe distante lungi, am avut 4 amenzi si un alt accident care nu a fost din vina mea. De data asta, faptul ca nu am fost atenta ma macina cumplit, desi nu au fost victime.
Mesaj anonim, prin secțiunea Consiliere online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
58 ani sex feminin pensionar casatorita un copil de 28 ani, din Bucuresti.
Am avut recent un accident de masina din vina mea. In 30 ani de condus zi de zi pe distante lungi (asa mi-a cerut meseria) am avut 4 amenzi si un alt accident care nu a fost din vina mea .
De data asta, faptul ca nu am fost atenta ma macina cumplit.
Desi nu au fost victime (eu am fost mai sifonata dar nimic rupt sau foarte grav) am retinere sa mai conduc, iar noaptea am cosmaruri si retraiesc momentul impactului (aud mereu zgomotul izbiturii).
Chiar cand merg cu altcineva in masina si franeaza brusc creierul meu o ia razna si astept sa aud bufnitura.
Mentionez ca sunt genul de om care se straduieste sa nu greseasaca, sa nu supere pe nimeni, etc
Am 17 ani si sunt diagnosticata cu scleroza multipla. De 6 ani fac tratament cu interferon (3 injectii intramusculare/saptamana). In ultima vreme, de fiecare data când trebuie sa fac injecția, refuz complet și încep sa plang… simt ca nu le mai suport, ca trebuie sa fac iar, si iar, si iar si nu se mai termina odata.
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua ! Am 17 ani, sunt eleva … sunt diagnosticata cu scleroza multipla și de 6 ani fac tratament cu interferon (3injectii intramusculare/sapt) . In ultima vreme de fiecare data când trebuie sa fac injecția refuz complet și încep sa plâng … simt o presiune emoțională foarte puternica și simt ca nu le mai suport …. sunt conștientă ca tratamentul asta îmi tine boala sub control dar am momente de genul asta peste care nu pot trece . In general sunt o persoana foarte puternica …. indiferenta și destul de rece … nu ma afectează lucrurile atât de ușor … drept urmare timp de 6 ani am suportat toată oboseala , frisoanele, migrenele acute, unele amorțeli, vânătăi cauzate de Injecții dar simt ca nu le mai suport … nu mai pot sa le accept, pemtru ca îmi dau o stare oribila când le văd, când știu ca trebuie sa mi o fac iar și iar și iar și nu se mai termina o data .
Am un copil de 2 ani pe care nu îl suport sub nicio formă, nu suport să îl aud plângând, să îl știu lângă mine, să respire același aer. Am fost abuzată de “tatăl” meu vitreg, ca la final să rezulte acest “copil”. Mama niciodată nu m-a crezut, din contră, îi lua lui apărarea: “Tu îl provoci”…
Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna,am 20 de ani,si de cateva luni (cam 8 luni) am os stare psihică foarte ciudată…plâng încontinuu (cu sau fara motiv) nu am chef de absolut nimic,nici sa vorbesc ,nici sa merg ,nici sa respir,sunt extrem de nervoasa din nimic ,am început să am o atitudine distructivă…
Am avut câteva tentative de suicid si inca nu am scapat de aceste gânduri,nu pot sa dorm,sunt foarte agitată ma trezesc în toiul nopții sărind din pat din cauza cosmarurilor,tot iau somnifere, dar cred ca nu isi mai fac efectul.Stau singura ,iar acest lucru cred ca ma agită si mai tare….ma uit pe net la altii cum s-au sinucis au început să mă liniștească acest tip de materiale, cu sinucideri ,cu crime…si as vrea sa iau ceva medicamente ,orice sa scap de aceste stări care ma enervează foarte ttare. Am un copil de 2 ani pe care nu il suport sub nicio formă nu suport sa îl aud plângând nu îl suport nici macar sa il stiu lângă mine sa respir acelasi aer cu mine. Cat am stat cu “parintii” am fost abuzata de “tatăl” meu vitreg ,ca la final să rezulte acest “copil” I-am spus mamei totul ,dar niciodată nu m-a crezut ,din contra, ii lua lui apărarea o citez pe mama ” Tu il provoci” …,Cand a aflat că sunt gravidă a zis sa ma duc la cel care m-a lăsat gravidă ,ca nu mai sunt copilul ei. Nu mai am pe nimeni ,acest copil nu îl consider ca fiind al meu ,nu am vrut niciodată să îl alaptez ,am incercat sa il dau NU POT SA IL INGHIT ORICE AS FACE. Imi puteti recomanda niste pastile, orice sa scap de aceste stări? Orice ,psihic nu mai pot…
Am avut câteva tentative de suicid si inca nu am scapat de aceste gânduri,nu pot sa dorm,sunt foarte agitată ma trezesc în toiul nopții sărind din pat din cauza cosmarurilor,tot iau somnifere, dar cred ca nu isi mai fac efectul.Stau singura ,iar acest lucru cred ca ma agită si mai tare….ma uit pe net la altii cum s-au sinucis au început să mă liniștească acest tip de materiale, cu sinucideri ,cu crime…si as vrea sa iau ceva medicamente ,orice sa scap de aceste stări care ma enervează foarte ttare. Am un copil de 2 ani pe care nu il suport sub nicio formă nu suport sa îl aud plângând nu îl suport nici macar sa il stiu lângă mine sa respir acelasi aer cu mine. Cat am stat cu “parintii” am fost abuzata de “tatăl” meu vitreg ,ca la final să rezulte acest “copil” I-am spus mamei totul ,dar niciodată nu m-a crezut ,din contra, ii lua lui apărarea o citez pe mama ” Tu il provoci” …,Cand a aflat că sunt gravidă a zis sa ma duc la cel care m-a lăsat gravidă ,ca nu mai sunt copilul ei. Nu mai am pe nimeni ,acest copil nu îl consider ca fiind al meu ,nu am vrut niciodată să îl alaptez ,am incercat sa il dau NU POT SA IL INGHIT ORICE AS FACE. Imi puteti recomanda niste pastile, orice sa scap de aceste stări? Orice ,psihic nu mai pot…
Sunt travestit in mintea oamenilor care ma vad. Alții, mai deștepți, spun ca am probleme mintale. Biologic, sunt un barbat care dorește să se feminizeze, deoarece ma simt femeie, am fost crescut ca una. Se numeste transexualism si fac tratament pentru a finaliza tranzitia. Pe stradă sunt privită insistent, claxonata, am fost chiar și batuta. Ma obosește si ma sperie toată tensiunea asta pe care o simt.
Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua! Sunt travestit in mintea oamenilor care ma vad,
Alții ,mai deștepți ,spun ca am probleme mintale.
Am 20 de ani si ca multi alti adolescenți care ajung să trăiască și să se cunoască ,sa se dezvolte ,eu mi am descoperit o altă identitate sexuala decat cea cu care m am născut. În timp ce alții experimentează orientări si poziții sexuale diverse, eu sunt biologic un barbat care dorește să se feminizeze deoarece ma simt femeie,am fost crescut ca una.
Se numeste transexualism si fac tratament pentru a finaliza tranzitia.
Neavând inca bani suficienți sa ma operez,ma chinui sa am o voce cat mai feminina ,sa port ochelari care sa mi “mascheze fata” ,sa port rochii si pantaloni care sa acopere eventualele inereguli sexuale.
Sunt privită insistent ,claxonata,am fost chiar și batuta pe strada fără să zic ceva sau sa l cunosc pe individ.
Da,purtam peruca si desi e naturală ,Nu are culoarea părului meu si ca orice peruca se vede.
Iesisem noaptea iar ziua sunt si mai expusă privirilor.
Nu pot spune că nu mi place sa ma simt feminina,ba chiar ador asta da bubui de anxietate cand oamenii ma asociază cu o prostituată sau cu un poponar,cum spun ei. Nu toti isi dau seama din prima si se opresc cu mașinile sa mi propună relații sexuale pa bani sau unii observa imediat si ma barfea si înjură fără nicio problema,în timp ce eu merg înainte.
Nu mi place sa ma victimizez,spun pur si simplu ce mă alarmeaza. Ma obosește si ma sperie toată tensiunea asta pe care o simt si asta doar pentru ca imi dau o sansa la fericire ce mă face bărbat? Niste organe si niste hormoni primiti la nastere? Daca nu am primit ce vreau acum atunci,trebuie sa ma limitez la faptul că oamenii nu ma pot percepe asa cum sunt Eu?
Ar trebui să stau intr un spital de psihiatrie după unii oameni si sa ma tratez. Da cei care stau de grija altuia sau care ,mai rau,sar la bătaie pe strada , de ce sunt tolerați si considerati normali ? Sigur exista un tratament si pentru ei. Eu mi l iau pe al meu,hormonal,si imi doresc sa continui si chiturgical pe această cale,pentru a ma simti până la capăt asa cum ma identific. Nu imi place sa fiu considerată un hermafrodit sau o ciudățenie a naturii cum nimănui nu i place sa fie marginalizat. Va multumesc ca mi ati citit povestea si va rog sa mi lăsați un comentariu!
Sotul meu are atacuri de panica, anxietate si nu poate iesi din oras, nu poate sta in locuri aglomerate sau in spatii inchise prea mult timp. Cu timpul m-am invatat, plec in vacante cu prietenii, eu fac cumparaturi, inclusiv de haine pentru el. L-am ajutat sa mearga la psiholog, psihiatru, tratamente naturiste, alopate, discutii, dezbateri, aproape de el, intelegatoare.
Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online
Buna ziua, sunt femeie, am 30 de ani. Sunt casatorita de 1 an si jumatate, relatie de 5 ani, stam impreuna de 4 ani jumatate. Cand ne-am cunoscut stiam foarte bine ce vrem unul de la celalalt si ce cautam intr-o relatie. Totul a decurs de la sine, suntem potriviti unul pentru celalalt. Mi-a spus inca de la primele intalniri ca are atacuri de panica, anxietate si ca nu poate iesi din oras, sta in locuri aglomerate sau in spatii inchise prea mult timp. Cu timpul m-am invatat, plec in vacante cu prietenii, eu fac cumparaturi, inclusiv de haine pentru el. L-am ajutat sa mearga la psiholog, psihiatru, tratamente naturiste, alopate, discutii, dezbateri, aproape de el, intelegatoare. Acum in afara de mers in mall merge intr-o singura zona, fara stat prea mult, nu a mai avut atacuri de panica de cativa ani si nici anxietate severa. Dar de ex nu merge in Jumbo unde stiti ca e labirint, adica nu are optiuni de iesire decat la sfarsit, in vacante nu mai zic ca este subiect tabu! Avem o fetita de 1,5 ani, am crezut ca pentru ea va incerca cu pasi marunti sa se forteze sa treaca peste aceste probleme dar nu vrea sa se mai puna in situatia de a avea anxietate. Mentionez ca a fost navigator, a avut afaceri, a riscat mult si a esuat la fel de mult dar este curajos si inca incearca prudent si cu grija familiei! Eu il mai pot ajuta cu ceva sau trebuie sa astept ca la 50 de ani sa se trezeasca el si sa zica gata hai in vacanta! Multumesc!
