Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.
«
»

Am 18 ani, iar parintii mei nu imi acorda libertatea si atentia necesara. Pe tata il inteleg, deoarece este politist, dar mama niciodata nu ma intelege si nu ma asculta, iar daca incerc sa vorbesc cu ea deschis imi spune ca nu are timp sau imi vorbeste urat.

  377 vizite
Terapeuti RO 7:59am Sep 2
Mesaj:
Buna, am si eu nevoie de ajutorul dvs, in noiembrie implinesc 18 ani, cu scoala merg foarte bine pana in prezent am luat doar premiul I cu medii foarte mari, prietenii sunt putini dar apropiati, sunt vazuta bine de toata lumea, cuminte, respectuoasa; am o relatie cu un baiat de 21 de ani, aceasta relatie dureaza de cativa ani de zile, parintii nostri sunt de acord dar problema este ca parintii mei nu imi acorda libertatea si atentia necesara, de fiecare data cand le spun ca ies cu prietenul meu la plimbare ma suna din ora in ora, iar la ora 21 trebuie sa fiu in casa, el ma chemat sa mergem la mare, la munte sau chiar la suc si a trebuit sa-l mint pt ca nu am avut curaj sa-i spun adevarul,ca parintii mei nu ma lasa.Ei lucreaza amandoi, pe tata il inteleg deoarece este politist dar mama niciodata nu ma intelege si nu ma asculta si totusi sunt singura la parinti, daca incerc sa vorbesc cu ea deschis imi spune ca nu are timp sau imi vorbeste urat. Sunt o fire foarte sensibila si tot timpu plang din orice vorba sau lucru facut. Cel mai bine ma inteleg cu bunicii ei ma asculta atunci cand am ceva pe suflet si cu prietenul meu mai vorbesc dar imi este greu sa-i spun ca parintii mei nu ma lasa sa ies cu el. Mai tot timpul ma cert cu prietenul pt ca nu ies cu el si ai mei nu inteleg , nici atunci cand ma vad plangand. Imi doresc sa merg la facultate cat mai departe de ei, prietenul meu mi-a spus ca o sa mearga cu mine si o sa ma sustina mai departe dar pana atunci mai este un an. De mult timp trec prin aceasta situatie si a fost chiar mai rau dar am trecut impreuna peste toate dar s-a ajuns prea departe. Va rog frumos sa ma ajutati si am nevoie de un sfat cat mai repede. Va multumesc !
Remus Sandu 10:11am Sep 2
Încearca primul interviu de aici http://wp.me/p48646-8p
Botezat-Antonescu Radu Andrei 10:11am Sep 2
ai putea in prima faza sa discuti cu bunicii tai care sa te sprijine, sa iti fie aliati in discutiile cu parintii tai. Succes!
Cristina Cristea 11:08am Sep 2
Vorbeste cu parintii tai , daca mama nu asculta , tatal poate este mai receptiv , la fel bunicii , prea faci un capat de tara , inteleg ca te nemultumeste doar faptul ca nu esti lasata sa iesi mai des cu prietenul tau . Problema asta o au toate adolescentele cu parinti implicati . Dupa ce faci 18 ani , spune-le ca tu iei decizii pentru propria viata , dar ai grija sa nu strici relatia cu ei , totusi iti vor binele , nu este nimic iesit din comun. Cu diplomatie vei reusi .
Clau Anki 6:42pm Sep 2
Ar fi util sa le promiti ce vor sa auda, probabil ca vei face tot ce tine de tine ca sa intri la facultate. Daca faci un "contract" verbal cu parintii, atunci poti cere si tu ceva la schimb, cum ar fi inca doua ore in oras, in locul a doua ore la tv, de exemplu. Ideea este sa-i linistesti cu privire la asteptarile lor in ce te priveste. Daca le promiti ca se va intampla cum vor ei, pentru ca ai si tu acelasi scop, atunci s-ar putea sa ai surprize placute. Aloca o perioada de timp rezonabila pentru invatatura si cere ca timpul liber sa il petreci dupa cum alegi tu, si nu in casa relaxandu-te cu o carte sau la tv sau in oglinda, etc. Succes!
Invingem Stresul Impreuna 4:30pm Sep 3
Ascunzand sub covor problemele, doar le agravezi. Refuzand sa discuti cu parintii, fiindu-ti frica de reactia lor, o provoci si o agravezi. Ei vor simti ca ascunzi ceva, ca te temi sa le spui, si vor deveni si mai precauti. Relatia ta cu parintii e disfunctionala. Comunicati! Chiar daca pentru asta aveti nevoie de sprijin din exterior – trainer, coach, terapeut…
Postat în Adolescenti | Preadolescenti, Relatia cu parintii / Familia
Etichete: , , , ,


«
»

S-ar putea să te intereseze și:

Lasa un comentariu

Apasă aici pentru a renunța.

Un Mesaj la “Am 18 ani, iar parintii mei nu imi acorda libertatea si atentia necesara. Pe tata il inteleg, deoarece este politist, dar mama niciodata nu ma intelege si nu ma asculta, iar daca incerc sa vorbesc cu ea deschis imi spune ca nu are timp sau imi vorbeste urat.”

  • Margareta spune:
    17 septembrie 2014 la 12:33

    Copil frumos si (prea) cuminte!
    Asta e situatia multora dintre noi. Fa orice (aproape!) dar NU TE LASA PRADA DISPERARII! Incearca sa iesi din ‘poveste’ si uita-te la CE AI primit, de la ai tai dar si de la Dumnezeu: esti O BINECUVANTARE in aceste vremuri ciudate. Haide, NOI TE IUBIM si AVEM INCREDERE ca vei izbuti. Uita-te in oglinda cu ochii nostri si vezi ce FRUMOASA, HARNICA, BUNA, CUMINTE ESTI!
    Evident, este si varsta de tranzitie de la fetita la domnisoara, organic vorbind: trupul tau se schimba si asta iti produce nesiguranta dar fara asta nu se poate, daca va fi sa aduci un suflet la trup… Incearca sa cauti pe Google asta, apoi vezi cum te simti: ‘Heal yourself with Ho’oponopono – More Laugh’.
    Asteptam VESTI BUNE, zambitoare !
    Nu uita, TOTI TE IUBIM, chiar daca NU STIM S-O ARATAM (nici macar noua insine, uneori!).

    Cu drag Margareta, mama de baieti neintelesi…

    Răspunde

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita