Arhiva lunara pentru aprilie, 2015
| 186 vizite |
Am o relatie cu un barbat casatorit si cu 2 copii. Nu locuieste cu sotia si copiii, dar imi spune ca relatia asta nu va deveni mai mult decat ceea ce este. Nu inteleg de ce fuge. I-am cerut sa-mi dea drumul, sa-mi spuna daca sa renunt, dar nu o face.
Buna.Am 27 de ani,de doi ani am o relatie cu un barbat casatorit si cu 2 copii(42 de ani).El a lucrat de cativa ani intr-un domeniu care presupune multe deplasari.Nu locuieste cu sotia si copiii,ei sunt la socrii lui in alt oras.Ii viziteaza la sarbatori uneori , la zile de nastere si cand mai sunt copii in vacanta.Cu ea nu are decat o relatie prin care ea ii solicita bani si il preseaza sa vina acasa.Comunica foarte rar.
Eu m-am mutat pentru el de la o distanta de 700 km, am inceput un job nou si totul fara ajutorul lui.Nu mi-a spus sa vin dar a fost mandru de reusita mea.Ne vedem destul de des, uneori sta saptamani sau zile la mine, dar destul de rar e din intiativa proprie.De fiecare data dupa o astfel de perioada devin incomunicando, se distanteaza .
Are apartamentul lui, dar cel mai mult sta la mama lui.Prefera sa stea acolo decat sa mearga la familie si uneori decat sa vina la mine.Nu comunica la telefon aproape cu nimeni.
Ne intalnim, ne iubim , suntem fericiti impreuna si dupa liniste deplina.
Momentan a ramas fara job si nu mai comunic aproape deloc cu el, s-a inchis total.Cand lucra in fiecare zi vorbeam, acum fuge.
L-am intrebat de divort , refuza sa-mi dea si cel mai mic raspuns.Spune ca relatia asta nu va deveni mai mult decat ceea ce este , il intreb de ce si nu vrea sa ofere un raspuns.Nu vrea sa discute nimic referitor la relatia noastra.
Simt ca e jumatatea mea si fericirea , caldura ,complicitatea pe care o gasesc in el ma face sa nu inteleg de ce nu face ceva pentru a iesi din situatia asta.Nu inteleg de ce fuge, cum sa-l fac sa nu se mai minta singur si sa elibereze 3 oameni, eu , el, sotia.
I-am cerut sa-mi dea drumul, sa-mi spuna daca sa renunt dar nu o face.
Sunt in pragul unei depresii.Lipsa unui raspuns clar si reactiilor contradictorii a ceea ce se simte ma dezechilibreaza.
Ce as putea face macar sa-l fac sa se deschida.
Nu sunt omul care sa forteze nota si ii repesct orice decizie, sunt dispusa sa si renunt daca asta-i aduce fericirea.
Eu m-am mutat pentru el de la o distanta de 700 km, am inceput un job nou si totul fara ajutorul lui.Nu mi-a spus sa vin dar a fost mandru de reusita mea.Ne vedem destul de des, uneori sta saptamani sau zile la mine, dar destul de rar e din intiativa proprie.De fiecare data dupa o astfel de perioada devin incomunicando, se distanteaza .
Are apartamentul lui, dar cel mai mult sta la mama lui.Prefera sa stea acolo decat sa mearga la familie si uneori decat sa vina la mine.Nu comunica la telefon aproape cu nimeni.
Ne intalnim, ne iubim , suntem fericiti impreuna si dupa liniste deplina.
Momentan a ramas fara job si nu mai comunic aproape deloc cu el, s-a inchis total.Cand lucra in fiecare zi vorbeam, acum fuge.
L-am intrebat de divort , refuza sa-mi dea si cel mai mic raspuns.Spune ca relatia asta nu va deveni mai mult decat ceea ce este , il intreb de ce si nu vrea sa ofere un raspuns.Nu vrea sa discute nimic referitor la relatia noastra.
Simt ca e jumatatea mea si fericirea , caldura ,complicitatea pe care o gasesc in el ma face sa nu inteleg de ce nu face ceva pentru a iesi din situatia asta.Nu inteleg de ce fuge, cum sa-l fac sa nu se mai minta singur si sa elibereze 3 oameni, eu , el, sotia.
I-am cerut sa-mi dea drumul, sa-mi spuna daca sa renunt dar nu o face.
Sunt in pragul unei depresii.Lipsa unui raspuns clar si reactiilor contradictorii a ceea ce se simte ma dezechilibreaza.
Ce as putea face macar sa-l fac sa se deschida.
Nu sunt omul care sa forteze nota si ii repesct orice decizie, sunt dispusa sa si renunt daca asta-i aduce fericirea.
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
ati putea sa ii sugerati sa discute cu un specialist despre ce se intampla in el in aceasta perioada. Un psihoterapeut este neutru si obiectiv. Succes!2
Ioana Despina Camino
:
joaca pe 2 fronturi, din frica de a se rupe (casnicia nu merge dar prefera sa existe in acte) iar pe tine din cate vad te foloseste. Faptul ca nu face nici un pas, faptul ca te tine pe post de amanta si ca nu iti da nici un raspuns e o lipsa totala de respect din partea lui! Ti-a zis-o in fata ca relatia voastra nu va fi niciodata altceva decat este acum, corect? E negru pe alb. Cat despre faptul ca va vedeti, e iubire mare, pasiune, orgasme multiple etc si apoi…liniste, nu mai da nici un semn, e din nou, nu doar lipsa de respect fata de tine ci si un semn ca nu te iubeste cu adevarat. Tu ii oferi confort, placere (gratis) si e multumit. Dar tu? Tu ai facut deja atatea sacrificii pt el, te-ai implicat enorm emotional pt o “fata morgana”. Stiu ca doare enorm dar e mai bine sa pui punct aici ca nu se va schimba si va fi din rau in mai rau. Crede-ma, sunt divortata, tot ce iti spun iti spun cu mana pe inima: nu are sens, pune piciorul in prag! Mama are o vorba:” nu lasa hormonul sa bata neuronul, ratiunea tre sa primeze, nu sentimentul!”. Meriti mult mai mult!!!!!!!!Cristina Vrabie
:
Refuzand sa ia o decizie va neaga dreptul la a avea o fam.
Asta este fericire? Mai reflectati putin…Ungureanu Oana
:
Nu va bazati pe el, e clar ca nu va divorta, chiar daca el v-a spus ca relatia cu sotia este rece… dar de unde stiti ca acesta este adevarul?Eu cred ca se simte oarecum responsabil fata de familia sa, nu renunta cu usurinta la copii, iar pe dvs. va tine de rezerva, cand nu e acasa cu sotia, pentru putina “pasiune”…Mihaela Comisel
:
Nu inteleg cum este cu: “simt ca e jumatatea mea si fericirea, caldura, “complicitatea”!!!??? si totusi nu comunica cu tine, chiar refuza, dupa ce va iubiti se asterne “linistea”, te-a adus in pragul depresiei, este deja casatorit, nu sta nici cu sotia, nici cu copiii si nici cu tine decat daca il chemi, refuza sa divorteze si nici nu-ti da un raspuns in ceea ce te priveste…deci?!? Ti-am enumerat toate acestea ca sa-ti dai seama ca singura stii ce se intampla. Poate ca este momentul sa privesti spre tine si sa incerci sa cauti ajutorul pentru a-ti recapata increderea in tine ca femeie si ca pe viitor sa faci alegeri bune pentru tine, alegeri in care sa fii valorizata si in care sa-ti pastrezi demnitatea.Ioana Despina Camino
:
desi nu am adus in discutie treaba asta, sunt perfect de acord cu Alyna Alina, mai ales ca stii de existenta unei neveste si a copiilor…daca divorteaza sau nu asta ii priveste doar pe ei, nu trebuie sa faci presiuni pt ca oricat de adulter ar fi el, situatia cu familia lui e dureroasa pt elUngureanu Oana
:
Si eu am incercat sa fiu delicata, dar sunt de acord cu Alyna Alina. Esti amanta, iar sotia si copiii il asteapta nerabdatori acasa…Poate ca si el sufera din cauza distantei …poate ca este nevoit sa plece din mijlocul familiei pt a le asigura un trai mai bun…poate ca ti-a spus ca relatia conjugala este intr-un moment critic pt a se justifica fata de tine pt adulter…dar tu nu ai niciun drept sa ii ceri sa divorteze!Mar Dum
:
Adevarul il cunoaste doar el, restul sunt supozitii. Daca vrei sa stii adevarul chici ce ar trebui sa faci ? Nu mai comentez ca n-ai de unde cunoaste implicatiile psihologige datorate divortului in viata copiilor…Gabriela Iftode
:
Eu cred ca deciziile tale trebuie sa fie acelea care crezi ca-ti vor aduce tie fericirea, nu lui. Asuma-ti responsabilitatea pentru viata si fericirea ta!Mar Dum
:
Spune-i ce gandesti si vei afla adevarul. Un psihoterapeut ti-ar spune urmareste-ti dreptul la fericire, asa cum spune si a invatat Gabriela la cusuri. Poate ca avand experienta lucrurile vor merge mai bine dar in 90% din cazuri s-ar putea ca sa repete acelasi scenariu pe care-l joaca si cu sotia lui, pt ca scenariul inconstient de viata este fixat inca din copilarie si depinde in cele mai multe situatii de “relatia”{ avuta cu propria mama. Se poate ca relatia lui cu actuala sotie sa fie una toxica, oare intelegi corect termenul si implicatiile ? Daca ai avea oarece pregatire in domeniu poti presupune ca ai epuizat subiectul inainte de a face pasul si iti asumi riscurile in cunostinta de cauza. Oricum fi pregatita sa accepti si varianta vazuta la o colega de serviciu curtata si recasatorita si cu toate astea foarte curtata in continuare de multi berbanti (ca ce aveau a pierde…? ), si care tragea din tigara cu sete pe culoar si datea din cap ca omul care stie. La intrebarea de ce da asa din cap si este ganditoare mi-a raspuns: “rau cand nu ti se implinesc visele, dar si mai rau cand se implinesc.” Fara aceste atuuri aratate mai sus evident ca nu ai de unde cunoaste adevarul in situatia ta, insa pregatestete sa iti asumi si responsabilitatea urmarilor, caci de tine nu ai unde sa te feresti…Gabriela Iftode
:
Eu cred ca o relatie care te aduce in pragul depresiei e departe de a fi fericirea….si nu am invatat la cursuri asta…Mar Dum
:
A cui este vina ? a sotiei, a copiilor ?si decizia ta duce la depresia altora ?
Tina Petrareanu
:
Un barbat casatorit, care la 42 de ani prefera sa stea la mama, decat cu sotia sau cu iubita…un barbat care pare ca nu si-a asumat vreodata responsabilitatea vietii de adult…el are de ales intre mama si o iubita, nu intre o sotie si o iubita. Ceva nu il lasa sa isi taie cordonul ombilical, iar in asta tu nu ai vreun amestec. Devine treaba ta doar in masura in care il accepti pe el cu tot cu cordon.Mar Dum
:
Comportamentul ezitant fata de tine poate avea si alte cauze. Somajul este o trauma cu atat mai greu de depasit cu cat varsta este mai inaintata, diferenta de varsta si felul in care el resimte astai, familia, capacitatea diferita de a oferi intimitate, care la un moment dat poate deveni insuportabila pentru cel ce are capacitate de cuprindere mai mica si nu in ultimul rand, aceasta continua ezitare poate veni din copilari in functie de tipul de atasament indus de comportametul mamei sale.
ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_ata%C8%99amentului
si decizia ta duce la depresia altora ?
Nu sunt inteleasa de sot. Stau acasa in concediu de maternitate si am intrat un pic in depresie. Sotul nu imi mai acorda atentie, desi ma straduiesc sa arat bine, nu imi mai spune cuvinte frumoase, nu ma mai simt iubita.
Buna ziua,nu stiu unde gresesc de nu sunt inteleasa de sot stau acasa in concediu de maternitate si sigur ca am intrat un pic in depresie si de aici mai departe a inceput,sotul nu prea mai atrage atentie la mine desi ma stradui sa arat bine nu imi mai spune cuvinte frumoase,complimente nu mai aud nu ma mai simt iubita de parca nu as mai insemna nimic pentru el,ne mai apropie un pic patul si atat adevarul e ca munceste foarte mult si poate e foarte obosit,dar cred ca sa-mi zic niste cuvinte frumoase nu ii trebuie foarte mari forte.
Ajutatima va rog cu un sfat nustiu unde eu gresesc ca el ma invinuieste ca eu nu il inteleg.Multumesc mult.
Ajutatima va rog cu un sfat nustiu unde eu gresesc ca el ma invinuieste ca eu nu il inteleg.Multumesc mult.
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
ce inteleg eu este ca exista o dificultate in comunicare si va recomand sa discutati cu un terapeut de cuplu, care sa va poata modera acest impas. Se poate, succes!Mihaela Comisel
:
Riscul unui asemenea comportament al sotului poate duce la coplesirea dvs si chiar la o depresie post-parttum. Rolul barbatului atunci cand apare copilul este sa sprijine proaspata mamica, sa faca tot posibilul ca instinctul ei matern sa se instaleze deplin, sa fie suport pentru reactiile care apar firesc intr-o asemenea situatie noua pentru mama in special si pentru cuplu, sa valorizeze femeia pentru ca ea sa aiba puterea sa devina “o mama fericita” si fericirea ei sa fie transmisa prin oglindire, copilului.Mihaela Comisel
:
Nu ezitati sa apelati la ajutor impreuna cu sotul dvs.Ina Melehat
:
Una din invatamintele intelepciunii budiste spune asa: atunci cand celalalt nu iti ofera ceea ce ai nevoie, ofera-i tu. Daca tu ai constientizat aceasta distantare dintre voi, fii tu cea care face primul pas spre el, imbratiseaza-l si spune-i ca iti este dor de voi asa cum erati inainte, spune-i ca il iubesti si vrei ca aceasta noua etapa din viata voastra (faptul ca ati devenit parinti) sa va uneasca si mai mult, nu sa va indeparteze. Stiu ca pt noi femeile este o perioada foarte dificila atunci cand devenim mame, pe cat de dificila pe atat de frumoasa, noi trebuie sa ducem sarcina, sa trecem prin nastere, apoi noptile albe cu bebelusul, alaptatul… corpul care ni s-a schimbat… si inca atatea. DAR sa stii ca si pt barbati este o schimbare majora care le induce anxietate multora dintre ei, pt ca ei preiau venirea copilului drept o mare responsabilitate mai ales financiara, incep sa simta ca au o familie de ingrijit, apoi faptul ca observa ca sotia este totalmente indragostita de micut si nu le mai ofera lor atat de multa atentie — asta iarasi le poate provoca tulburare sufleteasca. Poti citi mai multe pe net despre depresia paterna si/sau prin ce trece proaspatul tatic. Sfatul meu: lasati copilul la bunici sau cu cineva de incredere si iesiti doar voi doi la un film sau intr-un local care va place, caci chiar daca acum sunteti “mama” si “tata” nu uita ca in primul rand ati fost “iubita” si “iubitul”.
Nu prea comunic cu colegii mei, insa acum doresc sa ma inteleg mai bine cu ei, dar nu stiu ce sa fac ca sa le schimb parerea negativa despre mine… mereu spun cate un lucru prostesc.
Mesaj anonim de pe Terapeuti.ro:
Buna , pana anul trecut eram destul de obsedata de scoala si de teme si eram foarte timida insa m-am scimbat, insa inca mai sunt putin timida. Nu prea comunicam cu colegii mei ,insa acum doresc sa ma inteleg mai bine cu ei ,dar ei au aceeasi parere despre mine si nu stiu ce sa fac sa le-o schimb,adica daca incerc sa vorbesc cu ei mereu spun un lucru prostesc si ei eu o parere si mai negativa despre mine.Ce sa fac?
Buna , pana anul trecut eram destul de obsedata de scoala si de teme si eram foarte timida insa m-am scimbat, insa inca mai sunt putin timida. Nu prea comunicam cu colegii mei ,insa acum doresc sa ma inteleg mai bine cu ei ,dar ei au aceeasi parere despre mine si nu stiu ce sa fac sa le-o schimb,adica daca incerc sa vorbesc cu ei mereu spun un lucru prostesc si ei eu o parere si mai negativa despre mine.Ce sa fac?
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
depinde ce iti doresti? prieteni care te apreciaza pt cine esti cu adevarat… sau cei care te apreciaza doar pt ce faci..Mihaela Munteanu
:
Exista o diferenta intre integrare si apartenenta.Noi oamenii facem aproape orice pentru a ne integra in societate,intr-un grup,pentru a placea celorlalti. Dar nevoia fundamentala a unui om este de iubi ,de a se simti iubit si de a simti apartenenta la un grup,familie,persoana iubita etc. Conceptele par similare dar diferenta dintre apartenenta si integrare este urmatoarea: cand incercam sa ne integram o facem aratand lumii o masca care nu ne apartine,cand apartinem unui grup cu adevarat ne simtim foarte relaxati fiind naturali,aratandu-ne exact asa cum suntem (imperfecti,timizi,blanzi,fricosi,spunand exact ceea ce gandim). Cauta sa simti ca apartii unui loc, nu sa te integrezi intr-un grup care poate nu are nimic in comun cu tine. E bine sa socializezi,sa iti faci prieteni, dar alege persoane cu un suflet similar cu al tau si cu preocupari de viata similare. SUCCES!Mihaela Munteanu
:
Iti recomand sa citesti Darurile imperfectiunii-Brene Brown,si alte carti de dezvoltare personala pe care le gasesti. Vei descoperi multe lucruri atat despre tine cat si despre oameni in general. Vei gasi destule lucruri acolo si despre timiditate(sau frica de a fi tu insuti) asa cum o mai numesc eu. Si daca este vorba de o frica pai sa vedem cum putem oare invinge frica: prin curaj. Si un lucru pe care vreau sa il stii este ca orice om poate fi curajos! SI CA SA FII CURAJOS TREBUIE SA PRACTICI CURAJUL,SAIL EXERSEZI IN FIECARE ZI PUTIN CATE PUTIN !
Am diabet tip 2 si mi s-a incretit pielea pe maini si picioare destul de mult. Este normal la varsta mea (am 62 de ani) sau sunt cauze nedescoperite? Ce tratament as putea sa fac?
Mesaj anonim de pe Terapeuti.ro:
Am 62 de ani, diabet tip 2 de 18 ani. Am remarcat ca in aceasta iarna mi s-a incretit pielea pe maini si picioare destul de mult, as vrea sa stiu daca e normal la varsta mea, sau sunt cauze nedescoperite si ce tratament as putea sa fac, am folosit uleiuri dar nu au dat rezultat. Multumesc!
Am 62 de ani, diabet tip 2 de 18 ani. Am remarcat ca in aceasta iarna mi s-a incretit pielea pe maini si picioare destul de mult, as vrea sa stiu daca e normal la varsta mea, sau sunt cauze nedescoperite si ce tratament as putea sa fac, am folosit uleiuri dar nu au dat rezultat. Multumesc!
Carmen Badea
:
Asigurați – vă că glicemia este în regulă și că organismul dumneavoastră este hidratat corect.Ioana Despina Camino
:
am mama diabetica insulino-dependent, va garantez ca incretirea pielii nu are deloc de-a face cu aceasta boala, puteti sta linistita. Cum s-a spus mai sus, e posibil sa fie o problema datorata nehidratarii corespunzatoare, in plus are si varsta vina ei. Ati slabit mult in ultima vreme?Carmen Badea
:
Ce bine că ne pricepem cu toții la medicină!… Asta ne ajută să intrăm pe site uri și să dăm sfaturi bune tuturor… Nimeni nu ne oprește…
Să știți că, dincolo de faptul că nu doare, ceea ce îl face, de prea multe ori neglijabil, diabetul zaharat, indiferent că e de tipul 1 și necesită insulina, sau e de tip 2 tratabil cu antidiabetice orale, produce, la nivel celular, numeroase dezordini metabolice, printre care, una poate fi deshidratarea (intracelulara sau extracelulara).
De aceea insist pe faptul că, trebuie să vă asigurați că valorile glicemiei sunt cele normale…
Se confrunta cineva cu probleme la rinichi? Pietre, nisip, infectii urinare? Am fost operata pentru ca s-a blocat o piatra pe uretra si a trebuit scoasa.wall post by Roxana Ardelean
Roxana Ardelean
:
Buna dimineata! se confrunta cineva cu probleme la rinichi??pietre nisip??infectii urinare??eu am probleme de multi ani…am fost operata pt ca s-a blocat o piatra pe uretra si a trebuit scoasa!!! incerc cu regim dar nisipul si pietrele continua sa fie prezente!!!ce ma sfatuiti??
Catalina Elena Zamfir
:
ceai codite de cirese cu porumb ,sanatateRemus Sandu
:
Dacă aţi menţiona şi cum aţi modificat dieta, de ex. dacă încă mai consumaţi regulat uleiuri vegetale cu mult omega 6, şi alimente acidifiante gen făinoase, lactate, organismul va pierde mai mult calciu decât în mod obişnuit, sau va produce mai mult acid uric dacă sunteţi mare amatoare de carne. ** Am citit nişte articole foarte interesante despre cum lipsa vitaminei K2 influenţează negativ metabolismul calciului. Citind mesajul dvs. am căutat şi posibile asocieri cu litiaza renală şi BINGO, deficitul chiar răspândit al K2 predispune în mod inevitabil şi către acest gen de probleme, pe lângă multe altele. Respectiv un banal supliment de vitamina K2 poate oferi beneficii semnificative. articles.mercola.com/sites/articles/archive/2012/12/16/vitamin-k2.aspxRoxana Ardelean
:
Va multumescElena Onofrei
:
Remediile naturale ajuta! Daca reusiti sa ajungeti la cauza ajuta si mai mult! Cartea lui JACQUES MARTEL- MARELE DICTIONAR AL BOLILOR SI AFECTIUNILOR poate sa aduca multe rspunsuri pt dv.! Succes si SANATATE!!!Ion Mila Doar
:
Renuntati la gandul ca nu va ajung banii! Mergeti pe o dieta recomandata de medic.Beti o luna de zile ceai de macese,cate o cana de trei ori pe zi.Pietrele vor fi dizolvate la marimi care sa permita eliminarea lor.Dar nu uitati: cauza este de natura spirituala si trebuie sa intelegeti ca nu banii sunt totul in viata.Nu va mai faceti probleme in privinta banilor.
O sa fie greu,pentru ca traim vremuri grele,dar merita!
Succes!Ioan Chirilas
:
Cautati un cabinet de terapie Bowen in zona dumneavoastra, exista o procedura si o recomandare de consum anumite legume, in anumite cantitati si in cateva sedinte se rezolva fara durere. O cunostinta a facut 6 sedinte si la urmatorul ecograf pietrele nu mai erau si nu-i venea sa creada. Caz concret.Ion Mila Doar
:
Roxana Ardelean,ai inteles ceva? Daca mai vin aici o suta de persoane,vei mai avea parte de o suta de indicatii.Asa ca,hotaraste-te acum,cat nu-ti crapa capul de la atatea “ajutoare”:)))))))))Paula Ţintă
:
Prin terapie bowen se poate elimina nisipul sau pietrele. www.terapiibucuresti.roIoan Chirilas
:
nu se elimina se dizolva
Sunt curioasa sa stiu despre simbolurile faciale in moduri psihologice.
Andreescu Ariadna Ioana
:
Bună ziua,sunt Ariadna si am 22 de ani si sunt curioasă sa știu simbolurile faciale în moduri psihologcie.Ați fi drăguți să-mi explicați și mie despre simbolurile faciale? precum frunte,sprâncene,ochi,gene,nas barbie si obraji,dinți,mâini, indiferent de înfățișare,mărime,format și culoare.Sunt curioasa sa știu si eu.Am citit de pe mai multe site-uri despre aceste caracteristici ale feței în moduri psihologice dar nu sunt lămurită.
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
eu sunt curios, mai intai, ce doresti sa afli mai exact? Ai o situatie anume in minte? Care ar fi scopul?Andreescu Ariadna Ioana
:
CuriozitateaAndreescu Ariadna Ioana
:
Atât,deoarece am citit pe net că părțile corpului si a le feței reflecta persocalitatea fiecăruia.Andreescu Ariadna Ioana
:
Andreescu Ariadna Ioana
:
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
pot reflecta… insa foarte multa lume ‘joaca teatru’, deci pot mima, constient sau inconstient, calitati sau defecte, etc. Incearca Limbajul Trupului, o carte destul de cuprinzatoare si accesibila. Eu ti-as sugera mai multa empatie.Andreescu Ariadna Ioana
:
Mama zice că unghiile mele sunt puțin încovoiate.Iar degetele mele sunt….sa zicem masculine.Dinții mei sunt mijlocii si cu colți.Andreescu Ariadna Ioana
:
Ok!!Vă multumesc mult,oricum vroiam să STIU mai multe chestii psihologie despre corpul meu,spre exemplu: frunte îngustă,sprâncene dese, ochi mari buze groase,cap mic,degete groase cu unghii ușor incovoiate,dinți ascutiti).Atât am vrut sa aflu și eu dar vă multumesc oricum.Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
am inteles dorinta… parerea mea este ca trasaturile fizice nu ‘tradeaza’ in totalitatea personalitatea, in sensul de a nu ‘judeca o carte dupa coperta sa’Andreescu Ariadna Ioana
:
Am înțeles,vă multumesc.Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
cu placereMzc Ionela
:
Probabil pe referi la fiziognomie. Cauta pe google
Am hernie de disc L5 S1. Ce tratament de recuperare imi recomandati?
Daniel Stanciu
:
Buna ziua,am hernie de disc L5 S1,ce tratament de recuperare imi recomandati…
Valeriu Lapadatescu
:
terapie bowen , yumeiho , acupunctura terapie craniosacralaDaniel Stanciu
:
multumescRadu Costel Mititelu
:
Yumeiho,sa nu faci prostia sa te operezi,sunt o multitudine de terapii care te scapa de operatie.Ioan Chirilas
:
Am avut si eu aceasta problema si am rezolvat-o in 10 sedinte de Terapie Bowen. Cautati un terapeut in zona dumneavoastra.
De ce unii oameni se implica in tot felul de activitati, sunt foarte pasionati de ceea ce fac, pun suflet, investesc timp, iar altii sunt indiferenti?
Adriana Neagoie
:
De ce unii oameni se implica in tot felul de activitati sunt foarte pasionati de ceea ce fac , pun suflet , investesc timp , bani iar altii sunt indiferenti ? De ce unora le sunt pe plac anumite lucruri ( sunt facuti pentru anumite domenii ) iar altora nu ?
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
eu cred ca toti ne implicam in unele lucruri, in altele nu… cu pasiune, fara pasiune… depinde de rezonanta fata de acel lucru pe care il facem. Eu nu cred ca unii sunt ‘facuti’ pt ceva… ci mai degraba au aptitudinile potrivite (in acel moment) pt un anume lucru (sa nu mai vorbesc si de interes – pt ca degeaba ai aptitudini fara interesAdriana Neagoie
:
Păi, caut o explicatie care să mă lămurească de ce suntem diferiti , de ce unii se pricep la … fotbal mai bine decat altii , de ce unii prind din clasa iar altii sunt nevoiti sa lucreze mai mult , sa învete mai mult , de cine e dat coeficientul de inteligenta ? ma gandeam ca diferentele dintre oameni sunt date de mediul din care provine respectiva persoana dar am senzatia c-ar mai fi ceva … şi nu îmi explic ce …( Mereu mă apucă întrebările absurdeBotezat-Antonescu Radu Andrei
:
nu sunt absurde… exista si ‘talente native/genetice’… nu poti sa fi bun fotbalist daca esti genetic obez… sau orice altceva. Eu ma intrebam daca nu ar fi mai bine sa discutam despre ceva al tau… nu statistic… asta daca tot iti pui intrebariAdriana Neagoie
:
Ieri , nu ştiam ce să vă întreb mai personal însa azi a aparut ceva …Adriana Neagoie
:
Deci , părinţii mei au muncit toată viaţa şi-au investit toti banii pe care i-au câştigat în casă.. ( nu au studii superioare , s-au descurcat foarte greu ) . azi , a explodat centrala.. a ars tot . eram la liceu.. am aflat din clasă. Cum aş putea să reacţionez când ajung ,,acasă ” ? ce le-as putea spune ? cum să-i consolez ? psihologul mereu l-au refuzat sub pretextul că n-au finanţe..că trebuie să cumpere un aragaz mai bun , un calorifer mai mare etc . sunt distruşi ..Adriana Neagoie
:
Ps : nu aveau asigurare pe casa..Gabriela Iftode
:
Eu cred ca parintii tai au facut ceea ce au stiut ei mai bine – pentru ei stima de sine este data de lucrurile pe care le au. A venit momentul (intr-o forma neplacuta) in care sa invete sa se aprecieze pentru ceea ce sunt nu pentru ceea ce au. Cred ca singurul lucru pe care il poti spune acum este ca , o familie e mai importanta decat o casa , ca tu ii iubesti si ii respecti pentru ceea ce sunt ei ca oameni. Sunt convinsa ca o sa stii ce sa le spuiAdriana Neagoie
:
E mai complicat..Gabriela Iftode
:
Crezi ca era mai simplu daca erati cu totii acasa in timpul exploziei?Gabriela Iftode
:
Orice situatie are o parte mai buna si una mai putin buna. Depinde de noi pe ce ne concentram atentia. Cred ca situatia e complicata si neplacuta, dar solutia e de a gasi o mica lumina in tot acest intuneric. Daca ii lasi in situatia de victima (si mai intri si tu acolo) , n-o sa fie mai usor de depasit acest moment. Eu cred ca tu ii poti ajuta.Adriana Neagoie
:
Nu stiu cum sa.i iau.. nu vor sa accepte prezentul , poate e prea devreme…Adriana Neagoie
:
se tot intreaba cum nu li se intampla si altora , de ce tocmai lor…Adriana Neagoie
:
Nu vor sa manance şi nu vor sa plece de la ruine…Adriana Neagoie
:
Nu vor o noua casa , o vor pe aceeasi.. era cu geamurile din cauza carora n-au plecat la mare in anul respectiv , era usa cumparata din 3 salarii..era ( … )Gabriela Iftode
:
Sunt inca in starea de soc…..Ai rabdare cu ei si cu tine….Adriana Neagoie
:
Pai si ce fac in perioada asta ? inca n.am ajuns acasa . ai mei nu vor sa fiu cu ei , sa.i vad asa..Adriana Neagoie
:
Am vorbit doar la telefon. am vorbit impropriu.. plangeau mai mult.. as vrea mult sa.i vad… vor dormi in maşina . credeti c-ar fi in regula daca m-as duce sa-i vad in seara asta sau ar trebui sa mai astept ?Gabriela Iftode
:
Vorbeste cu ei….spune-le ca vrei sa fii cu ei…daca totusi nu accepta sa mergi acolo, respecta-le dorinta. E dificil de dat sfaturi…depinde cat de departe esti si tu de casa…poate-i convingi macar sa mearga sa doarma intr-o casa nu in masina.Adriana Neagoie
:
Vă mulţumesc mult pentru răspunsuri ! Mă simt aşa … ciudat . Nu pot să ajung acolo . Mi-au zis ca n-am ce sa mai fac acolo , nu mai e nimic, n-am unde sa dorm.. putin imi pasa de asta.. voiam doar sa fiu cu ei …
apoi, pe de altă parte nici eu nu ma pot obisnui cu realitatea… nu mi-a mai ramas mare lucru.. nu credeam niciodata c-o sa ajung asa.. mereu visam la mai bine…Adriana Neagoie
:
Şi simt că ne distanţăm … ( nu c-am fi fost foarte apropiaţi înainte ) însă acum… parcă am fi total străini… ei nu se deschid … eu nu-mi imaginez ce simt , ce gandesc ( nici nu-mi imaginez cum e casa aia , cum e s-o vezi arzand , cum e s-o vezi pe bunica-mea tarandu-se la propriu pe jos… ) aş fi vrut să văd şi eu ( oare e anormal ? ai mei mi-au zis ca bine ca n-ai fost şi tu… ) ei mereu au fost ocupati… nu m-am intrebat niciodata asa mult ce tot fac.. doar daca intarziau… însă acum aş vrea să ştiu ce tot fac , aş vrea să vorbim ca înainte , aceleaşi glume , chiar şi certurile..Gabriela Iftode
:
Stai linistita….nu va distantati…..ei doar vor sa te protejeze. E devreme inca sa te obisnuiesti cu noua realitate, dar se va intampla . Ai incredere!Adriana Neagoie
:
Şi nici nu ştiu cum să răspund replicilor acide ,, Ad , azi am terminat de refacut o camera la ” mamaita ” . începem să le refacem lor şi după şi la noi . Dormim toti într-o cameră . nu cum era înainte de tu nu voiai sa dormi cu sor-ta, cu fite …( pauza.. plans )Gabriela Iftode
:
Nu raspunde nicicum….lasa-i sa-si verse si ei amarul…..tu ai rabdare cu ei. O sa vina si momentul cand o sa le poti explica cum vezi tu lucrurile, si atunci vor putea si ei sa inteleaga.Adriana Neagoie
:
Multumesc mult pentru raspunsuri !
însă , când o sun pe mama îmi răspunde cu ,, sunt bine , am treaba. ” stiu ca tine in ea..insa, suntem o familie.. ma doare ca n-are incredere-n mine sa-mi spuna tot ce-o doare..Ce comportament ar trebui sa adopt fata de o angajata a sotului meu si fata de acesta? Ar trebui sa ii explic ca angajata lui nu face nimic sau ar trebui sa nu ma bag? Ar trebui sa o intreb de cu nu raspunde la salut sau nu?
Terapeuti RO
:
Mesaj:
Am 30 de ani, sunt insarcinata in 7 luni si pana acum am lucrat la firma sotului meu. El mai are un asociat al carei iubite lucreaza in aceeasi firma. Acum 3 luni, iubita asociatului a propus sa-si angajeze o colega de facultate si prietena in acelasi timp( zis si facut). In urma cu cateva zile, s-a creat o situatie neplacuta, si anume: aceasta prietena (o sa-i spun Maria) s-a cuplat cu un coleg de la birou si asa au inceput sa se faca o gramada de glume pe seama lor, glume pe care eu nu le stiam deoarece nu mai pot sta la birou toata ziua. Aceste glume au tinut si in afara pogramului pe whatsup intre sotul meu si ea, eu crezand la acel moment ca e ceva intre ei. Noi am fost certati vreo 3 zile, timp in care eu nu am mai trecut pe la birou, iar cand am ajuns am constatat ca Maria nu numai ca este ea suparata pe mine, dar nici nu ma saluta. Pe langa toate acestea, inainte sa se intample acest incident, eu nu aveam o parere tocmai buna despre ea in sensul ca nu face mai nimic in firma, decat niste cafele, curat din cand in cand, o ajuta pe iubita asociatului sa-si termine lucrarea de licenta si mai aranjeaza dosarele cand sunt gata, in rest foarte mult pe facebook si la tigari. Din toata situatia asta observ ca eu am reiesit “oaia neagra” si nu inteleg ce comportament ar trebui sa adopt fata de Maria si fata de sotul meu care crede ca am o problema pesonala cu ea dupa acest incident cu mesajele. Ar trebui sa incerc sa explic ca nu face nimic sau ar trebui sa nu ma bag? Ar trebui sa o intreb de cu nu raspunde la salut sau nu?
Am 30 de ani, sunt insarcinata in 7 luni si pana acum am lucrat la firma sotului meu. El mai are un asociat al carei iubite lucreaza in aceeasi firma. Acum 3 luni, iubita asociatului a propus sa-si angajeze o colega de facultate si prietena in acelasi timp( zis si facut). In urma cu cateva zile, s-a creat o situatie neplacuta, si anume: aceasta prietena (o sa-i spun Maria) s-a cuplat cu un coleg de la birou si asa au inceput sa se faca o gramada de glume pe seama lor, glume pe care eu nu le stiam deoarece nu mai pot sta la birou toata ziua. Aceste glume au tinut si in afara pogramului pe whatsup intre sotul meu si ea, eu crezand la acel moment ca e ceva intre ei. Noi am fost certati vreo 3 zile, timp in care eu nu am mai trecut pe la birou, iar cand am ajuns am constatat ca Maria nu numai ca este ea suparata pe mine, dar nici nu ma saluta. Pe langa toate acestea, inainte sa se intample acest incident, eu nu aveam o parere tocmai buna despre ea in sensul ca nu face mai nimic in firma, decat niste cafele, curat din cand in cand, o ajuta pe iubita asociatului sa-si termine lucrarea de licenta si mai aranjeaza dosarele cand sunt gata, in rest foarte mult pe facebook si la tigari. Din toata situatia asta observ ca eu am reiesit “oaia neagra” si nu inteleg ce comportament ar trebui sa adopt fata de Maria si fata de sotul meu care crede ca am o problema pesonala cu ea dupa acest incident cu mesajele. Ar trebui sa incerc sa explic ca nu face nimic sau ar trebui sa nu ma bag? Ar trebui sa o intreb de cu nu raspunde la salut sau nu?
Botezat-Antonescu Radu Andrei
:
eu propun varianta directa, de a spune ce am de spus atunci cand apare ocaziaNeli Pena
:
Varianta cea mai utila este de a spune lucrurilor pe nume.Mihaela Munteanu
:
Observ ca nu prea esti sigura pe tine si nici nu ai foarte multa incredere in sotul tau. De aceea te-ai simtit la un moment dat amenintata de aceasta Maria. Ce iti recomand eu este sa iei legatura cu un psihoterapeut din orasul tau si sa faci cateva luni de dezvoltare persoanala in care sa ai cateva obiective: cresterea incredererii personale, cresterea intimitatii emotionale dintre tine si sotul tau (pentru ca venirea unui copil in familie este o perioada sensibila in orice relatie de cuplu si pentru ca daca exista o astfel de intimitate emotionala intre voi nici nu te-ai fi gandit ca te poate insela) si daca esti dispusa sunt foarte folositoare cateva cursuri de parenting unde vei afla lucruri uimitoare despre ce e bine sau nu e bine sa faci in relatia cu copilul tau astfel incat sa cresti un baiat sau fata sanatoasa atat fizic cat si emotional. Toate acestea pot parea la prima vedere lucruri de care nu ai absoluta nevoie dar crede-ma ca fac minuni atat pentru tine cat si pentru familia ta .Succes !Mihaela Munteanu
:
Si da problema de mai sus se va rezolva de la sine in timpul terapiei tale!Ina Melehat
:
Vorbeste direct cu “Maria”, spune-i — daca este capabila sa inteleaga — ca tu te afli intr-o perioada deosebit de sensibila si vulnerabila a vietii, esti insarcinata iar acest lucru modifica mult modul de a percepe lucrurile. Hormonii te fac mai emotiva, plus ca te afli in fata unei schimbari majore, anume aceea de a deveni mama. Spune-i ca ai vrea sa clarificati lucrurile, ca nu intelegi exact de ce se comporta asa cu tine si ca tu ai vrea sa eviti orice conflict in aceasta perioada, pt ca esti insarcinata si ai nevoie de calm interior (probabil stii ca agitatia mamei il influenteaza si pe cel mic). De asemenea, te sfatuiesc sa discuti acelasi lucru si cu sotul.Stralucire Divina
:
…Ader la ce a spus d-ra Ina Melehat .- In general am foarte multa consideratie, respect si iubire pentru oameni – insa in cazul acesta iti spun – oho cate “domnisoare” or sa mai “treaca” prin firma -da! esti intr-o perioada sensibila si vulnerabila – nu e normal ca toata lumea sa aiba grija de tine acum?- ofera iubire – tie, puiutului, sotului… aveti grija de firma voastra… si cere iubire… iar d-rei daca nu ii place ceva – usa e acolo.. Tu esti prioritatea acum… nu ea… sau vede cineva altfel?Mar Dum
:
De obicei un client nu sune totul iar femitatea este buna atunci cand poti fi asa…Paula Ţintă
:
Vorbeste cu sotul tau si lasa lucrurile ca se rezolva de la sine. Ai mai multa incredere in el si nu-i mai reprosa nimic pana cand nu vezi tu cu ochii tai. Gura lumii nu o poate astupa nimeni, dar gandurile negre din mintea noastra le putem controla. Sarcina usoara si multa intelepciune.
Am un baietel de 5 ani si face treaba mare pe el. Cand il intreb de ce a facut pe el tace si nu spune nimic. I-am explicat ca trebuie sa faca la wc, pentru ca este mare si nu o sa-l mai primeasca la gradinita.
Terapeuti RO
:
Mesaj:
Buna ziua am un baietel de 5 ani si face treaba mare pe el.Treaba mica face si la olita si la wc,dar cand e vorba sa faca treaba mare la olita sau la wc nu,nu si nu.Face doar pe el si cand il intreb de ce a facut pe el tace si nu spune nimic.Iam explicat ca trebuie sa faca la wc,pentru ca este mare si este rusine sa mai faca pe el si ca nu o sa-l primeasca la gradi.va rog sa ma ajutati cu un sfat.multumesc mult.stima!!
Buna ziua am un baietel de 5 ani si face treaba mare pe el.Treaba mica face si la olita si la wc,dar cand e vorba sa faca treaba mare la olita sau la wc nu,nu si nu.Face doar pe el si cand il intreb de ce a facut pe el tace si nu spune nimic.Iam explicat ca trebuie sa faca la wc,pentru ca este mare si este rusine sa mai faca pe el si ca nu o sa-l primeasca la gradi.va rog sa ma ajutati cu un sfat.multumesc mult.stima!!
Lupascu Mariana
:
Face tare si poate ii e frica cal doare. Atunci exista alte posibilitatii.Neli Pena
:
Cauzele pt care copilul dvs. face inca treaba mare pe el pot fi mai multe. Mergeti la o evaluare psihologica impreuna cu copilul dvs, pt a afla ce se petrece.Indiferent cum este defecatia, involuntara sau intentionata, sigur exista niste cauze pe care copilul dvs nu vi le poate explica. Va trebuie ajutorul unui specialist pt a scoate la lumina aspectul cauzal al acestei probleme.Marilena Popa
:
Mergeti cu copilul la psiholog neapărat. Nu mai încercați sa îl faceți sa se rușineze, îl pune într-o situație și mai dificila.Camelia Mihai
:
Am avut aceeasi problema cu baiatul meu dar s-a rezolvat de la sine in jurul varstei de 4 ani si jumatate.Avea scaune tari mai tot timpul.Cand trebuia sa faca se ascundea dupa usa pentru ca sa nu-l vad si sa-l duc repede la olita.Un pediatru caruia i-am explicat a folosit termenul de constipatie psihogenica(sper ca am inteles bine termenul,poate era ceva asemanator).Mi-a recomandat un regim alimentar adecvat(multe fibre) si un tratament ,s-a rezolvat constipatia dar problema a ramas.Stiu ce frustrant poate fi,copilul era dezvoltat normal ,incercam toate metodele posibile.Cum s-a rezolvat: a fost bolnavior si a fost nevoie sa ne internam.Am luat cu mine olita,dar eram stresata ca o sa faca pe el in salon,ce vor zice alte mamici care aveau copii de un an si jumatate-doi care faceau la olita?!La un moment dat il vad alergand agitat prin salon,nu stiam ce vrea.Il vad luand olita de sub pat si mi-a zis :vreau la toaleta.Am mers cu el la toaleta,s-a asezat pe olita si,gata.Din acel moment nu am mai avut probleme,nici dupa ce ne-am intors acasa.Banuiasc ca,fiind scos din zona lui de comfort,printre straini,s-a simtit rusinat(alti copii faceau in salon,el doar la toaleta)si a trebuit sa depaseasca momentul. Incercati ,daca puteti sa-l lasati o zi in casa unor cunostinte in care aveti incredere sa vedeti daca intr-o situatie noua nu-si schimba atitudinea.Daca nu rezolvati apelati la specialisti,dar in primul rand trebuie sa aveti multa rabdare pentru ca fiecare copil e diferit,are ritmul lui de dezvoltare,nu comparati cu altii de varsta lui .Daca face anumite lucruri mai tarziu decat altii de varsta lui nu inseamna neaparat ca are o problema sau e mai putin inteligent.Mult succes si sanatate micutului!Paula Ţintă
:
Schimbat regimul alimentar si mers la consiliere impreuna cu copilul.
