Sotul meu nu munceste de vreo 3 ani. Am fost intelegatoare, dar anul asta ne-am luat o casa prin credit, au fost atat de multe de facut, deci fff stresant pentru mine. Acum trebuie să facem alt credit si imi e groaza sa ma gandesc cam cat trebuie sa muncesc la anul si sa traiesc IAR cu presiunea asta. Iar cand mie imi bubuie capul de griji si calcule, el se joaca pe calculator…

Sotul meu nu munceste de vreo 3 ani. Am fost intelegatoare, dar anul asta ne-am luat o casa prin credit, au fost atat de multe de facut, deci fff stresant pentru mine. Acum trebuie să facem alt credit si imi e groaza sa ma gandesc cam cat trebuie sa muncesc la anul si sa traiesc IAR cu presiunea asta. Iar cand mie imi bubuie capul de griji si calcule, el se joaca pe calculator…

611 vizite

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapie online

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online

Buna!sunt Ioana si in curand o sa am 29 ani iar sotul meu are 31 deja,suntem casatoriti si avem o relatie de aprox 10 ani

Problema mea din ce in ce mai apasatoare este ca el nu munceste si nu de ieri de azi,Ci cam de vreo 3 ani cel putin nu prea mai contribuie

Am fost intelegatoare,dar anul asta ne am luat o casa prin credit si au fost atat de multe de facut,o lista lunga plina cu zeci de mil fiecare,deci fff stresant pt mine

De curand ne a fost sparta casa si am vrea sa ne mutam intr un ap,asta inseamna achitarea creditului si luarea altui credit,ceea ce e ok,doar ca nu il aud vrand sa ajute,mie sincer imi e groaza sa ma gandesc cam cat trebuie sa muncesc la anul si mai ales sa traiesc IAR cu presiunea asta,totusi un credit nu inseamna 5 lei,avansul pt altul iarasi nu e putin pe langa asta mai sunt facturi cheltuieli

Parca as vrea si eu putin ajutor sau cat de mic sau macar sa vad o intentie,nu contest ca el face tot in casa,spala,face mancare cumparaturi,dar sincer as prefera sa impartim sarcinile si sa aduca si el ceva

Mai ales ca e deja la o varsta si ar trebui sa fim o echipa,si nici nu as vrea sa mi rup oasele si anii muncind sa ne fie mai bine si sa ajungem sa impartim tot munca mea pe la divorturi,nu l as vedea in stare dar niciodata nu stii cum se schimba omul

Inca tind sa cred ca e un om bun si familist,dar lipsa asta macar de interes ma deranjeaza si deja incep sa mi apara semne de intrebare

Nici nu as vrea sa l fac sa se simta prost sau intretinut(banii au fost mereu in casa,niciodata nu l am intrebat de ce a luat si ce)dar as vrea sa inteleaga ca unu stam non stop impreuna(eu muncesc tot de acasa)doi mi se umfla vena cand mie imi bubuie capul de griji so calcule si il vad ca se joaca(chiar daca el spune ca asa se relaxeaza cand il vad ma iau spumele desi nu ii zic nimic) si trei cred ca un job face bine oricui,te face sa te simti altfel,te organizeaza,te responsabilizeaza

Multumesc

Cristina Constantin, pagina de psihologie Buna ziua! Inițiați o discuție si spuneti-i tot ce ati scris aici. Nu este nevoie sa munciti si sa va stresați atât de mult, atata timp cat aveti alături un partener care va poate ajuta. După ce veti purta aceasta discutie, în funcție de raspunsul si comportamentul adoptat de catre sot, puteti incepe sa căutați soluții alternative. Mult succes!
Marilena Popa Buna ziua, indiferent ce si cum nu vreti sa il faceti sa se simta, soțul dumneavoastră este întreținut. Ma intreb daca dumneavoastră va relaxati in vreun fel, de vreme ce sotul se relaxeaza jucandu-se. M-as intreba cum a fost relatia la inceput, sau inainte ca el sa nu mai contribuie cu nimic la bugetul familiei? Pe el il mulțumește ocupatia de sos si housekeeper? Fie va asumati ca il acceptati asa, fie puneti punct relatiei. Ma indoiesc ca se va “schimba” la cererea dumneavoastră, oamenii nu prea se schimbă decat daca doresc si daca sunt impinsi de împrejurări. Eu v-as sfatui sa incepti o terapie pentru a va face ordine in priorități, a va intelege dinamica relatiei si motivatiile pentru care lucrurile “s-au așezat” in maniera aceasta inainte de a lua orice fel de decizie in ceea ce priveste situatia. Psihoterapia este o investitie pe termen lung, care va poate scuti de multe suferinte si pierderi pe viitor! Numai bine!
Soare Fericire In astfel de cazuri, cel care duce grijile, desi la inceput i se pare ok, ajunge in acel moment in care oboseste, si ajunge sa faca totul din obligatie si nu din bucurie. Cred ca asa ai putea incepe o discutie cu partenerul tau de viata, apoi sa il intrebi ce simte el cand stie ca tu ai obosit de viata, care sunt dorintele sau visurile lui. Ca il intelegi ca a intrat in o stare de confort din care ii este greu sa iasa, dar a venit momentul sa ceara ajutor, sa scape de acest “confort” si sa deveniti din nou o echipa. Acest ajutor daca considera ca il poti da tu, daca nu, psihoterapie !
Mihaiela Grimbovschi Avramescu Soțul dvs este fericit. Atâta timp cât toate nevoile ii sunt satisfăcute, nu are de ce sa muncească. Este exact ca in povestea cu copilul care nu vorbea, a fost dus pe la toți doctorii, dar el continuă să fie mut pana la 7 ani, când într-o zi, la masa, spune clar ,,această supă este rece!”. După ce trece euforia dată de eveniment, mama il intreaba de ce nu a vorbit pana atunci. Raspunsul copilului vine imediat: ,,pentru că până acum totul a fost perfect”
Dacă veți continua să ascundeti de soț toate trăirile care va aduc griji va veti trezi la un moment dat si singura si nefericire. Oamenii aud cuvinte nu gânduri. Venind mereu în întîmpinarea nevoilor lui nu faceti altceva decât să îl încurajați în totală neimplicare.
Carmen Sorici Puteţi începe un proces de psihoterapie în care să exploraţi ce anume din comportamentul dumneavoastră îl susţine în acest comportament, există posibilitatea ca mulţumirea de a vă fi aproape să nu fie foarte importantă pentru relaţia dumneavostră şi poate că nu vă împărtăşeşte mereu temerile lui pentru că nu-i oferiţi posibilitatea. Mai puteţi explora de ce v-aţi asumat aşa uşor responsabilităţile cele mai mari de la început , cât de importanţi sunt banii în raport cu fericirea conjugală. Nu putem şti ce se întâmplă cu soţul dumneavoastră şi nu-l putem judeca sau analiza.
Monica Enescu Ați avut vreodată o discuție despre toate acestea? La începutul relației și pana acum trei ani, contribuția era cât de cât egală? Ce s-a întâmplat înainte ca soțul sa nu mai lucreze?