Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am 16 ani și acum 2 ani am fost intr-o tabăra in care mi-a fost foarte rau și văzând ca sunt departe de mama mea care ma ajuta de obicei, am făcut primul meu atac de panica, care mi-a schimbat viata…

  54 vizite

Actualizat: 24 mai 2018 | 4 raspunsuri
Mesaj anonim, prin terapeuti.ro/sfatul-terapeutului/:

Bună ziua!
Am 16 ani și am o mică problema care ma deranjeaza din punct de vedere psihic .
Acum 2 ani am fost intr-o tabăra in care mi-a fost foarte rau și văzând ca sunt departe de mama mea care ma ajuta de obicei , am făcut primul meu atac de panica , care mi-a schimbat viata , din păcate . De atunci ma simt destul de rau când dorm undeva unde nu e și mama mea , și am impresia ca am devenit puțin ipohondra , dar nu știu sigur asta…singurul motiv pentru care cred ca sunt ipohondra este ca ma panichez când simt ceva in neregula cu sănătatea mea , însă imediat cum caut pe net anumite lucruri , și văd ca nu am simptomenele respective , ma calmez ..
Cum sa scap de aceasta povara ? Cum sa fac sa nu mai fiu atat de atașata de mama mea și sa reușesc sa ma simt bine și fără ea ? SI cum sa nu ma mai panichez așa usor și sa-mi mențin calmul ? Știu ca pot face asta!

Buna! Atacurile de panica sunt neplacute si nu te lasa sa te bucuri de lucruri firesti care presupun sa stai departe de mama ta. Cred ca intre tine si mama ta este o legatura destul de stransa si tu probabil esti nesigura pe tine ceea ce o face pe mama ta o plasa de siguranta pe care daca nu o ai la indemana, nu te simti bine. Iti sugerez sa stai de vorba cu mama ta si impreuna sa decideti inceperea unei psihoterapii. Asta te-ar ajuta pe tine sa capeti autonomie, sa ai mai multa incredere in tine si treptat, sa dispara si atacurile de panica. Curaj!
 3
sustin opinia de mai sus; in special abtine-te a mai cauta pe internet informatii medicale; acest comportament iti mentine problema!!!..; discuta cu cineva apropiat si ai incredere in ce spune medicul (mai ales ca acum mergi la scoala si daca exista ceva medicul este acolo si te poate vedea). Psihoterapia te poate ajuta sa intrerupi acest cerc vicios al fobiei si comportamentului compulsiv invatand ce anume sa faci, cum sa procedezi si in special sa-ti recastigi increderea in tine! Curaj, se poate schimba, va fi bine!
 1
Nu e ipohondrie, si nici lipsa mamei nu a provocat atacul. Ai de rezolvat problema impreuna cu un specialist, fara amanare, si fara a cauta inutil justificari sau explicatii care doar par rationale.
 1
RASPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS INTREBAREA: “Doresc sa menționez ca tocmai am petrecut o seara departe de mama fără sa am vreo problema ! Am avut încredere ca ma descurc singura, chiar m-a surprins acea seara! Sigur o sa ma descurc ! Va mulțumesc ! “.
Postat în Adolescenti | Preadolescenti, Psiholog / psihoterapeut online, Relatia cu parintii / Familia
Etichete: ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita