Sotul meu imi spune ca nu are ce-mi face dacă m-am nascut femeie, ca asta este menirea mea, sa fac mâncare si curat si copii. El pleaca la vanatoare, unde cheltuieste si cate 3 milioane, acasa avand frigiderul gol. Ma imbranceste si ma face in toate felurile de fata cu copiii.

Mesaj anonim de pe https://terapeuti.ro/sfatul-terapeutului/

Buna ziua!
Ma numesc Amelia, am 30 de ani,sunt căsătorită de 7 ani si sunt mama a doi îngerasi, un băiat de 6 ani si o fetiță de 2 ani. Problema mea e neînțelegerea între mine și soțul meu. Ca sa fiu mai explicita am sa incep cu inceputul.ne-am cunoscut acum 14 ani, încă de la începutul relației el avea un comportament mai agresiv( in vorbe) însă nu si față de mine, cu mine era atent, grijuliu, ma simteam protejată si iubita( el fiind primul exclamand “te iubesc”). Chiar dacă eram din același cartier ne-am cunoscut pe messenger, discuția fiind destul de aprinsă, cerandu-mi nr meu de telefon (“dacă nu-mi dai nr tau de telefon am sa sun pe fix si iti fac probleme cu ai tai parinti”)…Si astfel am avut prima întâlnire..forțată..iar celelalte au decurs de la sine. Imediat după căsătorie am ramas însărcinată asa ca la nici un an de la nunta a venit pe lume băiețelul. Locuiam cu părinții mei si chiar daca apartamentul era cu 3 camere si aveam camera noastră,
ne-am dorit un loc al nostru. Amândoi eram setați pe casă, asa Ca, ne-am mutat în căsuța noastră exact cand i-am tăiat motul fetiței. A fost un vis devenit realitate, credeam ca totul avea sa fie perfect, însă, de cand ne am mutat certurile nu s au mai oprit. Aveam musafiri weekend de weekend, băutura nu lipsea si de acolo certurile…certuri de fata cu toti, ma injosea, nu sunt bună de nimic, mai nou începe să sară la bataie( doar împins, imbrancit). Cea mai recentă m a dat peste cap efectiv,chiar dacă s a dus unde a vrut cand a vrut, gen fotbal sau pește( eu trebuie sa stau acasa sa am grija de copii, ca nu are ce mi face dacă m am nascut femeie, asta este menirea mea, sa fac mâncare si curat si copii)eu am renuntat la munca, neavând cu cine lasa copii. S a hotărât să plece la vânătoare(se cheltuie in medie 3 mil pe o iesire de genul, eu având frigiderul gol),cu toate că nu mi convenea, mai si vb urat cu mine(vezi poate ai treaba, nu te baga in
treburile mele, s.a.) tachinandu-l la cap a sărit la mn, m a tras re haina până s a rupt(erau si copii in casă, l am avertizat că văd copii, astfel mi a dat drumul). El vb foarte urat si fata de copii, ma face in toate felurile de fata cu ei.Simt ca nu mai pot, orice ii zic nu e bun, nu sunt in stare sa cresc copii, ca nu ma mai tine mult(adica se duce si isi cauta alta). La ultima cearta el ma asigură că statul ii da lui copii si nu mie, pt ca nu am nici un venit. Mentionez ca tatăl meu a facut credit pe el ca sa putem termina casa. Un sfat va rog, nu vreau sa mi pierd copii!!