Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

-Buna!Ma cheama Yalda si am 14 ani.Problema mea este una familiala.totul a inceput de mica cand aveam 3 ani si m-am ars pe picioare.Am stat acolo aprx. o luna si am trecut prin lucruri pe care doar mama mi-lea spus.Imi scoteam perfuziile si ma taiau mereu cand imi scoteau pansamentul care imi acoperea tot piciorul.Mi-au luat piele din alta parte si mi-au pus o plasa de aceea acum pielea mea arata ca niste solzi.La inceput nu am putut sa stau fara strampi deoarece imi afecta pielea dar si pentru ca nu vroiam sa fiu judecata pentru felul in care arat.Apoi problemele au inceput sa creasca cand am avut o profesoara careisi batea joc de mine in fata clasei.Odata a ras de mine pentruca mi-am uitat ghiozdanul in masina tatei pentru ca eu trebuia sa fac naveta.Nici cand am fost batjocorita de coleg nimeni nu a facut ceva in legatura cu asta, problema pe care o am de la gradinitasi care m-a facut mai agresiva cu colegii pe care ii am in acest moment. mereu m-am simtit in plus,ca a 5 ea roata in propria familie.Parintii mei au divortat si am stat cu mama si 2 suror din partea mamei*mama s-a intalnit cu tata cand avea un copil si tata trei*mi-a fost greu sa aleg ,eu vraand sa stau cu amandoi sau cel putin o saptamana la fiecare,dar a fost imposibil.Acum sunt legata de acelasi probleme din trecut care ma macina pe interior.Mama mea vrea sa plece in Anglia dar nu se gandeste la pericolele pe care le poate avea in strainatate.Eu stiu ca ma iubeste ca mama dar ma raneste si se chinuie singura incercand sa ma faca pe mine sa sufar. Tata imi spune ca a divortat din cauza unui baiat tanar pe care l-a intalnit pe internet.Iar mama spune ca a divortat pentru ca tata a accesat saituri pornografice pe care le-a gasit in istoricul lui si pe care le-am vazut si eu.dar am vazut si cum mama timp de sase luni ii spunea baiatului ala ca il iubeste.De atunci urasc facebook-ul.Cand a inceput divortul mama a incepu sa iasa cu tot felul de dubiosi unul din ei fiind John *dac a asta era numele lui* motivul pentru care surorole mele au plecat.sora mai mica s-a dus la tata si cea de 18 ani s-a dus la iubitul ei care a stat cu noi pt ca mami a fost de acord.De atunci de abia daca am vorbit cu fratii si surorile mele. John is batea joc de mine si de mami apoi a plecat cu 2000 de euro,bani cu care a pacalit-o pe mama ca imi va face mie operatie la picioare in strainatate.Cand am intrebat-o pe sora mea mai mare de ce a plecat la tati a spus ca mami a ales intre ea si John.momentele acelea n-am sa le uit niciodata.Stiu ca nimeni nu se gandeste la mine ca la cineva important,nimeni nu ma intelege,sunt in plus in viata ,ma simt ca o carpa pe care du pa ce o folosesti si o arunci,toata lumea ma uraste de la colegi pana la familie,toata lumea ma judeca!!Notele mele au scazut de la 9-10 pana la 8-7 si m-am ingrasat. Stau cu noptiile si ma gandesc mereu cum ar fi daca as pleca si nu asi depinde de nimeni.STIU ca daca plec nimeni n-o sa observe.Toata lumea imi spune ca sunt cu capul in nori si ca m-am schimbat.M-am saturat sa zambesc fals prefacandu-ma ca totul e bine.Acum sant cu mama si stau intr-o gasoniera amarata cu baie in hol intrun cartier raufamat si nu mai suport stresul.Ma gandesc s-o las cumva pe mama sa plece si sa-si dea seama ca nu e totul roz.Cu tata stiu ca voi avea onditii sa cresc cu o munca buna si la casa mea unde vreau sa fiu singura.Nu mai vreau oameni falsi si sperante false .Am plans prea mul !Nu mai vreau decat singuratatea care nu ma face sa sufar dar care imi aduce frica.AM NEVOIE DE UN SFAT!!Cred ca sufar de depresie si anxietate. Am facut si un test care mi-a dat un rez. pozitiv. Astept ca de curand un raspuns si va multumesc pentru momentul acordat.:(((((((((

imi pare nespus de rau ca esti supusa acestei suferinte pe care nu o meriti si vreau sa iti spun ca cel putin pt mine viata ta (ca orice viata) este foarte importanta si cred ca este o sansa pt fiecare dintre noi sa facem ceva bun cu ea! Spui ca te poate ajuta tatal tau sa ai o viata mai buna… atunci nu mai sta pe ganduri! Probleme emotionale/psihice ale mamei tale nu trebuie sa devina si ale tale! Imi dai impresia unei fete care gandeste foarte matur si care ar putea sa faca alegerile cele mai bune atat pt ea, cat si pt cei apropiati ei. Daca ai la scoala psiholog… discuta si cu el… nu ramane singura cu gandurile tale. Solutii exista… curaj!

Draga mea, muuuulta suferinta ai indurat…. Oamenii tind sa evite alti oameni care nu sunt ca ei sau care nu arata ca ei. Asta este o greseala din partea lor, din pacate. Faptul ca te simti neglijata de catre familia ta, din nou, e trist. Ce mesaj iti transmit cei din familie? De exemplu, din ce ai relatat, eu inteleg ca viata lor e cea mai importanta. Asta nu inseamna ca tu nu ai fi importanta pentru ei. E normal ca pentru fiecare om, viata lui sa fie cea mai importanta. ce ar fi sa gandesti si tu la fel ca ei si viata ta sa fie cea mai importanta pentru tine, inaintea celorlalti? ce ar fi daca ai gandi ceva mai egoist? Sa te pui pe primul loc in gandurile tale? Prea mult timp dedici analizei relatiei parintilor tai… acestea sunt problemele lor, in afara controlului tau. Tu ai problemele tale, pe care ei nu le au si nu le inteleg si nici nu se chinuie sa le inteleaga sa sa le afle. Mama ta este adult si de aceea, pentru absolut tot ce face este responsabila ea singura. Ea isi asuma pericolele care o pasc in strainatate. Important este ca daca nu va rezista sau nu se va adapta acolo, are unde sa se intoarca. deci, poate repara greseala. Dar aceasta este tot problema ei pe care ea trebuie sa o cantareasca, nu tu. Treaba ta este sa iti vezi de viata ta, sa inveti pentru viata ta, si sa vorbesti cu persoane care iti inteleg problemele, de exemplu psihologul scolii. E important si sa-ti cunosti drepturile si sa ceri ajutor atunci cand iti sunt incalcate. Unul dintre drepturile tale este cel referitor la integritatea personala. Atunci cand un profesor te abuzeaza chiar si emotional, du-te la directiune si spune tot ce s-a intamplat si cum te simti ca urmare. Intreaba-l pe director daca acel comportament al respectivului profesor este compatibil cu profesia pe care singur si-a ales-o. Poti sa-i faci si plangere scrisa la inspectorat. Fii proactiva si lupata-te pentru drepturile tale, nu te mai lasa doborata de familie sau scoala. Tu esti cea mai importanta pentru tine!!! Numai bine iti doresc.

Îmi pare rău să aud ca la o vârstă atât de frageda ai trecut deja prin atâtea, dar subscriu – viața ta e importantă, iar tu ești în măsura sa o valorifici cum poți mai bine. Dacă crezi ca e posibil, schimba mediul – apelează la tatăl tău. Totodată, apelează la psihologul din școala ta, și poate, chiar la un psihoterapeut – cu acordul părinților. Fruntea sus!