Mesaj:
Buna seara,
recent m-am despartit de iubita. am fost impreuna 3 ani de zile. puteam sa fac mai mult sa previn asta, sa ma implic mai mult. am avut incredere ca, discutand, nu vom avea niciodata conflicte.
pe toata perioada relatiei, nu am avut certuri, ci doar mici discutii pe care pot sa le numar pe o mana..
dar a plecat, a spus ca nu e fericita in relatie, si ca niciodata nu a fost..
si acum ma simt mizerabil. incerc sa nu o mai sun, telefonul il am inchis de vreo 3 zile, ca sa nu fiu tentat sa o contactez. nu prea mananc, iar asta nu e bine. si nu pentru ca nu mi-e foame, ci pentru ca nu am pofta de mancare.
am nevoie sa vorbesc cu cineva…

Contactati un psihoterapeut care sa va ajute sa treceti peste aceasta perioada. Succes!

Mesaj:
Cum as putea trata tremuratul puternic al dintilor si al mainilor plus atacurile puternice de panica? Ma numesc Oana, am 29 de ani si aceste simtome au aparut dupa o desparitire, s-au ameliorat cu tratament dar dupa am fost in situatia de a ramane fara loc de munca si atunci s-au declansat din nou mult mai acut. Acum aceste simtome apar pe tot parcursul zilei dar cel mai intens dimineata si inainte de a merge la servici. In momentul cand trebuie sa ies afara din casa apar aceleasi simtome. Urmez tratament deja de 2 luni: serlift de 100 la pranz si seara neurotop de 300 si rivotril de 50. Ameliorarea s-a vazut in faptul ca ma odihnesc mai bine.

Medicația nu va rezolva problema. Mergi la un psiholog pentru terapie. Împreună veți descoperi cauza atacurilor de panică și modul în care să le controlezi şi elimini. Succes!

Mesaj:
Buna ziua! sint casatorita cu sotul meu de aproape 3 ani si avem un copil. am ramas insarcinata inaite de nunta. de cind s-a nascut copilul, sotul imi tot spune de un alt copil. am ajuns acum sa ne certam ff tare din cauza asta ca el vrea multi copii. eu acum nu ma simt bine ,nu sint pregatita,sint o persoana foarte activa si sedentarismul si monotonia ma baga in depresie continua. simt ca familia se ruineaza si mai stiu cum sa mai ajung la urechile lui, sa ma auda ca nu sint impotriva copiilor dar nu acum, vreau si eu sa imi gasesc servici, sa ies, sa socializez. el nu intelege cum e sa stai toata ziua singura sa nu iesi cu nimeni sa nu comunici cu nimeni si mai mult sa nu aiba cine sa te ajute macar in momentele in care poate nu te simti bine ,fiind faptul ca are un servici foarte activ ,cu flux zilnic de persoane si situatii noi. ce sa fac ca nu mai pot si sufera copilul ca ma tot intreaba de ce pling si sint suparata, de ce nu vb?

Stimata doamna, copiii joaca un anumit rol in familie insa sotul ar trebui sa faca diferenta intre dumneavoastra ca sotie si o “closca”… daca vrea sotie sa va trateze ca atare si sa asculte si de gindurile si dorintele dumneavoastra… daca isi doreste o “closca” sub care sa isi “puna ouale” ar fi corect sa se reorienteze… si sa nu va mai “tina” viata inchisa in casa….

incercati sa ii spuneti sotului exact ce se intampla in dvs si ca nu mai puteti asa. Dupa care discutati posibilitatea unor sedinte de psihoterapie de familie si cuplu unde sa mergeti impreuna. Succes!

Sfatul meu este sa fiti de acord cu el si sa face-ti ca dumneavoastra.

si eu am patit la fel; am ramas gravida si ne-am casatorit inainte de a naste insa sotul meu nu insista sa mai facem unul, deocamdata. Cu toate astea de cand am nascut la fel ca si doamna care a scris, sedentarismul si monotonia ma baga in depresie continua…. plus ca m-am dublat in volum de cand am nascut si analizele pentru glanda tiroida mi-au iesit cu probleme…

deci… sa avem grija de noi si de copiii nostri

clar, pe primul loc sunt mereu copii

pe primul loc suntem noi insine.. pentru ca prin echilibrul nostru, putem avea grija mult mai bine, mai adecvat, iar copilul invata de la un parinte care este echilibrat si care se iubeste ce inseamna respectul fata de sine, sa se iubeasca pe sine s.a.m.d

probabil ce de aici au prins radacini problemele mele :/

nu stiu ce sa zic

copilul simte foarte clar ceea ce simt cei din jurul lui (adultii) si mai alea mama cu care are o legatura mult mai adanca. daca mama este trista, depresiva, copilul simte si de cele mai multe ori ( ca sa nu zic mereu) isi schimba si el comportamentul, poate aparea sentimentul de vinovatie, tristete, chiar depresii, tulburari de comp etc. de aceea mediul familial este foarte important in copilarie si mai alea in copilaria mica atunci cand copilul comunica prin sentimente, zambete, afectivitate, limbajul nefiind inca foarte dezvoltat.

Nu am reusit sa postam direct nici acest mesaj, asa ca l-am shareuit de pe celalalt grup.

Va felicit pentru curajul de a posta aici si de a vorbi despre suferinta d-voastra, chiar si sub umbrela anonimatului. Poate va citesc si alte persoane textul si se vor simti inspirate sa ceara ajutor sau se vor recunoaste in manifestari. De asemenea, inteleg ca ati cautat informatii despre suferinta d-voastra si incercati sa traiti cu ea, obtinand in prezent un oarecare echilibru intre diferitele aspecte ale vietii d-voastra. Sunteti constienta si de aspectele din viata d-voastra afectate de suferinta… Stiti ca puteti apela la ajutor specializat… Probabil ca veti face pasul acesta candva. Numai bine!

wow! sunt impresionata de povestea ta, de puterea pe care ai avut-o de a-ti gestiona situatia, de a te descurca singura din atat de multe puncte de vedere, cu studiul, cu munca, cu viata sociala si in special de a avea curajul de a ne spune prin ce treci si de a cere ajutor; nu este nicidecum un lucru egoist ca te-ai linistit cand ai aflat ca mai sunt si alte persoane in situatia ta, dimpotriva, e perfect normal si de dorit ca acest lucru sa se intample. important este sa intelegi ca in momentul respectiv cand erai mica si ai dezvoltat aceste comportamente ai facut cel mai bun lucru de care tu ai fost capabila pentru a face fata acelor dificultati, se numeste adaptare creativa si, in lipsa ei, probabil ai fi clacat. imi imaginez ca a fost foarte dificil pentru tine sa treci prin toate experientele astea dar nu pot sa nu observ ce potential imens de vindecare ai. niste sedinte de psihoterapie te-ar putea ajuta sa depasesti definitiv aceasta conditie si sa iti reamintesti ca toata aceasta mare putere sta in mainile tale. iti doresc mult succes!

Ce afirmă adevăraţii specialişti :”Recomandăm verificarea nivelului seric de vitamină B12 şi folat în oricare caz cu tulburări psihiatrice precum TOC, chiar în absenţa anemiei şi altor manifestări hematologice ale deficienţei de B12 şi/sau folat.”
http://wp.me/p48646-1s1Dacă citiţi şi ‘ARTICOLE SIMILARE’, se poate observa că TOC poate fi cauzată şi de afecţiuni ca boala celiacă.

Dacă toate aceste teste sunt negative, puteţi încerca şi inositol, pe lângă alte suplimente importante şi un stil de viaţă sănătos.

Apelati la psihoterapie. Singura e foarte greu sa dobqnditi abilitatile necesare pentru a depasi tulburare. Faptul ca ati postat pe acest site este un prim pas. In functie de orasul in care locuiti, puteti gasi terapeuti inclusiv pe siteul terapeuti.ro.

RASPUNS: Mi-e greu sa vb despre tulburare cu cineva pt ca mi-am creat o imagine acceptabila despre mine, care ma ridica din depresii si care imi dadea putere sa continui chiar daca o faceam cu TOC-ul in spate.Stiu ca dureaza de o viata si s-a consolidat cu fiecare trauma traita.Dar faptul ca am reusit sa o fac auzita este un mare pas.Un pas urias este insa ca v-ati rupt 5 min din viata pt a-mi da un sfat si a ma sustine,nu ma mai simt penibil ci ma simt normala in anormalitatea mea. Nu sustin ca o sa reusesc singura, dar sunt ferm convinsa ca o sa incerc.Va multumesc ca ati dus constientizarea mea la un alt nivel, acum stiu ca este posibil, am un TOC de vindecat si niste depresii de aruncat la gunoi.Accept in continuare orice sugestii si va multumesc inca o data!

Depresiile nu sunt de aruncat la gunoi. Ele pot fi intretinute de TOC. De aceea e bine sa fie rezolvate in paralel. Daca in timp ce lucrati cu un specialist aveti decompensari va poate ajuta sa le intelegeti si sa le prelucrati si pe viitor sa faceti fata altor momente. Succes, curaj si rabdare.

Va recomand tratament si psihoterapie. Ar fi de dorit sa faceti un consult psihiatric ca sa vi se prescrie un tratament pt o perioada de timp iar in paralele sa faceti psihoterapie, astfel de tulburari nu e de dorit sa le tratati cu superficialitate. Un specialist trebuie sa va vada, neaparat.

pe langa psihoterapie, va mai recomand sa incercati si cateva sedinte de hipnoza si poate si de NLP….am vazut cateva cazuri asemanatoare cu ale dvs rezolvate dupa doar cateva sedinte

Mesaj:
Buna ziua! sint casatorita cu sotul meu de aproape 3 ani si avem un copil. am ramas insarcinata inaite de nunta. de cind s-a nascut copilul, sotul imi tot spune de un alt copil. am ajuns acum sa ne certam ff tare din cauza asta ca el vrea multi copii. eu acum nu ma simt bine ,nu sint pregatita,sint o persoana foarte activa si sedentarismul si monotonia ma baga in depresie continua. simt ca familia se ruineaza si mai stiu cum sa mai ajung la urechile lui, sa ma auda ca nu sint impotriva copiilor dar nu acum, vreau si eu sa imi gasesc servici, sa ies, sa socializez. el nu intelege cum e sa stai toata ziua singura sa nu iesi cu nimeni sa nu comunici cu nimeni si mai mult sa nu aiba cine sa te ajute macar in momentele in care poate nu te simti bine ,fiind faptul ca are un servici foarte activ ,cu flux zilnic de persoane si situatii noi. ce sa fac ca nu mai pot si sufera copilul ca ma tot intreaba de ce pling si sint suparata, de ce nu vb?

Mesaj:
Buna seara ma scuzati de acest deranj dar simt ca numai rezist am facut o greseala fata de prietenul meu (am vorbit cu un baiat pe care el nu il poate suporta ca am mai avut discutii cu prietenul meu din cauza acelui baiat si in trecut …am vorbit doar ce faci? bine, tu esti bine? generalitati… si a aflat si s-a suparat). suntem la un pas de despartine, ne mai tine ultimul fir de ata, pe care eu trebuie sa il nadesc .Va rog daca nu e cu suparare ajutati-ma cu ceva. imi cere fapte, sa vada ca il vreau inapoi ca regret, ca il iubesc….va rog dati.mi cateva exemple de fapte ceva mai iesite din comun, ca daca fac ceva normal 1 la mana spune ca am mai facut si 2 la mana spune ca oricine poate face asa ceva. tin mult la el facem 5 ani de relatie peste cateva luni ( ..va rog ajutati-ma e mai dificil el ca si persoana stiu ca am gresit mult ……stiu ca nu trebuia sa fac dar acum doar vreau sa imi repar greseala si sa nu o mai repet niciodata….

Buna seara eu iti sugerez sa te linistesti,il iubesti pe acest baiat,din punctul tau de vedere tu ti-ai facut partea ta ai vorbit cu el si ai venit cu argumente te-ai facut inteleasa,daca acest baiat te iubeste intra-devarsi iti raspunde cu aceleasi sentimente nu are motiv sa se supere pe o fapta nevinovata,doar daca este un motiv pe care el vrea sa-l gaseasca ca sa va despartiti este cu totul si cu totul altceva,este dureros este ani dar timpul le rezolva pe toate si daca este sa fie ptr tine vine el la tine daca nu inseamna ca nu este acea persoana care te merita si te apreciaza asa cum esti.O sera buna

Da, bine spus ca il iubesti. La el, nu se vede asa ceva, cind nu o sa mai ai resurse sa faci lucruri iesite din comun, ce vei face??? E normal sa saluti si sa schimbi doua vorbe cu ori cine fara ca sa superi pe cineva

poate ca o dovada de dragoste cu adevarat matura ar fi sa-l intrebi care este nevoia lui de a-ti interzice atat de vehement sa stai de vorba cu un simplu amic? care este slabiciunea lui interioara pentru care se simte atat de amenintat de un lucru atat de minor? in acelasi timp te invit pe tine sa te gandesti daca intr-adevar consideri ca o asemenea atitudine care iti suprima fericirea si libertatea personala este o dovada de dragoste din partea lui…

Iti place sa “flirtezi” ? Uneori e bine sa te joci cu focul, alteori nu… Nu ai ce fapte iesite din comun sa ii mai arati… probabil “faptele” sint cei 5 ani petrecuti impreuna cu “bune si rele”… tu te stii si te cunosti mai bine pe tine insuti… sa ai alaturi o persoana posesiva care iti pune limite va fi mai trist in viitorul tau… gindeste la acest lucru: “Mai bine sa pierzi ani in cautarea persoanei potrivite, decit sa pierzi o viata cu o persoana nepotrivita”… Uneori “iubirea” e ca o baterie – fie ea si Duracell… daca o consumi pe ce nu trebuie – e foarte greu cu “reincarcarea ei”….

In afara faptului ca nu pare a avea sentimente reale pt tine ci ca doar se joaca cu tine, mai este si posesiv si are impresia ca ii apartii. Aceste lucruri nu au nimic in comun cu iubirea, cat despre a-i arata prin fapte ca il iubesti…. parerea mea este ca nimic din ceea ce ai face nu l-ar multumi, un om care iubeste cu adevarat nu are nevoie sa ceara mereu demonstratii, si daca nu se multumeste cu ceea ce i-ai aratat pana acum, de ce crezi ca ceva l-ar convinge sau l-ar multumi? Tu ce-ti doresti? Deja ai ai apelat la ajutor, cum vezi viata ta de acum incolo langa acest om? Cat timp crezi ca vei putea fi mereu altceva si altcineva doar ca sa-l poti multumi pe el? Fiecare trebuie sa fie cat mai autentic, un om cand te tiubeste, te iubeste asa cum esti, cu plusuri si cu minusuri, nu exista perfectiune la natura umana, din contra, in asta consta frumusetea. Fiecare are dreptul la o viata fericita si armonioasa si depinde de noi sa avem asta.

Ceea ce face prietenul tau se numeste manipulare si nu dragoste. Problema este al lui, lipsa de incredere in sine, gelozie, etc. Ramane de vazut daca intre el si acesta lt baiat, exista conflicte de tradare etc. Atunci mai poate argumenta ca nu-i place sa stai de vorba cu el. Cum te sfatuiesc si ceilalti terapeuti …gindestete daca doresti sa ii demonstrezi o viata intreaga mereu cit il iubesti … si el la rindul lui sa-ti spuna … pai asta poate fiecare …

IUBIREA nu arata asa cum o descri tu. Iubirea nu se dovedeste, este neconditionata, nu limiteaza in nici un fel, nu raneste, nu se foloseste de vinovatii, nu manipuleaza, nu este submisiva etc. etc. Toate aceste mari NU-uri se afla in descrierea ta in ceea ce priveste relatia. Aici pare mai degraba o relatie de DEPENDENTA, arata foarte multa FRICA nu IUBIRE. Dupa cum descri tu discutia ta cu acel barbat pare a fi o crima. Fiecare are libertatea proprie in orice directie, libertate care nu este controlata de iubire.

Internetul este plin cu informatie despre diferenta intre iubire si dependenta. Iata un prim pas. SUCCES!!!!!!

http://adevarul.ro/life-style/parinti/iubire-dependenta-impreunar-1_50ae97d77c42d5a6639e41bf/index.html

Mesaj:
bună ziua, soția a avut până acum 4 sarcini cu ou clar, analizele soției sunt bune, la mine spermograma = ASTENEOZOOSPERMIE UȘOARĂ, vă rog dacă puteți să-mi spuneți cum să îmbunătățesc calitatea spermatozoizilor, menționez că nu fumez și nu consum alcool, dar am probleme cu stresul, eu cred că din cauza calității spermatozoizilor nu merge sarcina. Vă rog din suflet dacă puteți să mă ajutați

Buna sa va fie inima Va propun abordarea mea terapeutica in probleme de fertilitate si conceptie – respectiv indepartarea rezistentei si a blocajelor interioare autosabotoare, reprezentate de emotiile negative (inclusiv stresul) si de convingerile limitative care ar putea opera in cazul dvs. si al sotiei dvs. De asemenea, va vor fi necesare citeva suplimente (vitamine + minerale) si ne vom ajuta si de anumite plante medicinale, care influenteaza inclusiv calitatea spermatozoizilor. Va astept in mesaj privat pentru eventuale detalii si va doresc din toata inima sa reusiti sa deveniti parinti!

Sperma conţine printre altele şi grăsimi polinesaturate. Deci aş face tot posibilul să asigur un aport constant de omega 6 şi 3 în proporţii comparabile, şi cât mai aproape de un raport 1:1, deci uleiurile vegetale excluse. Excepţie ar putea face un ulei crud de măsline, mai pui la o salată. Sau un ulei de palmier dacă prăjeşti ceva. În schimb trebuie consumate seminţele crude din care provin aceste uleiuri.
Mulţi s-ar grăbi să consume periodic peşte sau mai ştiu eu ce delicatese marine. Personal nu cred că este o idee bună, fiindcă grăsimile animale (sau DHA din alge marine) sunt mai predispuse la oxidare decât cele vegetale. Şi în plus peştele este prelucrat termic.Atunci marea artă ar fi să asiguri antioxidanţii şi catalizatorii specifici acestor grăsimi (nişte doze mai ridicate de Vit E şi seleniu organic, nu anorganic), şi să acorzi prioritate surselor vegetale de omega 3 (seminţe de in, cânepă, salvie). Uleiurile cu omega 3 vărsate sunt contraindicate fiindcă oxidează în contact cu aerul şi lumina. Fiindcă sinteza de acizi graşi nu este chiar ideală, trebuie incluse şi nişte SUPLIMENTE de omega 3 cu lanţ lung, dar ceva cu biodisponibilitate maximă (forma trigliceride sau cine dispune de fonduri suficiente, din krill).
Un articol despre avantajele şi dezavantajele unor suplimente cu ulei de peşte http://wp.me/p48646-NC
Contează foarte mult şi forma de vitamina E, dacă e asociată cu ligani din susan http://wp.me/p48646-a4

faceti o detoxifiere drastica si mancati doar foarte sanatos. cunosc persoane care au facut copii dupa ani de incercari esuate. va pot indruma daca ma contactati prin mesaj privat

Un efect remarcabil la acest capitol veţi observa dacă folosiţi multe alimente crude, proaspete. http://ligiapop.com/?s=meniul+raw+food+pe+o+saptamana Dacă nu aveţi răbdare, un efect comparabil puteţi obine mai simplu după câteva zile de suplimentare cu enzime http://www.suplimente.ro/enzime/enzime-din-plante-120-capsule.html ** Merită să aveţi în vedere şi zincul.

Verificati, in singe si nu in ser, seleniu si zinc. Seleniu imbunatateste calitatea spermatoizilor. Pentru indicatii mai amanutite contactati-ma direct.

va urez de bine! Marina Dumitru ma numesc, fiica mea de 14 ani uraste pe toata lumea, inclusiv pe mine! problema reala cred ca e in alta parte! este posedata de o furie cumplita… credeti ca o sedinta de hipnoza ar releva un motiv, altul decat adolescenta??? pe acest motiv il cunosc.. multumesc pentru radbarea dvs

Nu stiu daca o singura sedinta de hipnoza poate rezolva problema, dar sigur ajutorul unui specialist ajuta in cadrul terapiei de familie.

multumesc… o sugestie???

Atat cat stiu despre oameni…copiii isi iubesc parintii. Chiar si atunci cand sunt furiosi sau poate mai ales atunci. Poate ca nici nu e furie…poate este ceva ce nu are cuvinte sa exprime si atunci se exprima cum poate. Nu stiu ce o framanta, insa cu certitudine exista motive pentru comportamentul ei, chiar daca nu le stie nici ea nici dumneavoastra. Cel mai bun lucru pe care vi-l pot sugera este sa nu amplificati conflictul cu ea, ci sa incercati sa-i intelegeti lumea – atat interioara cat si exterioara. Puteti chiar sa-i spuneti ca vreti sa o intelegeti. Sunteti mama si sunt sigura ca stiti cum sa-i transmiteti fiicei dumneavoastra ca va preocupa starea in care se afla si ca ii sunteti alaturi si ca asta va intereseaza mai mult decat sa va certati cu ea indiferent de tema. Va urez numai bine!

multumesc, ma straduiesc cat pot sa merg pe drumul sugerat…

Snt sigura de asta! Altfel nici nu ati fi cerut sfatul unor persoane necunoscute. Aveti incredere in dumneavoastra ca mama si in sufletul ei!

eu as tine putin sa va mai intreb: de cat timp a aparut aceasta ‘furie’? coincide cu niste evenimente dificile in viata ei? ne puteti furniza mai multe detalii despre viata ei si a familiei? este foarte dificl cu putine informatii sa ne facem o parere educata. Multumesc anticipat

NU va imaginati ca exista o interventie minune care va va schimba fiica si o va returna familiei asa cum isi doresc parintii. Trebuie sa adresati problemele, nemultumirile, carentele care pot exista in familie sau in relatie cu ea. Fata poate urma psihoterapie iar rezultatele se vor vedea treptat, in timp.

As putea sa spun ca povestea a inceput prin iulie anul trecut si, cred eu, are legatura cu examenul de capacitate! Si spun asta pentru ca nu mai merge la scoala deloc! Tipa “nu vreau”! Nu mai vrea?!?!

Vă recomand să citiţi şi comentariul pe care l-am lăsat aici. https://www.facebook.com/groups/intreabaterapeutul/permalink/657930774253800/?comment_id=658030660910478&offset=0&total_comments=4 Ce ai putea zice despre cineva care în mod aparent inexplicabil este agresiv/ furios/ irascibil dacă se confruntă cu o dezamăgire neaşteptată sau nu-i convine ceva ? Oare a consumat alcool sau a servit vreun drog… sau aşa reacţionează mereu ?De ce se întâmplă asta ? Fiindcă alcoolul creşte nivelul endogen de opioizi, de unde şi reacţia comportamentală. Adică acum se cunoaşte că activitatea sistemului opioid este strâns corelată cu emoţiile noastre pozitive sau negative. Respectiv când vedeţi că fata dvs este frustrată sau irascibilă, înseamnă că au fost activaţi anumiţi receptori de opioizi, de ex CA ŞI CUM ar fi băut alcool, sau ar fi luat un drog.

Şi sunt câteva boli asociate cu manifestări comportamentale specifice, tocmai pentru că favorizează o anumită eliberare a dopaminei. De ex. boala celiacă este asociată cu excesul de opioizi (modulează dopamina), sindrom de malabsorbţie şi eventual colesterol scăzut, chiar dacă este totuşi în interval de normalitate. Citiţi şi studiile de caz de la ‘ARTICOLE SIMILARE’ http://wp.me/p48646-Ne

Doamna Marina Dumitru, duceti fata la o evaluare psihologica, v-as recomanda sa o cautati pe doamna psiholog Elena Vladislav. Cautati sa aflati de ce natura este problema sa, prin ce trece etc. Luati-o usor si tineti cont de limitele ei.

buna,sunt casatorita si am o fetita de 5 ani,ea ne iubeste maxim pe amandoi ,,in schimb relatia dintre mine si sotul meu nu mai este o relatie normala,el a trait o alta iubire imposibila ,iar acum o traiesc eu ,am cunoscut un barbat care pur si simplu este tot ce mi-am dorit eu toata viata ,este genul de barbat care face cu adevarat o femeie sa se simta femeie,mi-a oferit,multa afectiune ,care mie in toti anii laturi de sotul meu mi-a lipsit total,dar langa care am stat si m-am obijnuit asa ,nu stiu cum sa fac si ce sa fac ,mi-e greu ,ma gandesc sa ma despart de sotul meu ,dar o avem pe fetita,nu vreau sa sufere,,pur si simplu toata ziua am ganduri ,nu ma pot concentra la nik ,acum sunt sg ,si sotul e plecat si acel baiat minunat.,vreau o viata noua,dar am multe temeri..

Uneori, ceea ce ne este interzis are in ochii nostri o alta valoare decat in situatia in care ne-ar fi permis. Dumneavoastra stiti cum a fost relatia cu sotul atunci cand v-ati casatorit, cum v-ati simtit in perioada “iubirii imposibile” a lui, daca aceasta iubire a dumneavoastra este un raspuns la tradarea lui sau este chiar ceea ce va doriti. Un terapeut va poate ajuta sa va puneti ordine in ganduri , dar decizia este a dumneavoastra.

ti-as sugera sa mergi la consiliere psihologica si sa te lamuresti ce vrei pentru tine si pentru copilul tau.

va multumesc ,oricum

in asemenea situatii, cel mai indicat este sa ne luam o perioada de explorare a situatiei. Nu va fac recomandarea de a merge la un psihoterapeut doar din inertie profesionala, ci pt ca stiu ce presupune si cat de folos poate fi. Este o persoana obiectiva, care nu stie nimici despre dvs si viata dvs, care vede totul ‘asa cum este’ (terapeutul). Incercati macar sa va acordati un timp in aceste fel (psihoterapeutic/analiza personala) si vedeti ce apare ‘pe masa’. Succes!

de acord cu colegii, asta se poate rezolva la o terapie personala sau de cuplu; tot ce pot sa va spun aici e ca inteleg prin ce treceti, imi imaginez ca nu e usor dar, ca idee, sa stiti ca sotul dvs poate continua sa fie tata pentru fetita voastra chiar daca nu va mai este partener de viata si daca va sacrificati fericirea pentru ca fata “sa aiba un tata oficial” e posibil sa o incarcati cu o povara pe care ii va fi foarte greu sa o duca mai tarziu…

Buna ziua. Care sunt cauzele constipatiei (cauze emotionale, spirituale)?
Multumesc!

Cautati cartea. Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor de Jaques Martel. Gasiti raspunsul aproape sigut!

ati inlaturat posibilele cauze organice (alimentatie, organe, etc)?

eu stiu ca are legatura cu incapacitatea de a lasa trecutul in urma… asta desigur, daca nu are o cauza organica sau daca nu are alta semnificatie pt diferite persoane…

Daca este sa fie o cauza psihologica, merita sa o accesezi cu un psiholog, faptul ca primesti explicatii din carti si ca auzi diverse lucruri nu te rezolva, ceea ce o sa si constati de unul singur. Pana una alta iti sugerez sa testezi una-doua lingurite de ulei de porumb, si sa manci mai multe fibre vegetale Un consult medical poate fi necesar, sunt nenumarate cauze de acest gen.