Mesaj:
Buna ziua,
Sunt o femeie in varsta de 28 de ani, in copilarie am avut parte timp de cativa ani la rand de abuzuri sexuale din partea fratelui meu mai mare cu aproape 10 ani(ma punea sa-l masturbez, ma atingea) . In viata adulta am avut parte de relatii esuate din plin, tind sa ma lasa pe ultimul loc pe mine si sa fac pe plac celor din jurul meu. De ceva timp sunt singura si am reusit sa imi constientizez valoarea si faptul ca merit mai mult, dar ceva ma tine in loc, ma face sa-mi spun ca nu merit nimic mai bun, sa ma multumesc cu ce am si sa ceresesc atentie si afectiune.
De cateva zile mi-am amintit fara sa vreau de aceasta etapa neagra din viata mea, sincera sa fiu este prima data cand vorbesc despre acest lucru chiar si in scris si as dori sa stiu daca aceasta experienta ascunsa acum in subconstientul meu ma face sa am aceste probleme de relationare, dorinta de a face pe plac, neputinta de a sta singura si neputinta acceptarii de sine?
Poate ar trebui sa mentionez ca mama mea inca din copilarie m-a facut sa cred ca ceea ce fac ma face sa ma iubeasca si accepte si nu ceea ce sunt, acest comportament inca il mai are, dar in masura in care pot il ignor.
Va multumesc anticipat si va doresc numai bine!

Doamna draga un mare pas ati facut in viata dumneavoastra spunind lucrurilor pe nume… uneori trecutul ne urmareste, dar sa nu uitam ca “e trecut” si nu se mai poate repara nimic deoarece timpul nu-l putem da inapoi…. Sinteti o invingatoare pentru simplul fapt ca vreti ceva bun de la viata asa ca….. ceea e a fost s-a dus…. si nu e bine sa mai reflectati la ceea ce a fost ci doat la ceea ce va doriti…. si da e greu pentru ca atunci cind vreti sa incepeti ceva bun, plecati la drum cu frina pusa….ridicati usor frina si dati friu vietii ca nimic nu aveti ce pierde… veti gasi pe acel cineva in viata care sa va respecte si nu e bine ca acel “cineva” care sa stie trecutul dumneavoastra atita timp cit fratele dumneavoastra inca mai este in viata…. se pot intimpla “lucruri urite”…. succes va doresc si capul sus, nu a fost vina dumneavoastra si nu mai priviti in urma atit timp cit lucruri frumoase pot umple viata dumneavoastra

Va recomand sa luati serios in considerare intrevederea cu un psiholog. Problemele de genul acesta sunt destul de serioase si afecteaza modul de relationare . Nu cred ca puteti trece peste ce v-i s-a intamplat odinioara. Abuzurile sexuale lasa rani foarte adanci in sfera emotionala.Pana ce luati o decizie ,eu va doresc tot binele din lume.Neli Pena

pe mine una, sincer, m-ai uimit! si stii cu ce? cu potentialul extraordinar de vindecare pe care il ai!! nu intamplator acum au aparut aceste amintiri, in aceasta etapa din viata ta, ceea ce inseamna ca esti pregatita sa primesti trecutul tau, pt a te vindeca… (parerea mea este ca unii psihologi ar avea multe de invatat de la tine!)… imi poti scrie. curaj, boboc de floare!!

Buna ziua! Cu siguranta experientele traite cu fratele cat si cu mama au impact asupra modului in care va percepeti ca persoana, valoarea pe care v-o atribuiti si a relationarii cu ceilalti. Va recomand cu caldura sa vorbiti cu un psihoterapeut care sa va ajute sa treceti peste aceste probleme, sa le intelegeti si sa va accepati. Faptul ca ati ales sa vorbiti acum, chiar si anomim, este un semn important ca puteti face fata unui demers psihoterapeutic care de cele mai multe ori nu este unul usor pentru client. Succes!

Pot si eu sa subscriu la ceea ce au spus colegii mei. Experientele din trecut ne influenteaza modul in care gandim in prezent. Modul in care gandim lucrurile ne influenteaza comportamentul. Va sugerez si eu sa incepeti un proces psihoterapeutic si sa incercati sa-l duceti la bun sfarsit chiar daca uneori va fi greu. Succes.

Mesaj:
Buna ziua. Am o singura intrebare. Ce faci cu viata ta cand nu stii pe ce drum sa o mai apuci?
Sunt studenta la Medicina Veterinara anul 2, adica am 20 de ani si simt ca nu mai fac fata la aceasta facultate atat fizic, psihic dar si financiar. As vrea si nu as vrea sa renunt dar nu stiu pe ce drum sa o apuc? Nu sunt genul de persoana care sa se multumeasca sa aiba un stil de viata mediocru. Stiu ca nu o puteti sa ma ajutati prea mult dar orice sfat este bine venit si va apreciez intentia. Va multumesc anticipat!

intamplator cunosc personal cateva persoane in exact aceeasi ipostaza sau care au trecut prin ea. Ce am invatat de la ei este ca in aceasta facultate, daca nu esti sigur ca vrei sa iesi veterinar, mai bine te apuci de altceva. Este o facultate grea, e bine sa ii dai seama repejor de ‘ce vreau sa fac dupa ce termin’, sa incepi sa lucrezi cat mai devreme ca practicant/asistent/etc si sa te tii tare. Personal iti pot sugera sa stai de vorba macar cu unul din profesorii tai, sau cu cineva care este deja medic veterinar, sigur o sa te lamureasca. Sper ca informatiile astea iti sunt utile si succes!

si care ar fi alternativa daca renunti??

Peste citiva ani, cind termini aceasta facultate (in caz ca te decizi sa o termini, totusi) vei avea mare nevoie sa faci exact acest lucru – medicina veterinara. Fermele au nevoie permanent de specialisti (din ce in ce mai multi isi fac ferme individuale), pe urma mai sunt si cabinetele din orase, pentru pet-uri (animale de companie), dar si cercetarea (cosmetica…) are nevoie de medici veterinari. Cu alte cuvinte, ceea ce vreasu eu sa-ti spun este ca meseria in sine este de viitor (si este permanenta, nu se demodeaza si nu se schimba multe…) Pe linga asta, ca femeie, poti sa-ti deschizi afacere mica imediat, ca sa-ti faci un ban din care sa te intretii la facultate…. sau, poti sa te angajezi pe perioada studentiei asistenta la cabinet pentru pet-uri (sau sa deschizi, de exemplu, cosmetica pentru animale de companie…)- eu sunt mai pragmatica, mai practica, asa ca… fruntea sus, si nu te descuraja, aceasta meserie chiar ca este buna! Pe linga asta, ai toata viata inaintea ta ca sa iti ALEGI si alte lucruri de facut,de alta natura. Eu te-as sfatui sa nu te lasi de facultate acum. Pina nu te decizi, si pina nu incerci efectiv sa-ti faci o mica afacere pentru tine, care sa-ti aduca bani (vezi cosmetica canina…) nu te lasa! – Eu sunt sigura ca esti pe unul dintre drumurile tale bune (in viata, vei avea si alte drumuri, tot bune, pe care sa mergi in paralel).- Succes!

Draga mea draga, Vezi o rochie frumoasa. Cum stii ca ti se potriveste? O probezi. Vezi un barbat atragator. Cum stii ca ti se potriveste? Il…incerci . Vezi o facultate atragatoare. Cum stii ca ti se potriveste? Te inscrii la ea – asa cum ai procedat, FOARTE BINE, tu. O fi fost/n-o fi fost dragoste la prima vedere – nici nu mai conteaza. Ce e important, este ca experienta proprie (singura relevanta) se pare ca iti arata ca nu ar fi cea mai potrivita alegere pentru viitorul tau. Sa fi fost asa, studiul te-ar fi incarcat de energie, nu ti-ar fi consumat-o; iar banii pentru facultate ar fi aparut “ca din pamint”. Nu-i potrivita?!… Nu-i nici un bai! Ii multumim experientei, ca ne-a lamurit la timp, si mergem mai departe! Cum? Tu – facindu-ti partea ta de treaba, viata – facindu-si-o pe-a sa. Partea ta de treaba este sa iei o decizie ferma pentru tine ( “Sint hotarita sa-mi gasesc drumul si locul perfect potrivite pentru mine!”). Partea vietii de treaba – este sa te conduca acolo. Dupa o decizie de felul acesta, ai nevoie sa devii, cel putin o perioada, un fel de “Yes man” (exista un film cu titlul acesta ). Cu alte cuvinte, nu cauti tu, neaparat, locul urmatorului pas pe care il faci, ci …te lasi gasita de acesta. Ai incredere ca, undeva, dincolo de tine si de capacitatea mintii tale de a vedea cum sint legate lucrurile unele cu altele la nivel macro, exista niste forte care se vor pune in miscare, pentru a se alinia la decizia ta. Spune “da” oricarei experiente care are bunavointa sa ti se deschida de aici incolo; si, incetul cu incetul, lucrurile se vor aranja! Iti doresc sa ajungi acolo unde iti este locul si, in acelasi timp, te rog sa nu uiti: mai importanta decit destinatia ramine, totusi, calatoria…

Este doar un spaţiu închis în care ai ajuns să gândeşti practic fără să realizezi ce forţe te-au direcţionat în ultimii ani. Dar dacă reuşeşti să identifici aceste forţe, vei vedea că de fapt nu trebuie atât de multe resurse materiale, iar potenţialul tău fizic şi psihic este de fapt IMENS.Ideea este că ai putea să îmbunătăţeşti capacitatea de adaptare prin nişte metode simple şi eficiente, treptat începând să gândeşti ‘out of the box’. Pot afirma că am reuşit asta cel puţin în parte prin nutriţie. Dacă nu aş avea nişte probleme de sănătate cronice, acum cred că aş fi în stare să încep şi să termin o a doua facultate la 38 de ani ! În măsura în care ai timp, recomand şi interviurile de aici, dieta nu e totul http://wp.me/p48646-8p

Cam asa se intampla in anul 2 de facultate, vin o sumedenie de intrebari existentiale si ganduri catastrofice. Stimata domnisoara, mergi pe drumul pe care l-ai ales caci sunt convins ca nu ai ales aceast domeniu nici obligata de parinti, nici nu a fost un pariu pus si castigat cu prietenii, nu a fost nici o alegere fortata, ci la momentul alegerii ti-a placut al naibii de mult. Este fascinant cate informatii imi poate oferi medicul veterinar la care i-am facut fisa mallinois-ului meu, are un cabinet care se bucura de multa clientela si este foarte cautata. Asta doar asa ca un exemplu mic, mic de tot , despre cum te poti descurca in lumea asta. Un comentariu anterior iti arata alte resurse de care te poti folosi si beneficia dupa incheierea studiilor. Fii puternica, fi linistita, gaseste echilibru in ganduri si emotii, fi tu insuti, ai incredere in tine, in fortele tale, in tineretea ta, in capacitatile de care dispui, nu fa proiecte si proiectii in intuneric. “Lucrurile nu sunt bune sau rele, gandirea noastra le face sa fie asa.” este un citat valabil si real, deci ofera gandirii tale sa faca si “sa vada” doar ceea ce este bun. Spor in toate si bafta!

Aceasta facultate ai inceput-o pt ca TU ti-ai dorit sa faci asta? Care sunt mai exact motivele pt care simti ca nu-i mai faci fata, ce te determina sa te indoiesti ca nu ai ales ceea ce este pt tine? Ce-ti place sa faci? Ce inclinatii ai? Ce talente? Unde te vezi peste cativa ani, facand ce? Daca faptul ca este greu te face sa resimti anii de studiu apasatori, dificili, asta nu inseamna ca ai ales gresit sau ca neaparat trebuie sa faci altceva. In viata nimic nu e usor si totul se face cu anumite sacrificii si compromisuri. Amintesti si de partea financiara, pana acum te-ai descurcat, te poti descurca si de acum inainte, pare ca este doar o scuza pe care doresti sa ti-o gasesti ca sa nu mai continui ceea ce ai inceput. Mai spui ca-ti doresti o viata care sa nu fie mediocra…. De fapt ce-ti doresti? Sa ajungi in varf pur si simplu, prin cine stie ce mijloace si atunci munca pe care o depui acum, sa-ti continui facultatea, ti se pare prea grea? Sunt sigura ca nu intamplator ai ales sa mergi pe acest drum, nu te lasa amagita sau inselata de cine stie ce exemple din jurul tau, asa cum se intampla cu multi tineri. Ceea ce obtii prin munca si prin puterile tale este perfect valabil si adevarat si nimeni nu-ti mai poate lua vreodata ceea ce ai dobandit cu munca si sacrificii. Ceea ce faci este bun facut, un drum pe care ti l-ai gasit si pe care l-ai consolidat si l-ai parcurs este temelia a tot ceea ce va ramane pt totdeauna. Analizeaza-te si descopera ceea ce-ti doresti cu adevarat, ceea ce ti se potriveste si alege drumul care te reprezinta, care simti ca ti se potriveste si e in acord cu toata fiinta ta. Succes!

Se pare ca de fapt ti-ai adresat tie intrebarea, deoarece nu te astepti sa afli raspunsul la noi ! Ceea ce este bine, deoarece sti ca raspunsul este in tine! SFAT : daca ai incertitudini cu privire la drumul corect in viata, in terapia florala Bach se foloseste cu succes remediul WILD OAT (ovaz salbatic). Poti incerca un tratament cu aceste picaturi si vei fi surprinsa de rezultat. (Nu are contraindicatii . Remediile sunt preparate doar din esente florale si apa). Se pun 2 picaturi din acest remediu intr-un pahar cu apa si se bea din el pe parcursul zilei. SAU poti sa pui 2 picaturi din remediu intr-o sticluta de 30ml umpluta cu apa si din acest preparat iei cate 4 picaturi de minimum 4 ori/zi, timp de 3-4 saptamani.

Un exercitiu foarte bun este sa iti pui intrebarea ,de mai multe ori,” ce-mi doresc eu, cu adevarat?”….si vei gasi raspunsurile.:)

Daca nu te multumesti cu o viata mediocra si-ti doresti sa-ti traiesti visele , ei bine , am o solutia ! Caut 5 parteneri de afacere tip franciza ( fara taxe initiale sau anuale) , cu experienta in vanzari, comunicare si marketing , care isi doresc sa lucreze in propria afacere , pentru a-si trai visele . Investitie de minim 15- 20 ore saptamanal in dezvoltarea afacerii, de acasa , on-line, in peste 150 tari , iti poate aduce veniturile urmatoare:
200- 500 Euro lunar din vanzari ;
500- 800 Euro lunar din dezvoltare echipa;
800- 1500 Euro lunar ca manager echipa;
1500- 5000 Euro lunar coordonator echipe manageriale;
5000- 15000 Euro lunar ca manager antreprenor plus masina gratuita si vacante de 5* platite integral !

Mesaj:
Buna ziua,
Sunt o femeie in varsta de 28 de ani, in copilarie am avut parte timp de cativa ani la rand de abuzuri sexuale din partea fratelui meu mai mare cu aproape 10 ani(ma punea sa-l masturbez, ma atingea) . In viata adulta am avut parte de relatii esuate din plin, tind sa ma lasa pe ultimul loc pe mine si sa fac pe plac celor din jurul meu. De ceva timp sunt singura si am reusit sa imi constientizez valoarea si faptul ca merit mai mult, dar ceva ma tine in loc, ma face sa-mi spun ca nu merit nimic mai bun, sa ma multumesc cu ce am si sa ceresesc atentie si afectiune.
De cateva zile mi-am amintit fara sa vreau de aceasta etapa neagra din viata mea, sincera sa fiu este prima data cand vorbesc despre acest lucru chiar si in scris si as dori sa stiu daca aceasta experienta ascunsa acum in subconstientul meu ma face sa am aceste probleme de relationare, dorinta de a face pe plac, neputinta de a sta singura si neputinta acceptarii de sine?
Poate ar trebui sa mentionez ca mama mea inca din copilarie m-a facut sa cred ca ceea ce fac ma face sa ma iubeasca si accepte si nu ceea ce sunt, acest comportament inca il mai are, dar in masura in care pot il ignor.
Va multumesc anticipat si va doresc numai bine!

Si eu va doresc inca de la inceput numai bine si ma bucur pentru d-voastra ca ati scris despre abuzul pe care l-ati suportat din partea unei persoane apropiate. Din pacate, in general, abuzurile sexuale sunt comise de persoane apropiate victimelor-copii. Un asemenea abuz nu ramane fara ecou in sufletul si trupul victimei si chiar daca nu ramane in constiinta neaparat, efectele lui se pot simti pe alte cai, ca cele descrise de d-voastra, dar si altele. Vestea buna este ca exista posibilitatea de vindecare, daca va acordati ocazia si credeti ca sunteti pregatita, iar acea ocazie poate fi terapia individuala. Multa sanatate!

Mesaj:
Stresul mental poate determina o diminuare a memoriei pe termen scurt si lung ?

da

Categoric

Cortizolul este strâns corelat cu stresul şi distruge neuronii hipocampului, de unde şi ineficienţa memoriei. Dar când omul speculează câteva reguli de bază care scad în mod inevitabil efortul de adaptare, poţi depăşi cu succes situaţii din care în mod obişnuit nu puteai ieşi decât incomparabil mai uzat şi obosit. Recomand şi mesajul de aici apropo de îmbunătăţirea dietei. http://tinyurl.com/p24llul

o dovada foarte recenta pentru aceasta corelare gasiti aici http://www.voceapacientului.ro/index.php?cnt=detalii-articol-tratament-nou&pid=856

Am lansat intrebarea pentru a gasi niste solutii. In afara de dieta mai sunt si altele ? Practice ?

sigur ca da.. pe langa sprijinul prin psihoterapie ar mai fi si aceste sugestii http://www.voceapacientului.ro/index.php?cnt=detalii-articol-medicul_recomanda&pid=49

Sunt articolele astea ‘de umplutură’ cu informaţii expirate. De fapt cerealele permeabilizează bariera hematoencefalică (uzura creierului pe termen lung) şi trebuie evitate dacă cineva încearcă să depăşească situaţiile stresante. Mergând pe aceeaşi idee aş consuma peşte doar de poftă, am argumentat pe linkul dinainte ce şi cum.

În rest… puteţi încerca meditaţie în Vajrasana (google !) sau metode de relaxare preluate din Yoga: Shavasana / pe un fundal muzical de genul ăsta http://www.youtube.com/watch?v=sFtRO50_ryw Sau mai simplu muzică clasică…Ascult uneori Beethoven dirijat de Karajan. Sau Mozart …

Domnule Sandu sunteti medic? pentru ca opiniile emise de dumneavoastra imi par foarte de ‘expert’ – din nefericire este plin internetul de informatii care nu sunt sustinute de dovezi stiintifice semnificative. Daca urmariti VoceaPacientului.ro o sa observati ca stirile medicale postate saptamanal nu sunt mai vechi de luna precendenta…bineinteles de la o postare la alta stiinta poate sa evolueze sau sa apara opinii contrarii (ce pot fi expuse cu argumente intr-o discutie si nu jignind).Ca medic, va rog sa-mi dati voie sa am o opinie contrara legata de consumul de peste. Dovezile legate de beneficiile consumului de peste sunt atat de multe incat am putea sa vorbim o saptamana doar despre aste si doar pe dovezi stiintifice. Nu mai departe de acum 2 saptamani un alt studiu confirma beneficiile in reducerea riscului de ateroscleroza. http://www.voceapacientului.ro/index.php?cnt=detalii-articol-tratament-nou&pid=867

Nu sunt medic, dar am mai citit câteva articole pe subiectul ăsta în ultimii 4 ani, iar unele le-am şi tradus, şi am surprins câteva idei importante. De ex. citatul de aici (de văzut sursa). http://tinyurl.com/nezcpgg sau articolul lui Ray Peat http://raypeat.com/articles/articles/fishoil.shtml . Deci marea artă nu ar fi să consumi PUFA cu lanţ lung pur şi simplu, ci să ai grijă să nu fie deja oxidate/distruse termic până când sunt absorbite. Sau să optimizezi sinteza /protecţia acizilor graşi: forma de vitamina E, asocierea cu lignani din susan, prezenţa catalizatorilor şi altor antioxidanţi samd.

Va pot trimite pe email un exercitiu de respiratie foarte eficient pentru eliberarea stresului, precum si alte informatii utile. Ma puteti contacta pe adresa rosu.mirelagabriela@yahoo.com

Mesaj:
Buna ziua, ce as putea sa fac sa scap de ganduriile negre?, intr-o noapte am avut un vis urat(cum le faceam rau tuturor celor dragi) si de atunci am o stare foarte agitata, vreau sa nu ma mai gandesc la acele lucruri, dar nu imi pot scoate acel vis din minte si incep sa imi fac griji. Cum as putea primi un ajutor dar prin anonim daca se poate. multumesc!!!

daca mergeti la un psiholog, acest este obligat prin lege la confidentialitate. Nu ne putem ascunde sau ignora propiul inconstient, cel mai eficient fiind sa intelegem ce semnificatie a avut acel vis. In scris este putin cam dificil sa discutam asemenea situatii, preferabil, gasiti un psiholog si discutati cateva sedinte cu el/ea. Succes!

de gandurile negre nu putem scapa decat intelegand provenienta lor, decat afland sursa lor, adica stand cu ele fata in fata… curaj, caci o poti face!! imi poti scrie anonim, sau cum preferi tu: consilierepsihologicaonline@yahoo.com

Daca ar exista o solutie magica prin care sa scapam de ganduri, chiar si negre… De fapt, chiar cand este vorba despre ganduri negre, tot despre fiinta noastra este vorba si atunci avem nevoie, ca sa ne lase in pace, sa le intelegem, sa le dam un sens. Visele noastre sunt despre noi si despre ce se petrece in mintea si-n sufletul nostru, nu atat despre altii si daca suntem deschisi le putem intelege mesajul. Deci, cautati un psiholog si da-ti expresie acestor ganduri in cabinetul psihologului. Colegul Radu a subliniat corect confidentialitatea de care trebuie sa dea dovada psihologul, adica psihologul nu vorbeste despre cazuri cu nimeni, nici acasa, nici cu prietenii, nicaieri. Are nevoie de acordul d-voastra si chiar si atunci, numai in anumite conditii o poate face. Aici as mai adauga si atitudinea non-judicativa a respectivului psiholog. N-o sa rada, n-o sa va traga la raspundere, n-o sa va tina morala, n-o sa va certe pt nimic… spun toate aceste lucruri, nu neaparat pt a va convinge sa faceti ceva, ci si pentru cei care nu cunosc aceste amanunte si poate, se tem sa apeleze la un asemenea specialist, mai ales cand existenta de zi cu zi le este afectata serios.

consultati un psiholog sau un psihoterapeut ca sa identificati originea gandurilor si sa invatati sa le faceti fata.

Mesaj:
Buna-ziua!Marea mea problema este sa il recastig pe fostul meu partener.El este o persoana foarte pretentioasa, pe cat de tandru este, pe atat de crud poate fi.Intr-un moment al relatiei am dat dovada de imaturitate, iar el pentru acst lucru a decis sa intrerupem relatia, motivand ca sunt imatura. A plecat din localitate din cauza serviciului si nu imi mai raspunde nici la telefon si nici la mesaje. Mi-a spus ca vom mai vorbi la telefon, dar am impresia ca ma evita. Imi doresc din tot sufletul sa il recastig pentru ca tin foate mult la el, dar nu gasesc nici o solutie concreta. Am de gand sa merg dupa el in Baia-Mare si sa ii cer iertare inca o data. Nu stiu daca e o decizie inteleapta. Nu as vrea sa il indepartez si mai tare.Va rog sa ma ajutati.Multumesc!

Puteti povesti putin ce anume s-a intamplat incat partenerul a decis sa rupa relatia si sa va evite acum?

Profita de acest timp cat el este plecat pt a te regăsi pe tine, a te redefini, a iti pune in valoare toate calitatile tale. A alerga după el iti va aduce dezavantaj si mai mare. Dovedește maturitate si nu îl stresa cu telefoane si mesaje, …Ai gresit si realizat asta, ti-ai cerut iertare, acum asteapta cu răbdare roadele. In cazul in care nu va dori reluarea relației poti multumi lui Dumnezeu ca ti-a arătat la timp ca nu sunteți compatibili.

Draga mea doamna, cum aveti dumneavoastra dreptate in tot ceea ce spuneti… Dati-mi voie sa ma explic: Aveti perfecta dreptate, marea dumneavoastra problema este ca vreti sa il recistigati pe fostul partener. Si ca aveti de gind sa mergeti dupa el la Baia Mare. Ceea ce nu e chiar deloc o decizie inteleapta, deoarece nu va reusi decit sa-l indeparteze mai tare! … Haideti sa incercam sa lasam un pic deoparte panica, dispararea, frica, durerea… Va rog sa stati strimb si sa judecati drept (pentru ca, precum vedeti, o puteti face si fara mult ajutor dinafara!). In orice fel de relatie sint implicate doua persoane. Determinarea FIECAREIA in parte dintre ele, de a ramine in acea relatie, de a construi mai departe etc – sint cele care hotarasc despre ce fel de relatie vorbim. Va doriti o relatie de iubire? Atunci nu cumva ar trebui sa se intimple intre doua persoane care se iubesc deopotriva una pe cealalta? In locul dumneavoastra, m-as gindi asa: daca acest partener ar fi fost “de cistigat” de catre mine, l-as fi cistigat pina acum. Dar daca nu? Daca idealul lui de partenera este altul? Daca nu sint eu – cea pe care sa o poata iubi – acum, miine, peste trei ani, in fiecare zi? Nu mai bine, daca MA iubesc, binecuvintez aceasta intimplare, care mi-a aratat ca nu ne intilnim “la mijloc”? Daca IL iubesc – nu mai bine ii ofer sansa sa-si gaseasca iubirea dincolo de mine, acolo unde s-o afla ea? … Cam asa arata un dialog interior sanatos, sa stiti… Cu principiile care traspar din el tinute ferm in minte, gasiti-va puterea si increderea in viata si tineti-va in friu imboldurile de a va agata cu disperare de el. In felul acesta, ii veti lasa spatiu de reflectie – si abia in felul acesta va construiti o sansa de a se intoarce la dumneavoastra (desi pare exact invers!). Daca ce ati “cistigat” pina acum se poate trece, pentru el, la “rubrica” “plusuri” (in sensul de : lucrurile pe care mi le doresc de la o femeie/ intr-o relatie) – atunci tocmai atitudinea dumneavoastra distanta va putea sa-l faca sa le regrete si sa va caute EL PE DUMNEAVOASTRA, si nu invers! Va imbratisez cu drag si va doresc, inainte de orice, gindul cel bun!

De fapt, ce doriti sa demonstrati? Pt ce sa va cereti iertare? Ca ati avut un moment de imaturitate? Pt asta v-a parasit? Doriti sa-l recastigati, dar de fapt, l-ati avut vreodata cu adevarat? E pretentios, crud… deci nu va iarta nicio “abatere” de la normele lui… Asta inseamna ca va iubeste si ca si-ar putea dori o relatie adevbarata cu dv?

Mesaj:
buna seara va rog sa ma andrumati si sa ma ajutati sa pot face fata la un sir lung de probleme de caracter sentimental sunt o persoana care pune la suflet ori ce problema care ma afecteaza pe mine personal cat si pe cei din jurul meu adica cel mai mult familia am ajuns la un moment dat sa ma cert si cu familia .Vreau sa antelegeti urmatorul lucru nu sunt un consumator de alcol dar am ajuns la punctul de a consuma alcol fortat de propia constinta pt a ma linisti va rog sa ma andrumati sa ami spuneti si a ma ajuta .Toata stima si respectul pt ca ajutati persoanel care au cu adevarat nevoie de ajutor cu respect CATALIN

dezvoltarea personala este solutia la care ar trebui sa reflectezi, daca doresti noi te asteptam in cadrul grupurilor organizate de cabinetul nostru

Buna ziua. Cred ca ar trebui sa invatati sa faceti fata problemelor fara a le pune la suflet si fara a fugii de ele. Pentru asta cea mai buna optiune este sa apelati la un psiholog sau psihoterapeut. Astfel veti intelege de ce puneti la suflet, cum functioneaza acast mecanism psihic, care sunt gandurile care va alimenteaza emotiile si implicit va modifica comportamentul. Odata ce le cunoasteti veti putea invata sa reactionati altfel, cat mai adaptativ si mai bine pentru dumneavoastra.

in cazul in care doriti sa completati un sondaj (anonim) in care sa evaluati care este impactul consumului de alcool asupra vietii dumneavoastra puteti sa accesati acest link http://sgiz.mobi/s3/Testul-AUDIT-sondaj-online

Cateva aspecte bine de stiut despre consumul de alcool ..inclusiv sugestia de cauta sprijin specializat din timp, gasiti si aici http://www.voceapacientului.ro/index.php?cnt=detalii-articol-medicul_recomanda&pid=196

Mesaj:
Buna seara! Datorita unei stari de stres continuu declansata de un mediu scolar vulgar si anumitor probleme de sanatate mi s-a recomandat de catre medicul psihiatru sa iau lexotan pe o perioada relativ scurta…3 saptamani..Am aflat ca acest medicament a fost interzis in SUA iar medicii romani inca il mai prescriu…Ar putea exista vreun efect advers sau sa imi faca mai mult rau decat bine ?…Din aceasta cauza stau in dubii in legatura cu utilizarea lui. Multumesc anticipat

mergeti la un alt psihiatru, chiar doi si vedeti ce recomandari va fac. Nu va poate obliga nimeni sa luati un tratament pe care nu acceptati sa il luati. Exista de obicei multe alte alternative. Succes!

pina la acel medicament mai sint multi alti pasi de facut…. un psihoterapeut ar fi mai indicat decit sa luati medicamentul acela….

Benzodiazepinele sunt indicate cand tuburarile severe duc la invaliditate sau provoaca suferinta pacientilor. Vi s-a prescris Lexotan pentru ca ati acuzat stari tensionale, anxietate, tensiune nervasa si este eficient – daca nu aveti insuficienta respiratorie sau insuficienta hepatic .

mergeti la un psihoterapeut..nu mai luati medicamente !

Mesaj:
am divortat de sotul meu (el a fost initiatorul) dupa o relatie de 11 ani si o casatorie de 3 ani. am ramas singura cu un copil de 2,8 ani,un credit la casa pe 30 ani,fara pensie alimentara….o situatie dificila cu adevarat. cu toate acestea eu inca mai sper la o reintregire a familiei,desii au trecut >6 luni de la divort. fostul meu sot a avut deja o alta relatie….Am o problema? cum pot face sa trec peste,sa las trecutul si sa pot vedea in viitor,eventual fara el?…. Multumesc.

ideal ar fi sa mergeti la un psiholog cu care sa discutati detaliile situatiei dvs. In rest, nu prea inteleg cum s-a intamplat aspectul legal al divortului; poate ar fi o idee sa consultati un alt avocat si sa faceti apel.

Nu sunteti singura si puteti trece peste. Noi suntem aici sa va ajutam.Un divort nu e sfarsitul lumii ci un nou inceput. Lasati trecutul in urma si centrati-va in prezent. Clipa de fata e tot ceea ce aveti.

de ce ar fi ideal sa mearga la un psiholog???!!!

pentru ca asemenea situatii complexe si incarcate nu se pot discuta online, cel putin nu eificient

absolut ca nu este suficient. dar la toate intrebarile exista acelasi raspuns: sa mergi la psiholog. eu am trecut printr-o situatie similara si pot sa spun din experienta ca este mult prea devreme sa te poti rupe de trecut. mai ales cand sunt atatea probleme la mijloc si un copil de crescut.

deci, avand experienta, ii puteti recomanda ceva mult mai adecvat?

Sa nu degeneram. Colegul a spus ca suntem aici sa va ajutam. Calea e alegerea fiecaruia.

sa aiba rabdare si sa le ia pas cu pas. in viziunea mea, problemele legale sunt prioritare. ceva nu-i in regula acolo. pe urma, pana la un punct, este normala intoarcerea in trecut; daca sta prea mult acolo…da, abia de atunci devine o problema.

Nu de alta dar iar ii dam de lucru administratorului lol

se mai intampla sa gandim acelasi lucru si sa il exprimam diferit

Discutiile in contradictoriu intre noi nu ajuta pe nimeni. Haideti sa ne respectam. Eu va iubesc pe toti.

make love not war

dar nu-i nimic in neregula sa discuti in contradictoriu, atata timp cat tonul face muzica. ce-ar fi daca toata lumea ar fi de acord cu toata lumea?

Fall in love

si eu sunt de acord cu discutiile in contradictoriu… cele constructive of course

Fara atac la persoana, in rest totul e ok

care a fost atacul la persoana????

D-na Lili Zamfirescu, pe doamna ar fi ajutat-o mai mult sa ii spuneti cum anume ati procedat dvs. (adica din propria experienta), decat sa dezbateti subiectul: este sau nu util sa mergi la psiholog. Va rog sa incheiati acest subiect.

am spus. in fine, cred ca am nimerit gresit in grup.

Pai poate trebuia sa cititi mesajul de intampinare si aceasta discutie nu ar mai fi avut loc. Nu a ajutat la nimic, oricum. Acest grup nu este pentru discutii libere.

in regula, ies din grup. o zi buna

Placerea,satisfactiile sunt solutii bune ptr.a trece de tristetea ,depresia lasata de situatiile neplacute.Chiar daca nu este multa vointa in aceste momente, incercati sa va ocupati timpul liber cu activitati ce va dau placere,satisfactie alaturi de copil,jucati-va cu el ………Este o simpla solutie ,mie mi-au dat rezultate bune,am reusit sa trec mai usor si sanatos peste multe situatii neplacute,sa iau decizii mai clare,bune……….Este bine sa discutati si cu un psiholog,a discuta ajuta la eliberarea de tensiune,analizare si gasirea de solutii,printre altele………………Succes!!!!!!!!!!!!!!!!!

cum te-ai descurcat in aceste 6 luni fara el si ce ai invatat din asta?

Ai putea sa dai mai multe detalii despre starea ta emotionala?Ce simti?Remediile florale ale dr Bach te pot ajuta enorm.Obiectiveaza-ti starile emotionale, si apoi iti poti alege remediile potrivite.In Romania exista cele fabricate de italieni, le gasesti in magazinele PLAFAR, din Mall Bucuresti, Iasi sau Cluj sau le poti comanda de pe net de pe site-ul lor.Daca nu te descurci scrie-mi si impreuna gasim o solutie folosind o terapie blanda cu tine.Mult succes.

cred ca este necesar sa cunosti un alt barbat.

Mesaj:
Sunt o persoana destul de sensibila,incerc sa nu pun suflet atunci cand nu trebuie,dar de cele mi multe ori asta mi se intampla.Acum ceva timp,vara trecuta mai exact,am inceput sa iubesc pe cineva si am realizat asta cand era prea tarziu si inca nu pot trece peste asta si nu pot uita acea persoana,nu stiu ce sa mai fac.Efectiv,orice lucru imi aduce aminte de ”el”…o melodie,o poza,orice lucru pe care pun mana.Imi puteti spune ce as putea face?

o idee ar fi sa va angajati catorva sedinte de psihoterapie pentru a putea explora aceasta trasatura a dvs, sensibilitatea. Aceasta face parte din dvs si nu este ceva ‘rau’.

Gandul se duce acolo unde este sufletul si inima. Cauta-l si spune-i ce simti. Nu ti asculta mintea care iti va spune verzi si uscate, nu-ti fie frica de suferinta ca ai sa pierzi miracolul. Urmeaza-ti chemarea sufletului.

niciodata nu ne indragostim ‘ din senin ‘, e o intalnire karmica pe care , cu voie sau fara , ati atrs-o in viata dv. pentru a incheia cu bine , un subiect vechi , din alte timpuri ; in consecinta , parerea mea este sa binecuvantati ‘ intamplarea ” , persoana de care v-ati indragostit , sa va cereti iertare dela dv. pt ca v-ati invinuit pe nedrept , sa va iertati , sa va acceptati , sa va acordati pretuire de sine iar cu cealalta persoana sa faceti la fel : sa iertati, sa acceptati , sa-i multumiti si sa va ridicati sufletelul sus , catre Cel care pe toti Ne Iubeste !

Acum sa va rugati, ce puteti face daca nu va vrea, daca a ucis iubirea- cum spune Lazarev?Starea de dragoste este o stare de plenitudine inexplicabila, pentru ca este legata de infinit, de Dumnezeu. Iubindu-l pe Dumnezeu, avem totul. Iubirea fizica , aduce in general suferinta. Iubirea divina ne vindeca si ne transforma, iar daca inima noastra e deschisa si daruim iubire, asta primim , mai devreme sau mai tarziu. Noi avem iubirea in inima, dar o ignoram. De aceea am zis sa va rugati, s-o redescoperiti. Si puteti face Rugaciunea inimii: ” Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine!”Doar atat, si se intampla minuni.

Vad ca nimeni nu-si pune intrebarea ce inseamna pentru doamna/domnisoara “prea tarziu”. Poate omul a decedat, poate s-a insurat, poate s-a maritat ea, poate el a plecat peste mari si tari… Ce varsta are femeia? Caci la 40 de ani nu mai poti face ce faceai la 19.
Cred ca ne trebuiesc mai multe informatii, abia apoi putem sa ne dam cu parerea.

Detalii ) pentru iubire nu exista probleme, exista solutii. Daca traiesti ancorat in minte pierzi miracolul.

Dar la fel de bine poti sa te rupi intre doua realitati, sau mai grav, intre un vis si o realitate. Sau poti sa-ti petreci viata cautand si incercand solutii, sa ajungi la batranete si sa nu iti implinesti nimic. Caci solutia era dar nu cu el/ea. Citeste asta: http://asfsp.freeserver.me/?cat=2

Pai tocmai de aceea trebuie sa duca experienta la capat, sa ii fie clar ce a fost si daca mai e ceva. Apoi poate dormi linistita.

Daca omul s-a insurat, sau era insurat si cu copii acasa…sugerati ca doamna sa dea buzna in casa lor?

Eu nu sugerez nimic. Si nici nu recunosc institutia numita casatorie. Pentru mine relatie inseamna iubire si iubirea e libera. Legatura, fie ea legala sau de alta natura, inseamna prizonierat. Si asta a fost si rolul ei.

Prizonierat in realitatea virtuala a mintii.

Si totusi….traim in societati, suntem obligati sa urmam niste norme, legi, care se inscriu in ceea ce societatea in care traiesti numeste “normalitate”

si totusi iubirea, vindeca firea. Ceea ce aceasta societate bolnava numeste normalitate, eu numesc moarte. Fiinte castrate, indobitocite, programate sa se distruga intre ele.

Buna ziua, intervenim din nou si va rugam sa nu o luati personal: oricat de holistic ar parea grupul acesta de discutii, din punct de vedere al melanjului dintre psihoterapii si terapii complementare si alternative, postarea aceasta necesita raspunsuri mai degraba din partea specialistilor in psihologie/psihoterapie. Nu dorim sa deschidem o polemica si apreciem orice directie terapeutica (motiv pentru care si exista site-ul Terapeuti.ro).

recent am postat ceva ce chiar are legatura cu acest mesaj. http://psihoterapiefamilie.ro/blog/greutatea-si-chimia-emotiilor/