Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Bună ziua,
Nu mi-e ușor să scriu aceste rânduri, este pentru prima dată când trec prin așa ceva la cei 38 de ani ai mei și simt nevoia să mă destănui cuiva (aici) că altfel o să înnebunesc. Recunosc că îmi plac bărbații de la 12 ani, fac 39 de ani luna viitoare, sunt un tip cu capul pe umeri din București. Nu am fost atras de femei niciodată, oricât aș fi vrut. De un an și jumătate (iunie 2015) am avut o relație plăcută de prietenie fără nici un fel de obligații reciproce cu un băiat superb, agent de pază la o firmă. L-am cunoscut în urma unui anunț postat pe net primăvara anului trecut. În tot acest timp, m-am întâlnit regulat cu el seara târziu la el la muncă unde ne simțeam bine câteva ore. Mă suna el când să vin, eu nu-l sunam să nu-i fac probleme. De multe ori nu aveam chef, el avea și vrând-nevrând mă duceam să-i fac pe plac. Totul din simpla plăcere a amândurora. Plecam de la el fericit, mulțumit. Au trecut câteva luni și îmi spune că nu mai dorește să ne vedem. Îi respect dorința, nici eu nu insist și nu mă arăt afectat în vreun fel. A trecut o bucată de timp și primesc un telefon de la el și mă întreabă dacă vreau să mă duc să-i fac o vizită la muncă, era în tura de noapte. Bucuros, am acceptat. Precizez că întâlnirile noastre acolo la societatea pe care o păzește se făceau oarecum sub un risc, că putea veni cineva, șeful lui sau altcineva și… am răzbit bine de fiecare dată. Și am continuat să ne vedem regulat cu aceeași plăcere ca înainte. Însă cred că am încălcat (acum 2 săptămâni clauzele înțelegerii noastre). Fără să-l anunț, am început să mă duc la el, se arăta un pic surprins și treceam la fapte. Nu s-a supărat niciodată de fiecare dată când m-am dus neanunțat. Zilele trecute, miercuri 7 decembrie după consumarea reprizei dintre noi, mă sună și îmi spune că este ultima noastră întâlnire, că nu vrea să aibă probleme la locul de muncă si ar vrea sa se lase de orientarea gay ramand doar cu atractia fata de femei. Am fost devastat în sinea mea, mai ales că deja simt ceva pentru el după un an și jumătate. Cred că nu trebuia să mă duc neanunțat și poate nu s-ar fi ajuns aici. Ce să fac ? Nu vreau să renunț la el, este un băiat curat, plăcut și vreau să rămân prieten cu el (în afară de sex). Când scriu aceste rânduri, sufăr foarte mult, mă simt singur ca și cum mi-ar fi luat cineva o mână. Eu Mihai – un tip care așteaptă niște sfaturi sincere de la voi ce să facă mai departe vizavi de situația descrisă mai sus. Acest băiat nu mi-a cerut nimic niciodată, ceva material și nici eu lui, așa ceva mai rar întâlnești. Per total imi doresc prietenie simpla si sex cu el mai departe, cum a fost pana acum. Nu-l doresc ca iubit. Acum după o saptamana de la ultima intalnire, imi vine sa ma duc la el sa-i duc tigari sau orice altceva doreste. Pana acum nu i-am luat niciodata, recunosc, nu din zgarcenie sau altceva ci pur si simplu nu ne-am bagat la cheltuieli reciproce mai mari sau mai mici.Doar sex instant la comanda si chef. Poate s-ar bucura ca i-am dus toate astea. Ce sa fac, ajutati-ma ca deja mi-e greu fara el si in general fara un barbat si sex. Nu gasesc asa usor. Presimt ca o sa treaca foarte mult timp pana la urmatorul partener.Precizez ca in acest interval de timp (un an si jumatate cat ne-am intalnit) am avut cateva perioade cand nu mai voiam sa ma intalnesc cu el. Nu ca nu imi mai placea, ci constientizam anormalitatea situatiei si mi-era teama ce turnura ar putea lua in timp. Dezactivam reteaua de telefonie mobila in anumite zile (cand era la munca, deja stiam zilele cand lucra)numai sa nu ma mai sune. Foloseam celalat numar pe care nu-l stia, ca nu i-l dadusem. Ultima stare de acest gen am avut-o la inceputul lui octombrie. Am procedat asa o perioada dupa care am reactivat reteaua GSM fara oprire, m-a sunat din nou si l-am reacceptat in viata mea permanent. M-a intrebat de ce am avut telefonul inchis si i-am zis ca nu am mai folosit reteaua o perioada. Si nu a spus nimic. Sunt pe jumatate vrancean si de cateva ori s-a intamplat sa ma sune cu chef cand eram plecat 2-3 zile pana la Focsani. El imi zicea ca ne auzim data viitoare cand revin in Bucuresti. M-a asteptat de fiecare data. Patrez aparentele, dar simt ca explodez din cauza acestei situatii si nu stiu cum sa-mi echilibrez psihicul si sa fiu ca inainte. Ajutati-ma va rog ce sa fac. Daca l-as mai vedea o data fara sex, doar vorbind civilizat este ca si cum mi-as fi luat o pastila si m-as simti un pic mai bine. A fost prima mea relatie de durata cu un barbat. Mulțumesc.

sugestia mea este tot o explorare psihoterapeutica, in special pe tema ‘nevoia de a avea o relatie cu o persoana de tip obiect’ – spuneti ca nu va doriti decat sex si prietenie din partea lui, fara o relatie serioasa; poate nu asta vreti defapt? Succes!

Puteți face ceea ce este recomandabil pentru orice persoane rezonabile, să discutați deschis. Pot exista soluții alternative, de exemplu să vă întâlniți la un hotel. Doar să aveți capacitatea de a vorbi deschis despre ceea ce vă doriți de la această relație.

Subscru la opinia colegului meu Botezat-Antonescu Radu. Explorati in terapie aceasta nevoie.

Consider ca sedintele de terapie va pot ajuta sa gasiti si echilibrul de care aveti nevoie. Va recomand sa apelati eventual la specialisti de la organizatia ACCEPT. www.acceptromania.ro

Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Am 17 ani , si sunt eleva . Inca de cand am inceput clasa a9a am inceput a avea in prieten( amic ) acesta era clasa a11a! Am devenit apropiati si dupa anumite lucruri( nu ma refer la relatii intime ) nu.mi dadeam seama daca mai suntem prieteni sau un cuplu … Niciodata nu ma lamaurea !Eu am inceput sa am sentimente , iar el stia asta ! Noi dupa un tip am inceput sa ne certam pt ca nu ma deranja faptul ca nu mai aveam aceeasi relatie de prietenie(sa imi zica secrete , sa vb mult) ma simteam folosita de fiecare data cand vorbeam. Intre timp a terminat scoala si a plecat in starinatate si am ramas numai niste simpli prieteni … In ultima perioada am stima mea de sine a scazut enorm !!! Niciodata nu am avut problema asta , am fost intodeauna o exteovertita convinsaa dar acum cand vad cu ce fel de persoane vorbeste si faptul ca din punct de vedere fizic si ontelectual ma depasesc , ma face sa plang ore in sir … Pentru ca nu sunt exagerat de grasa insa pentru ca lui ii plac taliile de 60 si inaltimea de 1,60ma facr sa fiu nemultumitoare cu mine insami ! Vrau sa scap de asta . Vreau sa am o stina de sine buna. Va rog dati.mi un sfat !

eu ti-as sugera sa iti cauti stima de sine in tine… nu in el, sau alte persoane. Tu ai propriile tale calitati si propriul drum de parcurs in viata care pleaca in primul rand din tine; daca incerci sa mergi pe drumul altuia, este posibil ca drumul tau sa devina neclar, ceea ce o sa resimti. Se poate, curaj!

Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Buna ziua,
Acum doua zile am aflat si eu si prietenul meu, cu care am o relatie de trei ani, ca are un copil de 4 ani, dintr-o relatie pasagera, din trecut. Mama copilului nu i-a spus nimic pana acum doua zile. Noi nu avem copii si suntem oameni maturi, trecuti de 40 ani.
Copilul seamana izbitor de mult cu prietenul meu, cand era mic. In unele poze e aproape identic.
Mama copilului este foarte tanara, are 23 ani si , spune ea, are o relatie cu un egiptean si ca o sa plece la el dupa ce termina scoala.Acum sta cu chirie intr-o garsoniera,
Ea spune ca nu i-a zis pana acum de teama sa nu-i ia copilul, cu toate ca in certificatul de nastere e liniuta la tata.
Prietenul meu, cu care urma sa ma casatoresc, s-a schimbat radical de cand a aflat.Mai nou, doreste sa-i aduca sa stea cu noi in casa, unde ar avea alte conditii. Imi spune ca nu-l intereseaza mama copilului, dar doreste sa se apropie de copil.
Eu i-am spus sa mearga sa faca testul de paternitate, sa poata fi trecut in certificatul de nastere si sa aiba dreptul de a vizita copilul si chiar de a-l aduce sa stea cu noi, cand doreste si cat i se permite, dar mama nu are ce cauta in casa cu noi. Daca vine ea, plec eu.
Nu stiu cum sa procedez, va rog dati-mi un sfat!

cred ca ati gandit corect in situatia data. Eu recomand acelasi demers: test de paternitate incontestabil dupa care luata o decizie. Eventual reveniti cu mai multe informatii dupa testul de paternitate.

Doamna ați gândit logic și corect. După testul de paternitate puteți lua o decizie.

Corect, nu are ce să caute și mama în casă, se poate apropia de copil și în alte moduri.

Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Buna ziua,incerc de mult timp sa mi gasesc drumul in viata dar de fiecare data apare un obstacol. Eu am o problema de mic, am o problema cu vorbire, ma balbai si asta ma face sa renunt de fiecare data la ce vreau sa fac . Am terminat Facultatea de Educatie Fizica si Sport si am sperat sa pot fi profesor dar mi am dat seama ca problema mea cu vorbirea ma va afecta asa ca am renuntat. Pentru mine a fost foarte greu anii de scoala, cand eram ascultat le lectii ma balbaiam si imi era foarte greu. As vrea sa fac multe in viata asta dar de fiecare data imi pun intrebarea : daca o sa fac asta iar o sa rada lumea de hadicapul meu? asa ca renunt. Acum 3 ani am plecat din Romania la munca in strainatate crezand ca o sa mi fie mai bine , dar nu a fost asa. Banii nu pot inlocui dorinta de a face ceva in viata asta, vreau sa fac ceva in viata asta , sa las ceva in urma mea, dar…:(.
Imi place mult sportul , imi plac copii, imi place sa fiu mereu activ dar nustiu cum sa fac sa pot face ceva in viata. Ma emotionez repede si ma simpt pierdut.
Cum as putea sa trec peste acest obstacol sa pot face ce mi place?
Va multumesc !

Va recomand sa luati legatura cu un logoped pt problema dvs si cu un psihoterapeut pt a identifica si niste instrumente cu care sa faceti fata incercarilor din viata dvs. A fi balbait nu este un handicap. Aveti toate sansele sa va recuperati. Succes!

Bună ziua. Această problemă vă crează disconfort și indiferent de locul în care vă angajați, problema o să tot existe. Trebuie să o rezolvați, nu să o ocoliți.
Cu stimă,
Psih. Tiberiu Seeberger

Cum sa treceti acest obstacol, pentru a va implinii dorinta de “face multe in viata asta”, poate sa va sustina un psihoterapeut sau life coach. Sedintele se pot sustine si pe skype.

Este o problema care se poate ameliora mult si realiza in timp dorinta dumneavoastra de a lucra cu copii. Aveti intr-adevar nevoie de un psihoterapeut si de a lucra intens asupra acestui aspect, Demostene din antichitate a reusit sa invinga balbismul si sa devina un mare orator. Succes!

Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Sunt o adolescenta in vârstă de 15 ani. Deoarece mama ma ceartă foarte des, deoarece nu mă inteleg cu unele persoane, deoarece persoanele cu care mă inteleg au obiceiul să vorbească despre mine pe la spate am început să nu mai am încredere in mine si sa ma gândesc cu am ar fi să mă sinucid. Mai sunt si alte probleme (de exemplu am încercat sa o relație, pentru că sa, ceva normal la stadiul adolescentei, si pentru ca am acceptat să fiu cu unele persoane am început să fiu jignită). Vreau sa am din nou încredere în mine si sa am mai multi prieteni.

adolescenta este o perioada de cautare a propriei identitati, din pacate foarte incarcata de emotii foarte intense care genereaza si idei foarte intense care au nevoie de ghidare, canalizare. Discuta cu parintii tai si mergi o perioada sa discuti cu un psihoterapeut despre ce se intampla; o sa vezi ca in timp lucrurile se clarifica si o sa incepi sa ai repere stabile de care sa te folosesti. Se poate, succes!

Cum ar fi sa te sinucizi? Foarte rau! Ai rata viata minunata pe care ai putea sa ti-o construiesti, ai rata momentul in care poate ai obtine job-ul visat, nu ai sti niciodata ce inseamna iubirea/relatia adevarata (prima nu e intotdeauna cea mai buna) si multe alte lucruri care depind numai de tine. Esti tanara, ai toata viata inainte, nu mi se pare tare in regula ca doar pentru cateva greutati sa renunti la propria viata…Mai analizeaza putin acest gaand si da-ti seama ca nu rezolvi nimic prin acest gest. In plus suntem oameni si putem cere ajutorul atunci cand situatia ne depaseste. Psihologul scolii poate fi un punct bun de plecare. Curaj!

Sa te sinucizi? Zambesc! Pai si distractia? In 3 ani poti face ce vrei cu cine vrei.
Tot ce trebuie sa faci este sa inveti. Facultatea o sa iti permita sa primesti un job grozav.

Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Vreau sa urmez facultatea de psihologie si am pregatire la olimpiada. Nu stiu raspunsul la o intrebare daca m ati putea ajuta: analizati doua functii ale limbajului care,in corelatie cu functia persuasiva(dominanta) va pot ajuta sa invingeti intr o disputa religioasa ! Construiti un exp din care sa reiasa corelatia dintre functia persuasiva si celelalte 2 functii. Multumesc mult.

Incercati sa le luati pe rand.care sunt functiile limbajului? Care v ar ajuta in exemplul propus? Si de acolo sigur va iesi si exemplul cerut…