Terapeuți și terapii din România
Login
Întreabă psihologul online
Susținem
RECOMANDĂM
Masti de protectie Dr Fashion
Mastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.
Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Am 23 de ani, iar parintii mei 40-41. Am aflat insa ca mama este insarcinata si nu pot sa cred, nu pot sa accept asa ceva, consider ca este o rusine imensa, nu cred ca sta bine sa aiba o fata asa mare ca mine si sa imi faca o surioara/frate dupa atatia ani… Imi vine sa imi fac bagajele si sa fug de acasa…
|
|
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:Buna. Am o problema la care nu pot face fata si simt ca mi se prabuseste lumea sub picioare….problema este ca eu am 23 de ani iar parintii mei 40-41 si eu am o relatie de 7 ani care este destul de frumoasa si deja incepem sa ne facem planuri de viitor cum ar fi nunta peste 2-3 ani….doar ca azi am aflat ca mama este insarcinata in saptamana 18 iar asta am aflat ca am cautat in geanta ei fiindca am avut ceva banuieli….nu pot sa cred nu pot sa accept asa ceva, consider ca este o rusine imensaaa, pe cand eu trebuia sa fac astfel ea a facuto si eu nu cred ca sta bine sa aiba o fata asa mare ca mine de 23 de ani si sa imi faca
o surioara/frate dupa atatia ani desi mai sm o sira de 17 ani…nu pot accepta nu stiu cum sa procedez imi vine sa imi fac bagajele sa fug de acasa…prietenul mia oferit ca ma put muta la el desi ma inteleg ft bn cu ai lui nu imi convine sa stau cu ei…..nu stiu ce e bn cum sa fac ????imi vinecsa innebunesc…mama inca nu mia zis nimic dar am banuit de o saptamana ca a fost la doctor si de atunci nu mai vorbesc cu ea…nu pot sa cred simt ca ma prabusesc:(:( |
||
|
|
|||
|
|
pare sa fie cazul unei discutii cu mama ta…
|
||
|
|
|||
|
|
Se prabuseste lumea lumea sub picioare?? Domnisoara, sa fim seriosi, sigur nu se intampla asta. Este adevarat, diferenta de varsta este mare, insa nu dumneata ai dreptul sa judeci actiunile mamei, fara suparare. Ai putea sa te bucuri ca parintii tai se iubesc si dau nastere unui copil. Este o femeie inca tanara, la 40 de ani, este activa sexual, este perfect normal…De ce sa simti rusine?? Ce determina sentimentul de rusine?? Sa inteleg ca nu ti-e rusine sa te muti la iubit, fara sa fii casatorita, dar ti-e rusine ca parintii tai vor mai avea un copil…?! Poate ar trebui sa te gandesti ce te deranjeaza de fapt…asta insemnand sa mergi la un psiholog si sa discuti despre ce a generat aceasta nemultumire, de fapt. De asemeni, o discutie cu mama, ar ajuta, dar avuta in termeni civilizati, de la fiica la mama, sa incerci sa intelegi, nu sa-i ceri explicatii…Fii mai intelegatoare, asa cum au fost si parintii, admitand sa ai o relatie de la 16 ani
|
||
|
|
|||
|
|
Decizia de a avea un copil le apartine parintilor ca si cuplu si nu dvs. Vorbiti cu mama dvs. care este o femeie insarcinata si pe care genul acesta de comportament din partea dvs.o poate afecta negativ (nu doar pe ea). Folositi niste cuvinte puternice: “mi se prabuseste lumea”, “imi vine sa innebunesc”. Ce anume va face asa simtiti atat de acut acest eveniment? O varianta ar fi sa vorbiti cu mama dvs. pentru a lamuri lucrurile. Poate atunci veti intelege altfel unele aspecte.
|
||
|
|
|||
|
|
A fi rusine sa mai ai copii la varsta de 40 de ani imi suna a prejudecata (trebuie sa vezi cine/de unde ai invatat prejudecata asta). Suna dur dar te confrunt cu situatia, poate reusesti sa te recadrezi: problema e la tine, trebuie sa ”te cauti”, sa intelegi motivele pentru care vezi atat de rau si dramatic faptul de a avea o sora/frate, poate ai temeri legate de relatia ta cu parintii, sentimentul ca pierzi ceva daca apare un alt copil (fiind mult timp copil unic te-ai obisnuit cu toata atentia doar pt tine). Clar lucrurile se vor schimba, acum nu mai esti copil ci adult, vei avea viitorul tau in fata, familia ta, o profesie si probabil si copii. Implica responsabilitati si temeri deopotriva, dar odata clarificate vei vedea si simti altfel lucrurile. O discutie onesta cu mama ta ar fi binevenita, chiar daca pare dificil, eventual mergeti la un psiholog care va poate mijloci discutia si va asigura suportul emotional in relatia dintre voi. De ce sa traiesti cu pietroiul tau cand te-ai putea bucura de familia ta si viitorul frate si sa ai o relatie ok? Unde scrie ca intre frati trebuie sa fie n ani diferenta, ce nu e de fapt in regula?? E ca si prejudecata foarte la moda in trecut mai ales legata de sexul copilului: erau femei agresate si blamate ca nasc fete si nu baieti (ABSURD si nefiresc asa atitudine !!!) Iti doresc mult bine
 |
||
|
|
|||
|
|
Draga dra,iti vorbesc din postura de mama a unei fete de 19 ani si a unui baiat de 15 ani,carora nu li s-a prabusit lumea la picioare acum 8 ani,cand au aflat ca eu,mama lor,sant insarcinata din nou si ca mai asteptam un baietel !Lucrurile au decurs cat se poate de firesc,deoarece nu lor le apartinea decizia ca cel mic sa vina pe lume.Consider ca folosesti cuvinte grele,ce nu vor face decat sa o raneasca pe mama ta !
|
||
|
|
|||
|
|
Draga mea părinții tăi sunt foarte tineri. Dacă mama ta este însărcinată, treci peste orgoliul tău și nu o stresa.
|
||
|
|
|||
|
|
E cazul unei discutii cu mama…Crezi ca pentru ea e usor?Si care-i problema daca mai vine un fratior?Daca la o discutie cu mama ea o sa ia hotararea stop sarcina si se intampla ireparabilul constiinta ta va fi in regula?
|
||
|
|
|||
|
|
Cred ca iti e greu sa accepti o astfel de situatie.Mama ta decide ce face cu propriul corp.Probabil te gandesti ca e diferenta de varsta prea mare.Oare nu te raportezi prea mult la ce o sa zica lumea ? E important ce spunem noi nu ceilalti….Mama ta e foarte tanara….in strainatate abia la varsta asta se apuca de facut copii.Tu suferi NU PT CA MAMA E INSARCINATA ci pt modul in care interpretezi aceasta situatie.Daca nu reusesti sa faci fata apeleaza la un terapeut.
|
||
|
|
|||
|
|
Draga mea, cred ca este necesar sa-ti clarifici tie ce anume te deranjeaza atat de mult in situatia actuala : ca o sa mai ai un frate, ca mama e insarcinata sau ca parintii tai au relatii sexuale? Daca vei diseca fiecare varianta in parte, o sa-ti dai seama ca situatia nu este nici pe departe asa dramatica cum ti se pare tie. Si , poate ti-ar folosi sa faci un exercitiu de imaginatie – ce ti-ai fi dorit sa simta mama daca tu ai fi fost insarcinata? Cum ai fi vrut sa se poarte cu tine?
|
||
|
|
|||
|
|
Serios? Acestea sunt raspunsuri date de psihologi? Pline de judecati si prejudecati si fraze care incep cu “fii asa, fa asa”? Este rusinos ca se permite acest lucru si aici din multe motive. Unul dintre ele este intarirea fricii de judecata care descurajeaza oamenii sa apeleze la suport specializat. O sugestie: initiativa este utila, oamenii cer ajutor si este responsabilitatea noastra sa ne asumam ca il oferim cum trebuie si nu cum avem noi nevoie. De asemenea, moderarea raspunsurilor ar putea aduce un beneficiu celor care isi varsa sufeltul aici.
|
||
|
|
|||
|
|
Draga mea sint foarte multe mame care au copii la o virsta inaintata si cu diferente mari de virsta intre frati .Nu trebuie sa faci o tragedie din asta.Eu sint o mama cu 4 copii si intre primul copil si ultimul este o diferenta de 20 ani.Vreau sa-ti spun foarte pe scurt ca juniorul familiei este iubit de toata familia foarte mult Nu pot sa iti dau nici un sfat si nici nu vreau.IN SCHIMB ii dau un sfat mamei tate ,sa fie curajoasa si sa accepte copilul pt ca este o binecuvintare nici nu isi poate da seama ce o asteapta daca mai accepta un nou bebesul.Iar tu ar trebui sa te adaptezi pt ca asa cum tia dat tie viata asa poate sa dea viata si altui copil.Ti-as spune mai multe dar cred ca nu este cazu
|
||
|
|
|||
|
|
Am avut exact situatia ta -pe invers. Eu am fost surioara mai mica – fratele meu a fost cu 22 de ani mai mare. Niciodata nu m-a acceptat, desi alfel era un om exceptional (a murit) iar eu il divinizam, ca copil. Eu ce vina am avut?…sau mama?Ce treaba crezi ca are gura lumii cu asta? pe cine intereseaza si de ce? Eu ador copii de orice varsta si ce are diferenta de varsta dintre ei? Intreaba orice adult si la fel iti va spune… deci care e gura lumii de care te temi?
|
||
|
|
|||
|
|
Pun pariu ca dupa ce va naste si te vei obisnui cu ideea , il vei adora, si iti vei da seama ca nu erai tocmai in cea mai buna stare sufleteasca atunci cand ai scris asta. Eu am 39 si ceva ani si mi-as dori f mult un copil, daca ea mai poate avea inca, e binecuvantata si tu ar trebui sa te bucuri pt ea. Pace!
|
||
|
|
|||
|
|
Lore Proţi moderarea este cat se poate de stricta (o spun cu siguranta pt ca sunt unul dintre moderatori) insa nu putem controla orice fel de a fi (fie el si unul profesional). Exista metode diferite de a gasi solutii fie ca esti ‘client’ fie ca esti ‘terapeut’, unele pot fi mai directive iar altele mai nondirective. Intelegem perfect ce doriti sa transmiteti si este binevenita interventia (chiar suntem foarte deschisi sugestiilor constructive) si noi incerceam sa directionam acest grup cat mai ‘profesionist’ posibil, lucru destul de complicat avand in vedere diversitatea specialistilor si persoanelor care raspund din propria experienta, etc.
|
||
|
|
|||
|
|
Am la servici o colega care a aflat ca e insarcinata la 3 luni si… mai avand doi copii… nu mai voia sub nici o forma … Sotul era pe punctul sa o paraseasca pe motivul acesta, crezand ca ea a facut intentionat …au fost momente cumplite… stiii care a fost reactia baiatului ei de 21 de ani, care trebuie sa se insoare? …. si nu are relatia cea mai afectoasa cu mama lui? -” Lasa mama muncesc eu si am grija de si de voi daca se intampla ceva.” Nu a fost nevoie…. dar e foarte important in viata sa fim in iubire cu ce vine… nu sa distrugem – pe noi si pe ceilalti. De ce? Un copil e o minune….pentru tine cum e?
|
||
|
|
|||
|
|
Aveam 23 de ani si un copil de doi ani cand tatal meu, recasatorit a conceput-o pe sora mea. Desigur am fost frustrata de ajutorul lui, ca bunic. APOI, mai tarziu, la 40 de ani, eu insami recasatorita, am ramas a doua oara insarcinata. Istoria se repeta, istoricii nu.
|
||
|
|
|||
|
|
Lore Proti – noi dam raspunsuri de la suflet pentru un suflet care in strict clipa aceea a vietii are nevoie. E vorba ca sufletul dintre atatea perspective care i se ofera sa-si gaseasca drumul sau pentru a se ridica – toti am avut nevoie de asta… oare de cate ori? Poate cateodata e perspectiva cuiva care a trecut pe acolo, cateodata experienta ori profesionalismul dar de fiecare data e nevoie de SUFLET. Tu te astepti cumva sa fie sfaturi care sa sustina in ce vrea cel care scrie? – Sa sustinem ego-ul, atacul, egoismul, distrugerea ca sunt mai de actualitate si de magulirea orgoliului acelui om… o astfel de sustinere crezi ca intr-adevar ajuta acel om si pe cei implicati?
|
||
|
|
|||
|
|
Si inca ceva – modelatorii e bine ca nu intervin – decat daca ar lipsi integritatea dintr-o postare – oamenii sunt diferiti si nu stii niciodata cu ce aspect, vocabular, perspectiva… mod de a pune problema va reactiona sufletul, gandirea celui care a solicitat, .. deci diversitatea e mai mult decat binevenita
|
||
|
|
|||
|
|
moderatorii intervin conform regulamentului (pt asta l-am si creeat) insa daca un punct de vedere este bine formulat desi este putin diferit/mai dur exista loc de tolerare. Este totusi un spatiu unde ne dorim sa iasa discutii cat mai benefice posibil… pt toata lumea
 |
||
|
|
|||
|
|
De fapt ce te dereanjeaza cu adevarat?Situatia ca mama ta “a indraznit!”sa ramana insarcinata taman cand voaia-i tu sa te casatoresti sau ca probabil ti-ai simiti locul subminat, adica timpul de facut copiii era al tau intr-un firesc al lucrurilor si nu al ei sau gandul ca la randul tau vei face un copil si nu o sa aiba cine sa te ajute, mama ta crescand la randul sau un copil mic sau ca va trebui si tu sa ajuti la cresterea celui mic??? Din pacate sau din fericire, lucrurile aste cu sarcinile nu le dictam numai noi ci este nevoie si de o instanta suprema! Poate ca nu ar strica sa faci o consiliere sau sa mergi la un psiholig si sa vezi ce se ascunde in spatele frazei “simt ca mi se prabuseste lumea de sub picioare!”
|
||
|
|
|||
|
|
E o falsa problema creata de o minte plina probabil,de idei preconcepute.
|
||
|
|
|||
|
|
Discuta aceste ganduri cu persoanele importante din viata ta.Le vei intelege mai bine.
|
||
S-ar putea să te intereseze și:
Am 16 ani, iar la varsta de 3 ani m-au adoptat niste parinti noi. Din pacate, nici viata mea de acum nu este roz, deoarece parintii mei actuali se cearta enorm.
3 raspunsuri
Mama mea a decedat acum 4 luni si intru des in depresie. Baiatul cu care ma intalneam a renuntat la mine, cu tata nu sunt in relatii prea bune, parintii mei erau divortati, iar tata are o familie noua.
1 raspunsuri
De ceva timp am aflat ca mama mea sufera de cancer, iar doctorul nu i-a mai dat sanse. Ea nu stie asta… Am avut un soc, pentru ca mama nu a mai fost vreodata bolnava. Apoi desi am inceput sa fiu constienta, inima refuza sa accepte asa ceva. Cum sa fac sa ma resemnez, sa nu mai sufar atat si sa iau viata asa cum vine ea?
Sunt major, iar mama vrea sa divorteze de tata din motivele ei, mie chiar nu imi pasa daca divorteaza, dar tata nu e de acord si imi face capul calendar zilnic, ca trebuie sa o conving sa vina acasa.
Am aproape 18 ani si parintii mei nu sunt de acord cu lucrurile adolescentei de azi, ma dispera doar cu “Invata, invata!”. Incerc sa ies cat mai rar in oras, notele de la scoală sunt foarte bune, dar ei niciodată nu sunt multumiti de mine. Am ajuns la un stadiu in care ii urasc si imi vine sa fug in lume.
DISCLAIMER: Terapeuti.ro nu isi asuma responsabilitatea pentru informatiile si pozele postate pe acest site de catre terapeuti si utilizatori. Raspunsurile nu inlocuiesc un consult de specialitate, ele sunt sugestii, directii de orientare! Nu puneti intrebari despre afectiuni care necesita o examinare medicala!
Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu Termenii si Conditiile utilizarii.
Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu Termenii si Conditiile utilizarii.
Copyright © 2011 - 2024 Terapeuti.ro | Toate drepturile rezervate.