Mesaj:
buna ziua! am 17 ani si problema mea este ca nu am reusit pana la varsta asta sa am un iubit ca celelalte fete . pot sa spun ca nici nu sunt o persoana indrazneata ca altele si din acest motiv m-am apucat de teatru. in cest grup sunt de aproximativ un an iar acum cateva zile a venit un baiat nou pe care l-am mai vazut si la liceu(este cu un am mai mare ca mine) dar el nu ma cunostea …sa tina locul unui alt baiat care nu poate veni la aceasta piesa .
Prima dată a fost foarte comunicativ ba chiar părea încântat de prezenţa mea ,a venit imediat sa facem cunostinta si avea un zambet pe fata pe toata durata cursului (aici as putea preciza ca la primul curs lipsea un coleg deci am fost doar eu, un baiat mai mic de aprox 9 ani si inca o fata cu care ma inteleg foarte bine ).Tot la primul curs m-a pupat pe obraz desi nu ar fi fost chiar necesar deoarece inainte la repetitii doar ne imbratisam fara sa ma mai pupe. Cam asa a decurs primul curs.
A doua oara am fost mai multi :3 fete de 12-13 ani , baiatul care lipsise si cealalta fata … acum nu s-a mai comportat ca mai sus a fost mai la obiect nici de comunicat nu prea a comunicat cu mine am vorbit putin despre un profesor comun si de niste baieti din clasa mea in rest mi-a mai dat indicatii despre modul de a juca si ceva foarte diferit a fost ca nu m-a mai pupat. (aici precizez ca eu l-am anuntat la ce ora sa vina deoarece m-a pus profesoara sa fac rost de numarul lui sa sa-i spun, si l-am intalnit si cand iesea cu niste prieteni din scoala si i-am reamintit ora deoarece nu stiam daca primise mesajul … el a parut foarte bucuros si am sesizat ca isi ridicase sprincenele avea fata de uimire ).
Astazi am avut iar repetitii si era foarte somnoros . Nu am discutat nimic cu el nu am avut cum si nici un subiect, in pauzele mici asculta muzica la casti. pe drum (mergem cam toti in aceeasi directie) am incercat sa-i spun ca o colega de a mea il saluta prin intermediul meu(si chiar mi-a fost transmis de colega mea) dar nu a avut nici o reactie doar mi-a spus ca s-a intalnit aseara cu ea.
Aceasta colega care il cunoaste mi-a pus cateva intrebari despre el si oarecum incerca sa vada daca imi place de el , m-a intrebat daca trebuie sa ne sarutam …bineinteles ca eu m-am cam inrosit putin si incercam sa evit raspunsurile dar imi venea sa si zambesc. Ideea e ca el i-a vorbit imediat de mine .
Ceea ce imi place la este sensibilitatea lui, calmitatea, amuzamentul, educatia, intelegerea si faptul ca este sentimental (toate acestea au fost evidentiate foarte mult la primul curs dupa care au inceput sa dispara).
Acum sa vorbesc putin despre felul meu de a fi si de a arata … deci sunt o fire zambeste mult imi place sa fiu aranjata , sa am grija de mine in schimb nu sunt foarte slaba am 1.70 si 70 kg .Profesoara imi face tot timpul complemente ca m-am imbracat frumos si ca o uimesc . Incerc de fiecare data sa scimb stilul vestimentar dar ma imbrac feminin . Poate am facut o greseala si nu i-a mai placut de mine intrucat in prima zi am fost machiata iar in a doua nemachiata deoarece am fost la scoala dar tin sa mentionez ca nu am cosuri pe fata.
Pe facebook eu i-am cerut cererea de prietenie dupa 2 zile dar nu mi-a dat like-uri si nici pe chat nu m-a contactat.Acum nu stiu daca ar fi bine sa il contactez eu pe facebook si sa vorbim dar nici nu stiu ce sa-l intreb sau despre ce sa vorbim . Tot o prietena m-a sfatuit sa nu-l contactez si nici like sa nu-i dau .
In concluzie nu stiu ce pot sa fac ca sa pot avea si eu un iubit (as vrea foarte mult sa fiu cu cel despre care am povestit mai sus) dar nu stiu ce … Am vorbit cu o prietena si ea mi-a zis ca eu trebuie sa astept ca el sa ma abordeze si nu invers. El a mai avut o iubita de care s-a despartit recent cred ca luna asta deci as putea considera ca stie cum sa ma abordeze , nefiindu-i teama . Asa nu pare a fi timid ,rusinos,necomunicativ sau lipsit de incredere in sine .Este o fire deschisa.
Va rog sa imi dati niste sfaturi despre cum sa-l abordez chiar si subiecte pe care le-as putea aduce in discutie , si chiar cum sa ma comport de fata cu el : adica sa-l ignor sau… nu stiu. As vrea sa stiu daca ma place .Nu stiu ce sa mai spun cred ca am spus tot . As vrea sfaturi si pareri de la dumneavoastra , sa-mi spuneti cum sa fac sa fiu cu el.

Alooo…. domnisoara… acolo ai mers sa iei lectii de teatru si se pare ca te-ai indragostit… Un prieten bun ar fi de un real folos… insa un iubit nu cred ca va face teatrul mai frumos… La 17 ani sa ai un iubit nu cred ca e de mare folos (un iubit implica o viata sexuala) si nu cred ca tu esti inca pregatita pentru acest pas… desi poate ca hormonii isi doresc acest lucru… un esec la virsta ta in viata sexuala va crea "dezamagire"… Nu lasa trupul sa-ti conduca mintea… e doar o parere… invata intii sa experimentezi comunicarea intr-o relatie de prietenie… nu sari cu capul direct in "iubire"…. s-ar putea sa doara…. succes

Draga mea, ce mesaj frumos ne-ai scris! M-am bucurat mult sa-ti vad deschiderea si iti apreciez sinceritatea! Da, ai dreptate: nevoia de iubire este primordiala – la orice virsta, nu doar la 17 ani! Si n-o sa intelegem niciodata pe deplin de ce unele persoane par sa schimbe iubitii ca pe sosete (= le este foarte usor sa intre in relatii de iubire, sa atraga atentia si interesul persoanelor de sex opus), iar altele nu?! In general, tine mult de increderea in sine; de capacitatea ta de a te simti interesant/a, atragator/aore; de a te place tu pe tine, inainte de toate etc. – dar, mai cu seama la virsta adolescentei, cu totii sintem mai degraba lipsiti de incredere in sine si, oricit de frumosi si de proportional construiti am fi, tot ni se pare ca sintem neatragatori, neinteresanti, uriti… Dar partea buna este ca de fiecare din noi are grija viata (daca-i dam voie sa o faca; daca nu punem noi bariere prea solide – pe care nu mi s-a parut ca le intrezaresc la tine, din discursul de fata). La urma urmelor, nu trebuie sa avem o suta de iubiti. Este suficient unul singur si bun – si, mai devreme sau mai tirziu, el va aparea. Daca este sau nu acest baiat – timpul o va arata. Nu exista o reteta pe care sa ti-o poata cineva impartasi, dar, tot in general, este de preferat ca, dupa ce ai facut tu un pas, sa-l lasi pe celalalt sa il faca el pe urmatorul. In afara de hormoni , pe baieti ii mai cutreiera si un anume instinct de vinator, pe care fetele istete invata sa li-l alimenteze in permanenta. Daca faci tu toti pasii (cerere de prietenie pe fb, like-uri la poze, abordare pe chat) – atunci cucerirea ta nu mai reprezinta pentru el o provocare. Nu-i mai alimentezi instinctul. Un mic "secret" ar consta in combinarea celor doua atitudini: imi place de tine si ti-o arat – versus nu ma interesezi citusi de putin/nici n-am bagat de seama ca existi . Una peste alta – sa n-ai nici o indoiala: vine si vremea ta! Pina atunci, bucura-te de orice iubire pe care o poate naste inima ta, fie ea impartasita sau nu! <3

M-am amuzat un pic deoarece imi amintesc si eu de adolescenta si chiar iubesc povestile de iubire dintre adolescenti,mi se par nevinovate si mereu pline de incertitudine ! Incearca sa fii mai degajata in conversatiile cu el,sa ii zambesti atunci cand il vezi,dar in acelasi timp sa adopti stilul :"tre’ sa te chinui ca sa ma cuceresti".Unui baiat nu trebuie sa ii oferi totul,intotdeauna trebuie sa lasi un pic de mister in urma ta,sa isi doreasca sa te cunoasca mai mult si tot mai mult.Daca i-ai oferit tot sufletul si caracterul tau de la inceput,deja nu vei mai prezenta nici un interes.Fii feminina,misterioasa si ai incredere in tine. In rest bucura-te de toate clipele adolescentei fara regrete !!!