Sfatul terapeutului
Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebariAdreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat
Georgiana ma numesc si simt ca am ajuns la capatul puterilor.
Buna! Georgiana ma numesc si simt ca am ajuns la capatul puterilor.
Povestea mea o voi scrie cat mai pe scurt posibil. Nu ma consider o persoana cu noroc in dragoste, caci pana la varsta de 22 ani nu am reusit sa gasesc un baiat/barbat cu care sa am o relatie armonioasa.
Am avut 2 relatii serioase, dintre care, cea mai lunga a durat 2 ani jumatate. Aceasta s-a incheiat din cauza geloziei excesive a partenerului, ajungand sa ma jigneasca fara motive.
Acum 8 ani am cunoscut prin intermediul unei amice, un tip, acelasi tip pe care ea l-a placut dintotdeauna. De atunci nu ne-am mai vazut. Acesta a revenit in viata mea intr-un mod extraordinar. Am aflat ca e prieten bun cu iubitul celei mai bune prietene. La recomandarea celor doi mentionati, am pasit cu incredere in noua relatie, desi stiam ca amicei mele nu ii va conveni faptul ca acest tip doar i-a oferit o noapte de sex, spunandu-i in toti acesti 8 ani ca cu ea nu isi doreste o relatie.
Asadar, am inceput relatia cu el, totul a evoluat extrem de repede, si mi-am invins teama- am hotarat impreuna ca dupa o saptamana sa avem si contact intim. Desi niciodata nu am conceput o relatie intima prea devreme, caci asa am fost educata, de aceasta data, a fost pentru prima data cand am simtit nevoia sa-mi calc pe principii si sa accept sa o fac cu el, confirmandu-mi faptul ca nu ma va cataloga pentru gestul asta, atat timp cat ne dorim.
Problema care a intervenit dupa, a fost insasi fosta iubita a lui, cu care a avut o relatie de 8 ani. Desi a crezut ca e pregatit pt o relatie, cand a primit mesaj de la dansa, a realizat ca nu poate merge mai departe. Acestea fiind spuse, am ramas cu “buza umflata”.
Am ajuns sa regret faptul ca m-am aruncat cu capul inainte, ca mi-am calcat pe principii si imi pun un milion de intrebari legate de motivul adevarat pentru care el a renuntat la mine. Fie ca nu s-a simtit bine cu mine (eram acasa la prietena mea cand s-a intamplat, asa ca am avut grija sa nu deranjam pe nimeni) pentru ca am fost usor tematoare si paranoia (sa nu vina cineva peste noi, sa nu se auda, etc); fie a spus adevarul ca dupa mesajul fostei lui, si-a dat seama ca nu e pregatit, fie, fie, fie.
Problema e ca nu reusesc sa ma accept pe mine acum, pentru ca am renuntat prea usor la principii, pentru ceva ce mi-am dorit pe moment. Nu reusesc sa ma accept pentru ca am tradat increderea amicei care l-a placut mereu. Nu reusesc sa o privesc in ochi pe mama, caci ea judeca inclusiv faptul ca eu am acceptat sa fiu luata in brate si sa ma prind cu picioarele de corpul lui, intr-o zi din scurta relatie; ce sa-i mai spun ca am facut si dragoste cu el? Ma reneaga cred.
Am nevoie de ajutor, am nevoie sa scap de gandurile negative si de neacceptare a propriei persoane. Simt ca cedez si ca nu voi mai fi eu, ca nu voi mai avea curajul niciodata sa cred in vreun barbat.
Multumesc anticipat!
Pare ca și tu și amica ta ați fost înșelate de un bărbat care nu avea gânduri serioase cu niciuna dintre voi. Nu știu cât de realist este ca el sa fi primit mesaj de la fosta iubita imediat după ce voi ați avut contact sexual. Și dacă ar fi așa, oricum te-a dezamăgit și ti-a înșelat așteptările tale de a avea o relație cu el. Faptul ca i-a făcut același lucru amicei tale nu e întâmplător și e posibil sa o facă și cu alte fete. Înțeleg ca ești dezamăgită și poate chiar furioasă. Însă trebuie sa înțelegi ca nu e vina ta. Probabil tu aveai speranțe și iți doreai ceva serios, iar faptul ca iți doreai sa fii cu el nu e un păcat, ci comportamentul lui te-a rănit și faptul ca nu a fost sincer. De asemenea viața ta nu este viața mame tale, tu poți sa iei deciziile tale așa cum și ea a luat deciziile ei. Ești adult și nu trebuie sa dai explicații cuiva despre relațiile tale, care sunt experiențele tale, din care tu ai de învățat. Trecutul nu se poate schimba, însă putem sa nu mai repetam greșelile făcute în trecut, astfel ca orice experiență este folositoare în creșterea și dezvoltarea noastră ca indivizi. Te încurajez sa descoperi ce ai învățat tu din această relație și cum ai putea sa aplici pe viitor aceste lucruri astfel încât sa nu mai fi rănită. Pentru ca o experiență dureroasă, te poate face mai înțelept…2
Draga mea,motivele ptr care relatia nu a mers mai departe sunt :el nu te iubea,este un mincinos si atat a fost sa fie,De ce sa regreti ca ai facut ce ti-ai dorit la momentul respectiv,mai poti rezolva ceva??NU! Gandeste-te ce ai de invatat din aceasta intamplare si in relatia urmatoarea nu te grabi sa faci dragoste,stiut fiind ca barbatii nu se implica emotional in sex,decat cand ajung sa iubeasca!Incearca sa vorbesti cu prietena ta si sa rezolvati problema ,daca tu crezi ca merita aceasta prietenie! Gandeste-te bine inainte sa actionezi si nu te mai ranii singura despicand firul in patru.trecutul nu il poti schimba,dar poti invata din greselile lui!Tanara esti ai viitorul inainte,esti sanatoasa,valida,Bucura-te!
Cred ca maturizarea unei femei inseamna, pe langa altele si asumarea propriei sexualitati. Cand principiile se bat cap in cap cu dorinta si ajungi sa “nu te mai accepti”pe tine insati pentru ca “ai incalcat principiile”, e clar ca tu nu ai facut o alegere, ci cumva… ti s-a intamplat sa crezi in el, si sa ajungi “sedusa si abandonata” Dar… poate nu in El trebuie sa crezi, ci in Tine! Ce vreau sa-ti spun este ca si tu ai dreptul sa doresti si sa alegi! Inclusiv, sa decizi Tu ca l-ai dorit, l-ai avut, si ca el nu corespunde nevoilor tale! De aceea, poti sa-ti spui ca Tu nu il mai vrei, pentru ca nu merita! Si… ca sa faci pace cu principiile, poate te-ar ajuta sa te gandesti ca femeia nu este un “trofeu” de vanatoare al barbatului ci o fiinta egala lui. In felul acesta, poate data viitoare vei putea sa alegi: fie principiile, si sa amani sexul pana la un angajament ferm din partea lui, fie dorinta ta, si atunci nici nu mai conteaza ce face “el”.