Mesaj:
Buna ziua!Sunt asistenta medicala si am 49 de ani.Am lucrat 23 de ani ca moasa la sala de nasteri,iar de 3 ani lucrez la Blocul Operator al unui mare institut din tara.Am plecat din maternitate,deoarece nu mai faceam fata stresului, responsabilitatilor si volumului foarte mare de munca.Acolo m-am imbolnavit,fiind diagnosticata cu depresie majora cu afectare organica.Urmez tratament psihiatric de 5 ani,fiindu-mi bine timp de 2 ani. Faptul ca mi-am schimbat locul de munca nu m-a ajutat deloc,pot spune ca "am cazut din lac,in put".Incet,incet simptomele au reaparut ,chiar daca urmez cu sfintenie tratamentul.Medicul meu a incercat diferite scheme de tratament,mi-e bine o perioada,apoi clachez;dezvolt toleranta la medicamente.Violenta psihica si umilinta la care sunt supusa la serviciu(la fel ca si colegii mei),intretine starea mea de rau.Aceasta ,din cauza unora dintre chirurgi care ,pe langa faptul ca nu au "cei sapte ani de-acasa", sunt ei insisi dezechilibrati psihic, dovedind grandomanie ,cultul propriei persoane,ostilitate manifestata fata de asistentii medicali si medicii rezidenti.In Romania,relatia medic-asistent medical nu este una de colaborare ,ci doar de subordonare,ca la armata.Ei uita ca unii fara altii, nu se poate.Revenind asupra bolii mele,aceasta a debutat in urma cu, aproximativ, 10 ani ,cand am inceput sa-mi fac diferite si multe investigatii.Rezultatul:eram sanatoasa.Despre simptome,ce sa spun?Erau atat de multe,incat ar trebui sa scriu foarte mult.Ameteli,dureri de cap,tremor(maini,genunchi),palpitatii ,tahicardie,tranzit intestinal accelerat,iritabilitate,lipsa libidoului,oboseala cronica,dureri musculare si articulare,tulburari de vedere(acum o saptamana),rezistenta scazuta la emotii de orice fel,pierderea increderii in capacitatile mele profesionale,etc. Probil ca soutia ar fi sa demisionez din sistem,dar ce-as putea sa fac la varsta mea,ca sa-mi castig existenta?Ajutati-ma cu un sfat!Multumesc.

Buna ziua. Da, in multe spitale se intampla ceea ce descrieti, violenta psihica, umilinta, ostilitate si de foarte multe ori mediul este un mecanism declansantor pentru depresie, supra-adaptare, somatizare, pierderea increderii in sine si viata. Ma gandesc ca v-ar fi foarte potrivita psihoterapia. Toate cele bune.

V-ar ajuta psihoterapia ca sa invatati sa spuneti stop violentei de orice fel,iar in reglarea chimiei creierului terapia bowen. Mai multe detalii pe www.bowtech.ro

V-ar fi de ajutor psihoterapia ca sa invatati sa spuneti stop agresiunilor de orice fel,iar pentru reglarea chimiei creierului v-ar ajuta terapia bowen. Mai multe detalii pe www.bowtech.ro

RASPUNS: "Sunt asistenta care a trimis mesaj.Multumesc pentru raspunsuri,dragii mei.Am incercat si psihoterapie,timp de doua luni,doar,pentru ca d-na psiholog vorbea intruna despre propriile-i probleme,iar eu ascultam si mai si plateam.Voi incerca din nou,poate voi gasi pe cineva mai competent.Inca o data,va multumesc."