Am o problemă de natură mai delicată cu soțul meu, reprezentată de unele din lucrurile pe care el vrea să le practicăm în pat. De câteva luni el a adoptat un nou comportament în materie de sexualitate.

Am o problemă de natură mai delicată cu soțul meu, reprezentată de unele din lucrurile pe care el vrea să le practicăm în pat. De câteva luni el a adoptat un nou comportament în materie de sexualitate.

502 vizite

Mesaj anonim de pe https://www.facebook.com/groups/intreabaterapeutul/:

Bună ziua! Am 27 de ani și am o problemă de natură mai delicată cu soțul meu, iar tocmai din acest motiv postez întrebarea sub anonimat.
Problema cu pricina este reprezentată de unele din lucrurile pe care el vrea să le practicăm în pat. Nu vreau să fiu greșit înțeleasă: soțul meu este un bărbat minunat, atât în pat cât și în afara lui, iar în materie de sexualitate suntem amândoi destul de deschiși unul cu altul față de diversele practici. Însă, cu toate acestea, de câteva luni de zile el a adoptat (ca să zic așa) un nou comportament în materie de sexualitate. Cum să vă spun fără să nu provoc dezgust sau rușine: mi-a spus în repetate rânduri că îl atrag atât de mult încât vrea să îmi guste fecalele. Acum câteva zile a trecut la fapte, atunci când eram la toaletă și efectiv a intrat, m-a ridicat de pe vasul de toaletă și m-a “gustat” acolo la spate. Evident că la început am refuzat intens și eram rușinată, însă nu știu cum, dar până la urmă m-a convins pe moment să îl las să își facă “pofta”. I-a plăcut și în cele din urmă el a avut orgasm.
Sunt îngrijorată din două motive:
1. Oare soțul meu are ceva probleme la cap dacă practică un asemenea comportament și are asemenea gânduri?
2. Oare eu am la rândul meu probleme pentru că nu l-am refuzat suficient de convingător și că l-am lăsat să își facă această poftă? Mai ales că deși acum mi se pare scârbos, totuși, în momentul în care îmi făcea acel lucru ajunsesem chiar să fiu excitată. Deci asta înseamnă că am și eu probleme?

Vă mai precizez că suntem căsătoriți de 2 ani, însă ne cunoaștem cam de 7 ani. Am locuit împreună destul timp și înainte de căsătorie, însă așa ceva nu s-a întâmplat. Amândoi provenim din familii normale, de intelectuali și amândoi am avut copilării fericite.
De ce credeți că apar asemenea dorințe și reflectă ele vreo problemă de sănătate psihică?
Mă puteți lămuri și pe mine, vă rog? Eu chiar nu știu ce să mai cred și nici ce să fac. Cu cine pot să discut un asemenea subiect? Ce specializare trebuie să aibă psihologul cu care să pot discuta?

Botezat-Antonescu Radu motivul pt care l-ai lasat ni-l poti spune doar tu, daca esti absolut sincera cu tine, insa la sot pare sa fie vorba despre coprofagie si este considerata o perversiune sexuala destul de mult in sfera patologica si ma gandesc ca trebuie investigata cu atentie. Eu recomand o discutie cu un (psiho)sexolog mai intai dar in timp, poate si un consult psihiatric. Cel mai important este sa intelegeti amandoi mecanismul din spatele acestui comportament pt a putea decide cat mai bine ce este de facut. Succes!

Şoimaru Cătălin Botezat-Antonescu Radu
Aș avea și eu o remarcă de făcut aici. Nu am studii în psihologie, astfel că vă rog să mă corectați dacă considerați că greșesc.
Într-adevăr, soțul are un comportament sexual destul de ciudat și neacceptabil social, însă din câte știu eu, oamenii care subscriu practicilor sexuale mai “neortodoxe” nu sunt neapărat “nebuni” (ca să folosesc termenul uzitat de dumneaei). Adică aceste practici prin ele însele nu constituie neapărat un indicator al lipsei sănătății mintale.
În trecut, mai ales prin prisma creștinismului, homosexualitatea era privită ca un mare “păcat”, o “degradare”, o “rușine” (deși ea era practicată bine merci încă din antichitate), ba chiar era considerată în manualele vechi de medicină ca fiind o boală în toată regula, însă acum s-au schimbat lucrurile. Până nu demult, sexul oral sau anal erau considerate păcate foarte grave și lucruri rușinoase, tabu, despre care nu era bine să se vorbească, însă acum nu mai credem asta. Poate că o fi existat o perioadă în care pasiunea pentru sexul oral sau anal să fie considerată boală sau “dambla”.
E drept, totuși, că în cazul coprofagiei există riscuri mai mari în ceea ce privește igiena și diversele bacterii care pot intra în cavitatea bucală și implicit, odată cu saliva, în interiorul corpului. Dar nu știu ce să zic, mă gândesc totuși că nu ar fi vorba neapărat despre o boală.

Botezat-Antonescu Radu este vorba despre un diagnostic medical, nu socio-cultural sau de alta natura. Coprofagia este o categorie documentata in stiinta medicala. Am incercat sa pastrez cadrul medical. Indiferent ce pareri are X si Y in momentul istoric in care traieste, exista ‘normalitate’ din punct de vedere statistic si atata timp cat va exista matematica acest lucru nu va disparea

. Binenteles ca a accepta un lucru sau altul este cu totul alta discutie, din punctul meu de vedere extrem de subiectiva inmultita cu N, unde N=numarul de oameni in viata. Ca psiholog si psihoterapeut incep sa inlatur sau confirm din multiplele ipoteze preliminare (un triaj), cel putin in aceasta faza de contact (online).

Şoimaru Cătălin Botezat-Antonescu Radu păi da, diagnostic medical, însă nu se poate întâmpla în acest caz așa cum s-au întâmplat în cel al homosexualității? Adică la un moment dat să fie considerată boală mintală, iar apoi să nu se mai considere astfel? Căci în DSM-ul de astăzi homosexualitatea nu mai este trecută.

Botezat-Antonescu Radu multe ‘manuale’ s-au schimbat in timp… nu sunt litera de lege divina, ca orice lucru facut de mana omului. Binenteles ca se poate schimba atitudinea academica/teoretica fata de X diagnostic. Exista o diferenta intre homosexualitate si coprofagie, totusi. Nu putem stii ce ne rezerva viitorul insa deja este o discutie din categoria ‘politica’

. Soarele este soare si are caracteristicile lui indiferent daca ii schimbam noi numele sau daca ne suparam pe el

.

Terapeuti.ro RĂSPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS ÎNTREBAREA: “Bună ziua. Îi mulțumesc domnului psiholog Botezat-Antonescu Radu pentru răspuns. Însă aș dori să mai adaug ceva pentru dumnealui:
În primul rând ați spus că eu ar trebui să știu de ce l-am lăsat pe soț să își facă acea “poftă” și mărturisesc, spre rușinea mea, că pe parcursul actului a început să-mi placă și să mă simt stimulată, chiar excitată și de aceea l-am lăsat. Nu pot să spun că a fost exact la fel ca un act sexual normal, însă a fost ceva diferit și n-aș putea să le compar. Asta înseamnă că pot să am și eu probleme care ating patologicul, din moment ce m-am excitat și chiar mi-a plăcut un pic?
În al doilea rând, ne-ați recomandat să ne ducem la un psihosexolog și apoi chiar și la un consult psihiatric. Dar cum să vorbesc cu soțul ca să-l conving să facem asta? El nu se consideră nebun. Adică în afară de aceste practici el este un om bun, atât în familie, cât și în societate. “.

Botezat-Antonescu Radu faptul ca a exista placere in stimularea anala nu este nimic neobisnuit si nu este un motiv de ingrijorare. Nu este vorba despre ‘nebunie’ ci despre o extrema, ceva care iese din ‘normalitate’ ca si comportament sexual. Ii poti spune ca te ingrijoreaza aceasta noua placere a lui si ca te-ai documentat/interesat si ai aflat X despre aceasta; mai mult, daca nu ma insel, pari chiar destul de tulburata de ce se intampla. Merita macar investigat. Daca refuza nu avem ce face pt a-l obliga, dar si acest refuz are consecintele sale, pe mai multe planuri. Sper ca daca pastrati amandoi o atitudine limpede totul se va rezolva in timp. Dar, grea o asemenea discutie online si in absenta lui. Incercati mersul la macar o sedinta pe subiect cu un sexolog ‘de dragul tau’, ceea ce este adevarat. Succes!

Nicu Nicolae Gindindu-ma mai bine in pat, indormitor fiecare face ce vrea cu conditia ca amindoi sa fie de acord ! Problema apare cind unul din parteneri nu este de acord !

Rares Ignat De acord Nicolae, insa atunci cand apare o parafilie ce e asociata in studii cu o problema psihica, e poate cazul sa fie investigata medical

Şoimaru Cătălin Pai înainte și cei ce voiau să practice anal sau oral erau considerați că au probleme psihice. Ceea ce nu mai se întâmplă azi.

Nicu Nicolae Rares sunt de acord in cazul acesta cu tine ! Aici este vorba de un caz patologic.Una este sa-ti saruti partenera in zona aceea si alta sa-i gusti fecalele pe motiv ca te excita.Una peste alta nu cred ca era ceva de spus in public ci trebuia consultat un medic de specialitate !

Şoimaru Cătălin Hmmm…cam discutabilă patologia in cazurile acestea.

Nicu Nicolae La ce va ginditi ?

Nicu Nicolae Sexul anal si oral se practica de cind este lumea asta !

Şoimaru Cătălin Nicu Nicolae păi după cum am spus, homosexualitatea era până nu demult considerată ca aparținând sferei patologice, lucru care acum nu mai este valabil. Opiniile cercetătorilor în privința sexualității s-au “liberalizat” odată cu trecerea timpului (și din punctul meu de vedere este chiar bine că s-au “liberalizat”). Vreau deci să spun că este foarte posibil ca în viitorul apropiat să se schimbe și opiniile despre coprofagie. Adică dacă tot ceea ce face un om este să guste “rahat” în sfera sa privată, fără să aducă prejudicii altora, fără să siluiască pe cineva, fără să violeze, fără să dea in cap etc și fiind în același timp un om integru în societate și în familie, nu văd de ce ne-am îngrijora în privința lui. Adică mă rog, riscă să ia unele bacterii sau paraziți din fecale, dar dacă își asumă acest risc, nu văd care e problema.

Nicu Nicolae Da asa este ! Gindim la fel ! Si fiecare este liber sa accepte sau sa refuze in propriul pat ce vrea sa faca ! Dar pentru asta este nevoie ca cei doi sa discute si sa se puna de acord cu unele lucruri si hotarind ca daca unul respinge propunerea celuilalt sa nu se insiste si lucrurile odata hotarite sa ramina asa ,astfel incit totul sa fie facut fara a stirbi demnitatea si dorinta celuilalt.In general barbatii au dorinte mai aparte ….

Marilena Popa Atata timp cat ambii parteneri consimt nu cred ca este cazul sa ne cramponam in statistici si norme. O asemenea manifestare necesita tratament doar in cazul in care este egodistona (pacientul considera ca este o problema). Daca dumneavoastră nu împărtășiti aceasta placere a partenerului nu participati la aceasta practică si cu asta basta. Coprofagia face parte din categoria fantasmelor primitive, din primii ani de viata. Copii foarte mici nu sunt dezgustati de mirosul sau gustul fecalelor, le privesc ca pe ceva inexplicabil si miraculos, se se joaca cu ele daca sunt lăsați. Ulterior, prin educatie, intervine rușinea si scârba. As banui ca sotul dumneavoastră trece printr-o etapa de regresie emotionala, in care simte nevoia sa fuzioneze cu dumneavoastră cat mai profund.V-as recomanda sa discutati cu un psihoterapeut de orientare psihanalitica. Nu cred in nici un caz ca este necesar un consult psihiatric, atata timp cat amandoi sunteti functionali in cuplu, social si profesional. Nu pot formula si alte ipoteze pentru ca nu cunosc contextul mai larg. Eu cred ca dumneavoastră sunteti cuprinsa se rusine si vinovăție, si aveti nevoie sa intelegeti si sa intergrati aceasta exeprienta. Ma puteti contacta in privat daca doriti mai multe detalii.

Rares Ignat Daca 1 persoana din 3 cu coprofagie poate avea de fapt o boala neurologica (vezi link studiu din 2018), eu zic ca merita evaluata situatia si la medic. In special daca a aparut subit. Coprophagia in neurologic disorders. – PubMed – NCBI …………….sau, “putem sa nu ne cramponam in statistici” si poate consulta medicul dupa cativa ani de psihanaliza, cand dementa a ajuns deja in alt stadiu. Nu spun ca aici e clar o dementa, dar oare recunoaste psihanalistul malpraxisul daca dupa un an se dovedeste ca e o dementa?

Marilena Popa Un studiu facut pe 12 de pacienti cu date adunate in decursul a 20 de ani. Wow! Inteleg ca aveti o problema cu “psihanalistul”, dar haidem sa ne concentram pe problema descrisa de persoana care ne cere ajutorul, nu sa o alarmăm gratuit!

Rares Ignat E adevarat ca, in randul parafiliilor, coprofagia e ceva foarte rar, fiind nevoie de ani sa strangI suficiente cazuri. Stim inca putine despre asta si tocmai e aceea merita o abordare in echipa (nimeni nu-si doreste o alarmare inutila, ci doar a evita posibilitatea de a face rau persoanei)
Din pacate insa ‘a lua lucrurile personal’ nu e ceva rar, chiar si la specialistii psi. Oare cum se impaca ‘a lua lucrurile personal’ cu notiunea de ‘psihanalist bun’ ? Si inca o intrebare : exista vreun studiu, chiar si pe 26 de pacienti, care sa arate beneficii psihanalizei in coprofagie?

Postat în Psiholog / psihoterapeut online, Sexualitate | Identitate sexuala
Etichete: cauze coprofagie, probleme psihice tulburari sexuale, psiholog online gratuit

S-ar putea să te intereseze și:

Am fost abuzata sexual în copilărie, la 8 ani, de fratele meu și de alți prieteni de maximum 15 ani. Acum am 23 de ani. l-am iertat, dar asta cred ca asta m-a făcut sa fiu introvertita și am și disconfort intim uneori cu soțul meu.
Eu și soțul meu lucrăm în străinătate, dar în țări diferite, iar peste o lună ne mutăm în același loc. Soțul meu este bărbatul perfect, îl iubesc. Problema este că un coleg m-a sedus. L-am înșelat pe soțul care are încredere deplină în mine și mă simt foarte rău din cauza asta. Ar trebui să-i zic sau mai bine să rămână secretul meu pentru o viață?
Am descoperit intamplator ca prietenul meu are un numar foarte mare de poze si filmulete cu fete dezbracate, sau in care apare si el si au relatii sexuale. Mi-a promis ca le va sterge, iar cand i-am zis ca vreau sa ma asigur, a refuzat.
1 raspunsuri
Ma simt captiv intr-un corp care nu-i al meu. Am 25 de ani, corp de fata, dar niciodata nu m-am simtit fata, mi-e si scarba cand ma uit la mine. As vrea sa fiu baiat, sa am o iubita, nu lesbiana…
$Soțul meu, cu care am 4 ani de relație si o fetiță, vrea sa ne despărțim, Are o relație de mai multe luni cu altă femeie. Am rămas șocată, niciodată nu am crezut că un om îți poate spulbera un ocean de încredere într-o fracțiune de secundă. Mi-a zdrobit inima în mii și mii de bucăți, cu fiecare cuvânt rostit.$ Soțul meu, cu care am 4 ani de relație si o fetiță, vrea sa ne despărțim, Are o relație de mai multe luni cu altă femeie. Am rămas șocată, niciodată nu am crezut că un om îți poate spulbera un ocean de încredere într-o fracțiune de secundă. Mi-a zdrobit inima în mii și mii de bucăți, cu fiecare cuvânt rostit.

Lasa un comentariu

Un Mesaj la “Am o problemă de natură mai delicată cu soțul meu, reprezentată de unele din lucrurile pe care el vrea să le practicăm în pat. De câteva luni el a adoptat un nou comportament în materie de sexualitate.”

Ionut spune:

28 ianuarie 2019 la 8:45

Bună ziua. Am 30 ani,sunt căsătorit de 3 ani și de 1 an am o problema mai delicata. Când vreau sa fac dragoste cu soția de multe ori se intampla sa am erectie dar imediat nu o mai am,dispare. Menționez ca dimineata sau în timpul nopții am și culmea e ca se menține. Doar când vreau sa facem dragoste intervine problema. Am ajuns sa mă tem sa fac acest lucru sa nu mi se întâmple. Cred ca tine de psihicul meu,dar nu pot sa ma controlez. În trecut nu am avut niciodata probleme de genul ăsta. Cum as putea sa îmi revin? Chiar și când reușesc tot la ăsta mă gândesc și mă termin repede.

Răspunde