Eu si sotia mea ne cunoastem de 19 ani. Totul a mers bine pana la sfarsitul anului trecut cand soția mea mi-a spus ca are un gol în suflet pe care nu-l poate explica. Nu a cunoscut pe altcineva, dar nu poate sa ma mai simtă si nu mai poate continua. S-a inchis in ea si nu vorbește cu nimeni despre problemele ei sau ale noastre, practic a pus un zid intre noi.

Eu si sotia mea ne cunoastem de 19 ani. Totul a mers bine pana la sfarsitul anului trecut cand soția mea mi-a spus ca are un gol în suflet pe care nu-l poate explica. Nu a cunoscut pe altcineva, dar nu poate sa ma mai simtă si nu mai poate continua. S-a inchis in ea si nu vorbește cu nimeni despre problemele ei sau ale noastre, practic a pus un zid intre noi.

154 vizite

Mesaj anonim, prin secțiunea Psihoterapeut online

Răspunsuri prin intermediul grupului Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online

Bună ziua
Sunt nascut pe 1979. Sotia mea e nascuta in 1984, Avem doi băieți, de 14ani si de 9ani.
Eu si sotia mea avem o căsnicie de 16 ani și ne cunoastem de 19.
În 2018 am vrut de comun acord sa ne schimbam viața si am plecat in Anglia, prima dată sotia, după care am urmat eu, la 2 luni iar in toamna am luat si copiii împreună cu soacra-mea.

Totul a mers bine și pe plan familial si financiar pana la sfarsitul anului trecut cand s a produs o ruptură între mine și soția mea, aceasta spunându mi ca are un gol în suflet pe care nu l poate explica. Eu am suferit o depresie, am devenit mai sufocant sfârșind prin a pleca spre Romania la 1.4.2020 unde sunt si in momentul de față, pentru a pune capăt vârfurilor si a oferi o pauză relației noastre.

Acum mă simt mult mai bine, iau si tratament, sunt mult mai încrezător în forțele proprii.

Sunt familist de felul meu si incerc di răsputeri să înțeleg ce se întâmplă cu soția mea care imi spune că nu a cunoscut pe “altcineva” dar nu poate sa ma mai simtă si nu mai poate continua asa.

Ea s a inchis in ea si nu vorbește cu nimeni despre problemele ei sau ale noastre, practic a pus un zid intre noi.

În momentul de față de cate ori incercam sa ne apropiem prin discuții calme, pozitive, de fiecare dată trebuie sa existe ceva sa întoarcă situatia pe dos si amândoi ne întoarcem de unde am plecat-discutii aprinse.

As dori daca puteti face o analiză a relației noastre sau a compatibilității noastre, sa ma sfătuiți cum si in ce fel ar trebui să procedez ca sa nu o pierd, nu vreau sa ne despărțim si simt ca inca se mai poate, dar ea a cedat lupta pentru noi, eu inca mai cred in noi.

Toți din jurul meu mi au spus că renunțau de mult in locul meu, dar nu stiu, ceva ma împinge sa lupt in continuare pentru valorile mele. Credeți că gresesc?

Simt ca nici macar ea nu stie ce se întâmplă cu ea, simt ca are nevoie de ajutor dar nu accepta acest ajutor de la nimeni.

Va multumesc din suflet!

Botezat-Antonescu Radu din pacate, daca ea nu accepta ajutor atunci nu poate fi fortata, dupa cum ati spus si dvs., prin niciun argument. Pentru a putea incepe cautarea unor solutii la problema este necesar sa stim ce se intampla in ea, altfel doar presupunem. Poate reusiti sa o convingeti sa incepeti o consiliere de cuplu. Succes!
Mihaela Teodorescu Ceea ce relatați mă duce cu gândul la următorul aspect al unei relații sănătoase: fiecare dintre parteneri simte că are libertatea de a crește, că dincolo de grija pentru celălalt, se vede pe sine și nevoile sale și are libertatea de a le împărtăși cu partenerul. Înțeleg că sunteți preocupat de starea soției dv., îi simțiți suferința și vreți să o ajutați. Poate dacă reușiți să îi transmiteți asta, dacă simte că îi sunteți alături și că vă asumați ceea ce decurge dintr-o eventuală dezvăluire a problemei care o frământă veți putea avansa un pic în direcția dorită. Încercați să schimbați ceva în abordare, cu răbdare și curaj. Succes!
Raluca Neagu Bună ziua! Subscriu la ceea ce au scris colegii mai sus, uneori avem nevoie să ne regăsim pe noi înșine, diferiți de rolurile noastre (mamă, soție în cazul de față), nu putem face o analiză a compatibilității pentru că nu știm multe lucruri despre dumnevoastră, soție, istoricul relațional, dificultățile prin care ea poate a trecut sau trece. Înțeleg însă că vă simțiți confuz și pierdut și poate înspăimântat de pierderea relației, dar dacă iubiți ceva cu adevărat trebuie să îl lăsați în libertate, dacă asta îi aduce fericirea. Încercați dumneavoastră terapie, redescoperiți-vă și dumneavoastră, oferiți-i spațiu și răbdare, propuneți-i terapie de cuplu când va fi pregătită și acceptați lucrurile așa cum sunt momentan.