Login

Întreabă psihologul online

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Am un băiat de aproape 13 ani și o fetiță de 7 ani. Fetita mi-a povestit niște lucruri îngrozitoare. Fratele ei a încercat să facă sex cu ea…

Mesaj anonim de pe “Intreaba terapeutul online”:

www.facebook.com/groups/intreabaterapeutul:

Buna ziua ! Am un băiat de aproape 13 ani și o fetiță de 7 ani . Fetita mi-a povestit niște lucruri îngrozitoare și o cred pt ca A dat foarte multe detalii. Fratele ei a încercat să facă sex cu ea …nu a penetrat-o dar el a ejaculat la știmulare din partea fetei și alte lucruri nesănătoase….Nu știu cum să gestionez situația…acum pe el nici măcar nu pot să îl privesc…pot spune că cred că îmi urăsc propriul copil…de fetiță imi e milă și nu știu cum să o ajut….nu știu ce să fac…parca mi s-a rupt sufletul în mine…îmi este teama să merg la psiholog în realitate…nu aș vrea să îi pierd pe niciunul…imi e teama …nu știu dacă merg la psiholog dacă acesta nu cumva este obligat să anunțe astfel de cazuri la protecția copilului si lucrurile să se complice…recunosc ca pe băiat l-am bătut foarte tare când am aflat….imi vine să innebunesc pt ca nu știu ce să fac ….va rog sa ma îndrumați…

Marincat Diana
Marincat Diana Mergeți la psiholog! Nu trebuia batut copilul. Sunt etape în viața copiilor, de cunoaștere de sine si a corpului lor . Care trec si sunt normale. Încercați să vi-l apropiați din nou, ca in momentul acesta suferă enorm si e posibil sa ii cauzați o trauma care sa il urmărească toata viata.

Discutați cu un psiholog urgent dumneavoastra.
Pentru copil încă nu e necesar. Însă trebuie sa mergeți sa vorbiti cu el, sa va cereti iertare pentru ieșirea avută și sa ii oferiți iubire si atentie.
Încă o dată..Sunt normale în viața copiilor, a fraților. Însă uneori părinții afla, alteori nu. Dacă nu sunt pedepsiti, bătuți, copiii trec peste aceste perioade fara probleme.
Marincat Diana
Marincat Diana Am scris ca mama trebuie sa meargă la psiholog pentru a stii cum sa gestioneze si sa comunice cu copiii.
Bătaia mi se pare un gest extrem, grav, o măsură instinctivă, de neputință a gestiona altfel.
Monica Enescu
Monica Enescu Mă îngrijorează un pic răspunsul dvs…
Manuela Beian
Manuela Beian Ca sunt etape normale da… dar ceea ce a facut nu este deloc normal. Asta denota clar o lipsa de comunicare cu copilul pe aceasta tema. Faptul ca are interes pt explorarea sexuala trebuia sesizat de parinti si discutat cu copilul. Undeva a vazut ce e de facut deci control parental pe paginile de net pe care navigheaza copilul e inexistent de aici si alunecarea.
Eu chiar cred ca atat parintii cat si ambii copii au nevoie de psiholog.
Alexandra Ghiran
Alexandra Ghiran Sexualitatea are o componentă instinctuală, nu cred că este necesar “sa vezi undeva cum se face”, un copil/adolescent poate descoperi singur aceste lucruri și poate explora variante, senzații noi. Când se trezește acest interes sexual, este firesc ca acesta sa se manifeste prin autostimulare sau chiar prin “jocuri sexuale” cu alți copii care pot degenera in abuzuri.
Ioana-Paula Abry
Ioana-Paula Abry Marincat Diana Bună seara! ,,Copiii trec peste aceste perioade fără probleme ” Vai…Cu tot respectul simt nevoia să vă transmit următorul lucru: Vă rog,nu m-ai faceți astfel de afirmații! Nici nu aveți idee pentru o fetiță cât de traumatizant este acest episod și cât de mult afectează viitorul ei ca și adult!!! Și nu, nu este normal… O spun din surse sigure! Curaj mamei să stea să discute cu un psiholog!
Marilena Popa
Marilena Popa Buna ziua! Nu stiu exact ce s-a intamplat acolo, intre copii dumneavoastră, insa este foarte important sa discutati dumneavoastră cu un psiholog si de vazut mai departe daca copii au nevoie de psihoterapie. Inteleg ca sunteti foarte afectată de ceea ce s-a intamplat si ca sa ii puteti ajuta sa traca peste acest moment cat mai usor trebuie in primul rand dumneavoastră sa fiti calma si sa intelegeti ansamblul situatiei. Asemenea “incidente”, cum a spus si colega, nu sunt rare intre copii. Urmarile nu pot sa ma pronunt care ar putea fi, nu se intelege exact ce s-a intamplat, daca a fost o singură data, etc. Probabil ca nici dumneavoastră nu va este confortabil sa dati mai multe detalii aici. Imi puteti scrie in privat daca doriti, situatia trebuie abordata cu calm, diplomatie si înțelegere pentru toate partile. Nu e cazul de raportare la protectia copilului, din punctul meu de vedere.
Monica Enescu
Monica Enescu Psihologul nu este obligat sa anunțe cazul la protecția copilului dacă copilul nu este abuzat de un părinte/ tutore și nici atunci nu se anunță dacă se poate interveni altfel, eliminandu-se alte cai de acțiune. Ca și colegele mele, va recomand sa mergeți dvs la psiholog mai întâi, apoi sa meargă și copiii (poate găsiți un psihoterapeut cu experiență în lucrul cu copiii sau în astfel de cazuri). Ambii copii au nevoie sa discute cu un psiholog și aceasta e cea mai buna cale pentru a preveni repetarea acestei situații, sa se discute despre ea. Tatăl copiilor este alături de dvs? Dacă da, atunci și el ar trebui implicat în discuția cu psihologul. Nu amânați acest lucru, în acest fel îi puteți ajuta ca părinte, pe ambii copii. Numai bine!
Alexandra Ghiran
Alexandra Ghiran Conform legii, orice om care intra în contact cu copiii și are suspiciunea existenței unui abuz sau neglijenta asupra copilului este obligat să anunțe DGASPC.

Există servicii specializate pe abuz, înainte de a se lua decizia despărțirii de familie se aplica un program de consiliere și ptr victima, și abuzator, și familie, monitorizare etc.

Soare Fericire
Soare Fericire In astfel de cazuri, parerea mea este ca parintele nu stie a gestiona o situatie de acest gen, astfel ca in loc sa isi puna intrebarea unde a gresit in educatia copiilor pe o tema a sexualitatii consideranta ceva tabu, sau chiar o lipsa de comunicare in general, cu calm si recunoastere ca exista o vina a parintelui , acesta recurge la o alta greseala instictiva, bataia. Va las aici 2 linkuri spre o cunoastere si recunoastere a lipsei de informatie ca parinte despre abordarea situatiilor de acest gen, atat pentru copilul mai mic cat si pentru adolescent. https://www.suntparinte.ro/…/suntparinte.ro_ghidul… https://www.youtube.com/watch?v=ABgxVRiGob0
Dan Cârlea
Dan Cârlea In realitate sunt foarte rare cazurile in care copiii, frati si surori, NU au interactiuni cu caracter sexual, de diverse intensitati – de la atingeri “nevinovate” la jocul Baba Oarba si mai asumatul in prospectiune “De-a doctorul”, “De-a mama si de-a tata”, etc, pana la acte mai pronuntate. Absolut nimic din acestea nu determina un prognostic automat negativ, decat daca terapeutul cu care discutati este el insusi foarte speriat de tema. Gestionarea situatiei este mai importanta ca faptele petrecute.
Elena Cristina Cojocaru
Elena Cristina Cojocaru Eu personal am pățit așa ceva când aveam 8 ani și fratele meu 12 ani. Mi-a dat și vin să beau înainte să încerce niște simulări. Țin minte că am vomat din cameră până la toaletă. Mama mea m-a învinovățit pe mine, toată viața m-a urât. Ne-a făcut să ne dușmănim și l-a pus să mă bată deseori pt x motive…,care o deranjau pe ea la mine. Între timp fratele meu a murit la 23 de ani. Accident de mașină. Cu 3 luni înainte reușiserăm să ne împăcăm. NU VĂ URÂȚI BĂIATUL! Vă rog!!! Am un fiu și eu, victimă am fost, dar la 13 ani nu ai minte ca la 23 sau 33. Nu vă urâți băiatul chiar dacă fata va fi traumatizată. Vorbiți cu ei! Eventual un psiholog. Dar unul BUN!
Marilena Popa
Marilena Popa Elena Cristina Cojocaru Imi pare nespus de rau pentru suferinta dumneavoastră. Sper ca ati reusit sa vindecati macar putin din ea, sa mergeti la terapie si sa puteti integra aceste evenimente atat de dureroase. Este insa un exemplu foarte bun de cat de mult rau poate rezulta din reactiile inadecvate (ca sa nu spun altfel) ale părinților in asemenea situatii. Numai bine!
Soare Fericire
Soare Fericire Elena Cristina Cojocaru , va felicit ca ati dat raspuns mamei care a scris, Mi se pare cel mai bun comentariu de aici, din care sa traga concluzia cea buna, atat pentru copii, cat si pt ea ca mama . Consider ca acum cand traim intr-o perioada in care nu mai suntem obligati de lege sa facem copii, ci este o optiune, si nu esti analfabet , deci stii sa citesti, esti obligat ca viitor parinte si ca parinte sa iti cauti informatii in mod constant spre cunoasterea de a deveni si fii un parinte cat mai informat pentru ca, atunci cand te confrunti cu diferite situatii sa stii cum sa actionezi si sa nu sa reactionezi in modul gresit pentru viitorul copilului.
Elena Cristina Cojocaru
Elena Cristina Cojocaru Reacțiile extreme ostile proiectate către copii, fac ravagii. Așa, ostili sau extremiști noi între noi, putem fi și vom fi, dar copiii trebuie tratați cu mare, mare grijă. Mai întâi ne reprimăm propria repulsie și apoi vorbim cu copilul. Altminteri le conturăm foooarte gros o viitoare traumă. Conștiința de sine este un proces LUNG. Nu se termină la 13 ani. Puteam fi împotriva fiului dumneaei tocmai pentru că am fost victimă în situație similară, dar părintele este cel care poate face mai rău sau mai bine în acest caz și apoi, vă spun, nici fiul nu va trăi împăcat cu ce a făcut. Eu am fost împotriva mamei mele doar pentru că m-a tratat cu ură de parcă la 8 ani ai mei trebuia să gândesc ca acum, la 40.
Soare Fericire
Soare Fericire Elena Cristina Cojocaru total de acord cu tot ce ai scris.
Alexandra Ghiran
Alexandra Ghiran Protecția Copilului nu ar trebui sa fie un “bau bau”, scopul este în primul rând să prevină despărțirea copilului/copiilor de părinți , au angajați psihologi care pot oferi gratuit suport, consiliere. Problemele nu trebuie ascunse sub preș, ci acceptate, recunoscute pentru a solicita și beneficia de ajutor.
Corina Dc
Corina Dc Stimata doamna cautati cat mai repede un psihoterapeut care sa aiba experienta in relationarea cu copii si care prin teste proiective, psihodrama, joc de rol sau joc in nisip sa poata extrage cu diplomatie informatii de la copii dumneavoastra legate de motivatie si impactul emotional al gestului. precum si despre intensitatea si insemnatatea lui pentru ei. Instalati un antivirus cu functia de control parental si faceti setarile necesare. Verificati anturajul baiatului. Modul cum gestionati situatia acum determina viitorul familiei dumneavoastra si al copiilor ca indivizi.
Elena Cristina Cojocaru
Elena Cristina Cojocaru Va trebui să vă găsiți puterile dv ca părinte și absolut în egală măsură tatăl copiilor, tații care se așază cumva în umbră mai mereu, pentru a discuta cu copiii, cu căldură. Pe vremea în care eu aveam 8 ani nu erau nici internet nici anturaj prost al fratelui meu și tot s-a intâmplat. Este mintea neinstruită și iscoditoare, lipsa de discernământ a copiilor împreună cu impulsurile fizice. Well, mai întâi de un psiholog bun, copiii aceia au nevoie de o discuție bună, caldă cu părinții, și explicarea limitelor și a consecințelor. Copilul, chiar dacă găsiți cel mai tare psiholog din oraș, va avea nevoie ÎN PRIMUL RÂND să afle, să simtă că nu e dat la o parte din sufletul părintelui său. Asta ca să nu se ajungă la mai rău. Manifestarea asta nu e similară cu “ai făcut ceva bun sau ai făcut ceva odios si eu sunt ok cu ce ai făcut”, ci “ai o vârstă suficient de mică încât să depindă și de mine, ca părinte, gestionarea greșelii tale, și eu oricum sunt aici pentru tine.”


Lasa un comentariu

Un Mesaj la “Am un băiat de aproape 13 ani și o fetiță de 7 ani. Fetita mi-a povestit niște lucruri îngrozitoare. Fratele ei a încercat să facă sex cu ea…”

  • Anonim spune:

    Vă mulțumesc din suflet pentru atenția acordată… Am aflat de aceste lucruri acum 3 zile și de atunci nu pot să mă liniștesc sub nici o formă. Am fost alături de copii în orice moment, la orice intrebare care mi-a fost adresată am incercat sa le răspund cum am știut mai bine. Băiatul este la un colegiu foarte bun din oraș și învață foarte bine. Accesul la internet este limitat si filtrat în locuință. Am discutat cu el despre sex, ce înseamnă, unde se ajunge ce se intampla cu organismul lui în această perioadă…toate la cererea lui. Cu fetița nu am vorbit niciodată despre asta pt ca am considerat că este încă prea mică. Încă nu imi vine să cred ce s-a întâmplat și va rog sa ma credeti îmi este foarte greu să mă exprim in cuvinte ceea ce simt…dragostea mea a fost în egală măsură pt amândoi…iar acum nu mai știu…o văd pe fetiță afectată de ceea ce s-a întâmplat și ma doare …ma doare când o aud spunându-mi că îi este frică de fratele ei…dar totuși îi mulțumesc Domnului că avut curaj să vorbească despre ce s-a întâmplat. Inteleg de la d-voastra ca pt el a fost o explorare sexuală dar nu inteleg de ce a experimentat cu sora lui ? Si nu, nu sunt de acord și nu mi se pare normal ce s-a întâmplat…am incercat sa ii cresc cu bun simț să devină în viață oameni frumoși și buni…fără frustrări, fără traume…dar din pacate un copil nu vine la pachet cu instructiuni de creștere…învățăm împreună din greșeli și reușite…Imi pare nespus de rau ca l-am lovit când am aflat isprava…dar pur si simplu am fost socata…știu că nu e o scuza. Suntem o familie în care tatăl este plecat cu serviciul și lipsește de acasă câteva zile pe săptămână dar în cele în care este acasă suntem împreună discută cu copiii, nu este violent și își dă și el tot interesul pt ei. Credeti-ma va rog ca mi-a trebuit curaj să vin să vorbesc despre aceste lucruri….nu știu dacă sunt singura în această situație dar caut o soluție cu disperare să încercăm să trecem peste ceea ce s-a întâmplat și să redevenim la fel ca înainte. Nu văd protecția copilului ca pe un bau bau…dar în același timp imi este teamă…nu aș vrea să îi supun altor chestionare, nu știu peste ce fel de om as putea da …As vrea sa putem merge toți 4 la un psiholog să ne învețe și să ne ajute să trecem prin asta…fără prea multe complicatii, fără sesizări…să fie confidențiale ședințele noastre …credeti ca se poate? Dacă totul este confidențial as mege si mâine….ca tare imi este greu și sunt conștientă că singuri nu putem să reușim. Vă mulțumesc încă o dată pt atenția acordată! Sper să nu mai simtă nici o mama ceea ce simt eu…

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita