Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Am suspiciune fata de oameni. Cand incep sa socializez cu diverse persoane, ajung sa cred ca ma ridiculizeaza sau ma vad ca pe o ciudata. La serviciu stau in biroul meu si nu socializez cu colegii.

  98 vizite

Actualizat: 05 august 2015 | 5 raspunsuri
Mesaj anonim, prin www.terapeuti.ro:

Am o problema care persista, in special recent, in legatura cu suspiciunea fata de oameni. Cand schimb mediul in care imi desfasor activitatile zilnice(serviciul, colegele de sala) imi ia ceva timp pana ma acomodez si incep sa socializez cu persoanele respective insa apoi incep sa cred ca aceste persoana ma ridiculizeaza sau ma vad ca pe o ciudata. Aceste ganduri ma streseaza si ma fac sa mi controlez excesiv comportamentul si sa fiu mereu in alerta. In plus,din acest motiv stau in biroul meu si nu socializez cu colegii. Mentionez ca traiesc intr un mediu multicultural.
Simt ca problema persista si din cauza ca in general tin cont de parerea celorlati despre mine. Eu nu urasc sa socializez, sunt si intr o relatie, insa in societate aceste ganduri ma fac anxioasa si nu stiu cum sa scap de ele.
Astept sfaturi utile de la dumneavoastra.

din ce ne-ati scris pare ca va este teama de parerile celor din jur… poate teama de a nu fi respinsa care poate duce la ceea ce simtiti acum? Eu v-as sugera sa explorati aceste ganduri care va fac anxioasa impreuna cu un psihoterapeut… ganditi-va ca este o dezvoltare personala. Succes! ;)
 1
Consider ca, in primul rand este vorba de neincrederea in dvs, de teama ca cei din jur nu va percep la adevarata valoare si din acest motiv apare teama de a fi judecata, neacceptata de cei din jur. Ar trebui sa va ganditi ca nu toti trebuie sa va accepte, ar trebui sa va comportati asa cum sunteti dvs, sa va aratati personalitatea, usor, discret si va asigur ca veti avea si prieteni, ca vor fi o multime de oameni care va vor placea asa cum sunteti si cu defecte si cu calitati.
 1
Cel mai bine ar fi sa apelati la un psiholog, sau daca vreti sa va oferiti o provocare si mai mare, sa participati la un grup de dezvoltare personala. Este posibil sa aveti o structura mai anxioasa ca si baza, insa se poate tine sub control si puteti invata diverse tehnici prin care sa preluati controlul asupra acestor ganduri si sentimente si sa nu le lasati sa va domine. Daca alegeti sa nu faceti nimic exista riscul ca, odata cu trecerea timpului, mecanismele de aparare si de control pe care le aveti construite sa slabeasca, iar situatia sa se inrautateasca. Deci, parerea mea, actionati acum.
 1
Este vorba de propria ta viziune, de STIMA DE SINE. Studiaza subiectul… Se formeaza in copilarie, si este rezultatul, sau ecoul, vocii MAMEI TALE. Tiparele mamei tale fac parte acum din personalitatea ta. Anxietatea mamei tale a devnit si a ta. E putin de muncit sa schimbi, la varsta adulta, acest tipar limitativ si disfunctional, dar daca VREI asta cu adevarat, o poti face.
A(vea)m si eu problema asta. In sensul ca as avea-o si acum daca as schimba mediul (serviciul, colegii). Fiind insa vechi in post, trec peste problema cand ma gandesc la cat de “mult” ii judec eu pe altii si ce “mare diferenta” face acest lucru: de obicei nu-mi pasa de viata lor, iar daca-mi “pasa”, in sensul ca-i judec, nu intereseaza pe nimeni. Ai prietenii tai care te apreciaza, presupun; cine nu te apreciaza (inca) inseamna ca nu te cunoaste destul :)
Postat în Anxietate, Diverse | Alte probleme, Psiholog / psihoterapeut online
Etichete: , , , , ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita