Sora mea (mama singura) a plecat la munca in strainatate. Eu am avut grija de copilul ei, de la 6 luni. Acum copilul are 2 ani si e foarte atasat de sotul meu și de mine, iar sora mea vrea sa il ia cu ea in Germania. Care sunt efectele pentru el, in cazul mutatului intr-un loc nou, cu persoane noi?

Alexandra Ene Înțeleg ca v-ați atașat de copil și ca ati dori sa rămână cu dvs, însă indiferent cât de greu va este, mamei ii este probabil mult mai greu, și este firesc sa dorească sa își ia copilul aproape, sa îl cunoască și sa creeze o legătură. A lua un copil de lângă mama lui împotriva voinței ei nu este permis decât în cazuri de abuz.

Mihaela Zaharia Foarte normal si bine si frumos ca ea vrea sa isi ia copilul cu ea. E copilul ei! O mama trebuie sa stea si sa aiba grija de propriul ei copil. Asa e normal si in lumea oamenilor si in cea a animalelor. Oamenii au uitat ce e firesc. Nu mi-e clar cine va sta cu el daca ea va lucra, probabil il va da la cresa/gradinita in timpul zilei. Dar chiar si asa e cel mai bine pentru copil sa fie cu mama lui adevarata. Si cu cat varsta e mai frageda, cu atat mai bine. Cu atat mai mult la varsta asta pentru un copil e mult mai important sa fie fizic alaturi de mama lui, are nevoie de contact tactil, sa fie luat in brate, imbratisat, pupat, are nevoie sa ii stie mirosul, etc. – ceea ce nu se poate intampla prin video-call. Daca ea nu are rabdare de felul ei, puteti sa o ajutati spunadu-i cum ati procedat dvs cu el ca sa va intelegeti, traducandu-i toate cuvintele pe care le foloseste el, dandu-i carti, articole, filmulete despre educatia copiilor, etc. In nici un caz sa o acuzati. Are tot dreptul din lume sa fie mama lui. Inteleg ca v-ati atasat de el, dar daca tot v-a placut atat de mult sa il cresteti, puteti sa faceti voi doi un copil pe care nu vi l-ar lua nimeni. Banuiesc ca undeva voi o vedeti pe ea tot ca pe un copil si v-ar prinde bine sa va schimbati imaginea asta: ea nu e copilul vostru si copilul ei nu e al vostru. A crescut intre timp de cand a murit mama voastra, acum e femeie, are un copil, s-a descurcat singura un an jumate intr-o tara straina, e in stare sa se descurce in alta tara straina avand grija de copil, deci, acordati-i mai mult credit, ea nu mai e demult un copil! Iar daca va e teama ca ea nu va mai trimite bani sa terminati casa, probabil avand grija de copil acolo cheltuielile vor fi mai mari si va putea trimite mai putini bani. Sau cine stie, va intalni pe cineva acolo si va hotari sa ramana sa isi intemeieze o familie. Iar atunci va trebui sa va descurcati voi singuri cu banii. Ceea ce nu e rau, va ajuta sa va separati vietile asa cum e normal. Succes!

Carmen Sorici Chiar dacă copilul nu vorbeşte, el are nevoie de mamă, probabil situaţia este mai complicată decât descrierea oferită. Este posibil ca lângă dumneavoastră să aibă cele mai bune condiţii, însă peste ani s-ar putea să dezvolte o traumă de abandon, indiferent de ce i se va explica, el se va simţi ca un copil respins de mama sa, probabil aţi auzit de problemele copiilor ai căror părinţii lucrează în străinătate. Da, aveţi dreptate , ar putea avea probleme de adaptare, dar nu mai multe decât copiii care se mută cu familia în alt oraş sau cei care merg la creşă de exemplu.Este firesc să aveţi temeri şi avînd în vedere că aţi fost ca o mamă pentru sora dumneavoastră poate ar fi bine să îi daţi puţină încredere, să o lasaţi să devină o mamă mai bună, uneori prea mult ajutor nu le face bine celor din jur şi nu vă ajută nici pe dumneavoastră, vă poate crea discuţii în familie. Chiar dacă simţiţi că trebuie să vă ajutaţi reciproc foarte mult ca o familie unită, este bine să faceţi o demarcaţie între cele două familii, este un semn de maturitate, de dezvoltare şi să ieşiţi din această dependenţă unii de alţii care dacă la început a fost benefică acum poate fi toxică, vă poate strica relaţia cu sora pentru care aţi făcut atât de mult, chiar cu soţul la un moment dat, este bine ca fiecare familie să aibă drumul său aşa cum doreşte. şi să o sprijiniţi cât se poate în deciziile ei.Succes!

Cristina Hazulea Sunt multe de luat in calcul! De ce a plecat sora dvs. sa lucreze si nu dvs. sau sotul dvs. Ea avand un copil mic totusi! Ii oferiti credit si valoare ei ca persoana/ mama? Va ganditi la sentimentele copilului sau ale dvs. Cine ar suferi mai mult daca el ar pleca cu mama lui? Dvs. sau el? Daca ar fi stat ea langa el reusea sa-l intelega asa cum il intelegeti dvs, ar fi devenit poate o persoana mai rabdatoare? Incercati o consiliere in primul rand pt dvs. Sa va dati seama de ce nu ati renunta la un copil, care nu e al dvs. E normal si firesc ca ea sa vrea sa-si ia copilul langa el.

Terapeuti.ro RĂSPUNS DIN PARTEA PERSOANEI CARE A PUS ÎNTREBAREA (Alexandra Ene, Mihaela Zaharia, Carmen Sorici, Cristina Hazulea): “Am vazut acum deducerile cares e fac dar intrebarea mea era alta:
care sunt efectele pentru copil de vârsta lui in cazul mutatului intr-un loc nou, cu persoane noi.
Teama mea cea mai mare, e șocul emoțional pe care îl va suferii cel mic (singur- fără nimeni familial și intr-o țara straina, casa noua, Gradinita noua, etc) și ce efecte poate avea el.”.

Alexandra Ene Îmi cer scuze, cred ca nu am citit corect întrebarea. Ca sa va răspund, depinde mult de copil și de cât de confortabil este cu mama lui. La vârsta pe care o are, probabil nu are încă prieteni de care sa fie atașat, în schimb nevoia de a fi acceptat și dorit de mama exista în aproape toți copiii, chiar și dintre cei care nici măcar nu își cunosc mama. Totuși, una peste alta situația este complexa și nu toți copiii sunt la fel. Un specialist care v-ar vedea interacționând față în față de câteva ori ar putea sa își facă o idee mult mai buna

Cristina Hazulea Un soc emotional poate avea si mergand in tara la gradinita sau NU! Copii se adapteaza mult mai repede ca adultii. Depinde foarte mult de pregatirea “emotionala” din partea familiei. Dar nu inteleg de ce ziceti ca e singur, fara cineva familial!?! E impreuna cu mama lui in primul rand. Va recomand sa consultati un psiholog/psihoterapeut din localitatea si sa discutati direct cu el.

Mihaela Zaharia Da, nu o sa ii fie prea confortabil, decat daca ar sta la dvs fara nici o schimbare, dar oricat de greu i-ar fi acum, i-ar fi si mai greu daca mutarea s-ar face cand va fi mai mare. Dar daca il iubiti atat de mult, n-ati putea merge dvs cu ei sa stati vreo doua saptamani sa faceti transferul mai usor? Lui i-ar prinde bine sa se acomodeze mai mult cu mama lui inainte iar ea sa fie cat mai dragastoasa cu el. La gradinita/cresa depinde ce mediu gaseste. Daca e lasat singur sa planga nu o sa-i fie bine, daca e antrenat la joaca cu alti copii si jucarii, nu va simti cand trece timpul. Depinde si de el cum reactioneaza in colectiv, cat e de sociabil, de curios. Fiindca e mic e mai bine ca o sa invete limba de la sine si foarte repede. In plus e bine sa aiba cu el lucruri familiare, paturica, jucarii de plus, farfurioarele din care mananca si sa nu fie lasat sa doarma noaptea singur. Si sa fie tratat cu multa blandete.