Mesaj:
Buna ziua,
Am nevoie de ajutorul si sfatul dumneavoastra in aceasta chestiune presanta pentru mine. Numele meu este Cristina, 30 de ani, studii superioare, mama a unui copilas de 6 luni. Si acum incep…
In luna Ian 2013 l-am cunoscut pe tatal copilului, la vremea ceea avand 29 de ani, (fara loc de munca, dependent de ruleta) ne-am indragostit nevoie mare la prima vedere, dupa o luna am ramas insarcinata. Si de aici potopul. In perioada de 8 luni si jumatate (Ian2013 Oct 2013) cat am stat la el eu am muncit, el nemuncind, in luna Sept tatal lui spunandu-mi de ce nu platesc ai mei datoriile la intretinere, banii mei, integral, ducandu-se pe mancare si toate celelalte. In secunda aceea nu am plecat desi in forul meu interior am simtit sa fac asta, pentru ca eram in perioada in care hotarasem in capul meu sa ii mai acord o sansa vreme de 3 sapt sa vad daca se trezeste la realitatea curenta, sarcina avansa, el nu muncea, eu il presam sa faca ceva pentru noi, el nimic, dupa care mi-am luat talpasita. Pana sa nasc a castigat la ruleta 2000 dolari care… evident ca s-au reintors acolo, in contextul in care ar fi putut contribui la cheltuielile de nastere si ce mai era de platit, dar nu a facut o.
Mentionez ca in perioada aceea analizele mi-au iesit prost, eram suspecta de hepatita, desi pana la urma s-a dovedit a nu fi nimic, totul de la stress si griji, analize pentru care ai mei au platit. Am nascut in Noiembrie cu ajutorul integral al parintilor mei, el sau ai lui neparticipand cu absolut nimic la nasterea copilului sau cheltuielile de dinainte.
Iarasi pe toata perioada sarcinii numai liniste nu am avut, eram presata sa fac avort de ai mei si ai lui, evident ca nu l-am facut, tatal lui ma sicana, cireasa de pe tort fiind faza cu cerutul bamilor pentru intretinere, in loc sa l determine pe fiul sau sa faca ceva cu viata lui, sa ne casatorim, sa ne pregatim ca familie, sa adune bani. Nu. Nu a fost asa.
Bun… Acum urmeaza partea si mai "frumoasa". Cu o zi inaintea externarii am decis sa ma intorc acasa pentru ca nu aveam nici un suport din partea lui, nu muncea, cu ruleta tot juca, si m am gandit la binele suprem al copilului desi in sufletul meu mi a fost tare greu sa accept acest esec si poate nici acum nu l-am acceptat, acela de a nu avea o familie, a fi maritata, si copilul sa nu aiba tata. In certificatul de nastere nu am vrut sa l trec, poate din orgoliu ca nu ne am casatorit, el in continuare sicanandu ma ca ce "el este un strain?" In momentul de fata munceste, e drept, de o luna, in strainatate.
Ai mei nu il sufera nicicum,din tigan nu il scot, este un pic mai inchis la piele, dar nici el si nici ai lui nu recunosc cum ca ar apartine etniei, eu nu ii sufar pe ai lui si mai nicicum ca urmare a comportamentului din timpul sarcinii. El doreste sa fie tata si in acte si sa ne casatorim, cel putin la nivel verbal, cum au fost de altfel si celelalte vorbe ale lui ca… Verba volant si anume.
Eu una nu mai stiu ce vreau de la el. Toata perioada asta m-a transformat, m a facut sa vad viata altfel, sa nu mai fiu naiva de dinainte. Problema cea mare este ca intr-o zi gandesc intr un fel, in alta in alt fel… Adica intr o zi m-as intoarce la el, in alta nici sa nu aud de el sau ai lui. Parintii mei mi au comunicat ca daca imi da prin cap sa ma impac cu el pot sa uit ca am parinti, vor considera ca am plecat in Alaska definitiv. In fiecare zi maica mea imi spune ca ma distrug daca il aleg pe el, si asta din luna Aug, ca totul va fi negru pentru mine si copil, ca imi va lua copilul, ca asta e de fapt un teatru pt a obinte copilul, ca el azi munceste maine cine stie, ca o sa mi l educe tatal lui, si multe. Stand in casa lor trebuie sa respect ceea ce spun ei, nu vor sa l lase sa si vada copilul, pana acum am facut o pe ascuns, de 4 ori in sase luni de zile. Si… Ii cred in stare pe ai mei sa considere ca daca am plecat ei au murit pt mine. Bunicul meu din partea mamei nu a mai vorbit cu tatal lui vreme de 25 de ani. Tatal meu s-a casatorit cu mama impotriva vointei mamei lui.
Si stau si ma intreb… Ce am de facut acum pentru copilul meu astfel incat sa nu-l traumatizez, sa nu-l privez de un tata, sa nu ma tarasca prin tribunale, caci se pare ca ar putea-o face, sa am o viata implinita, sa ma marit, sa fie bine pentru toata lumea, dar in primul rand pentru copil, apoi pentru mine, si restul pe locul trei.
Va rog mult sa-mi dati o idee, sugestie, cuvant de alinare. Va multumesc.

Daca vrei ca copilul tau sa ajunga un lenes, jucator de ruleta, ramai cu tatal, are ce invata de la el in sensul asta! Dupa ce exemple vrei sa se modeleze copilul tau, ale tatalui ruletar si parintilor lui, sau dupa parintii tai?

Sunt f multi barbati care iubesc copii si sunt responsabili. De ce va tot agatati de tatal copilulul care nu face altceva decat sa va distruga viata?

In cazul expus de dvs. sunt foarte multe lucruri de comentat.Din experienta mea de parinte in primul rand si psiholog in al doilea, va pot spune ca exista doua categorii de parinti si anume parintii asumati si parintii desemnati. Se pare ca tatal copilului dvs. face parte din cea de a doua categorie, ceea ce inseamna ca un tata desmnat este acela care nu are disponibilitate in raport cu cresterea si educarea unui copil, cu toate ca este si al lui. Important este ce va doriti in acest moment si ce alegeri faceti.Nu va lasati influentata de ceva ce va poate afecta . Este strict responsabilitatea dvs. aceea de a lua decizia corecta, insa nu uitati un lucru, toate includ si copilul. Daca tatal este unul desemnat , cred ca ii faceti o favoare copilului privandu-l de prezenta acestuia.Este mai trumatizant pt. un copil sa aiba un tata dezinteresat decat unul cu care nu are o relatie tata-fiu/fiica.

In acest caz e bine sa te gandesti ce educatie vrei pentru copilul tau.Timpul trece si de obicei lucrurile nu prea se indreapta ci doar se amplifica.Stiu ca esti puternica si asta conteaza sa iei o hotarare buna pentru copilul tau si de ce nu si pentru tine.