Mesaj:
Buna ziua! Ma numesc Viasu Ionut, am 32 de ani si sunt din Timisoara. De ceva vreme am inceput sa am probleme in cuplu in sensul ca nu prea mai reusesc sa comunic cu sotia, izbucnesc tot mai des si fac un motiv de cearta din orice. Lucrul cel mai ciudat e ca dupa ce am aceste iesiri nervoase si ma cert cu ea, imi dau seama ca nu e normal sa izbucnesc asa din orice lucru marunt si regret ca m-am certat cu ea si imi doresc sa nu ne mai certam dar de fiecare data cearta incepe de la mine. Lucram la acelasi loc de munca dar in departamente diferite si cu program de lucru diferit in sensul ca ea lucreaza program de zi de Luni pana Vineri la birouri iar eu lucrez in ture in linia de productie. Inainte sa o cunosc pe ea, adica pevremea cand eram copil si apoi adolescent, mama mea a fost foarte autoritara cu mine in sensul ca intotdeauna ma imbraca numai in haine potrivite mai degraba unui om varstnic si nu unui adolescent si daca indrazneam sa o contrazic nu numai in privinta hainelor ci si a altor lucruri pe care voia sa le fac, de cele mai multe ori ma lovea. Eu am fost mai slab la invatatura si de mic am fost diagnosticat cu gandire lenta spre deosebire de sora mea care invata mult mai bine si era premianta si careia de fiecare data cand cerea ceva i se faceau toate voile. Acum revenind la problema mea, in prezent nu stau cu parintii ci am propriul apartament si stau doar cu sotia. Inca de cand am cunoscut-o pe sotia mea, mamele noastre dar mai ales mama si fratele ei au incercat sa se bage in relatia noastra si sa ne desparta. Sotia mea are doi frati, ambii mai mari decat ea din care cel mai mare a fost diagnosticat inca de mic cu retard mintal. Fratele mijlociu a fost foarte autoritar cu ea si cu parintii ei si tot timpul au facut numai ce a vrut el. In momentul de fata ea si fratele mijlociu nu-si mai vorbesc. Desi s-a asternut linistea de ceva vreme si rudele noastre nu se mai baga in relatia noastra, eu i-am reprosat foarte mult sotiei mele ca i-a lasat pe ai ei sa se bage intre noi si mai ales pe fratele ei mijlociu care ajunsese sa ne caute in dulapuri cu ea de fata atunci cand eu nu eram acasa. Problema e ca aceste lucruri au trecut si ne-am distantat destul de mult de ai nostri dar de fiecare data cand eu incep o cearta ii reprosez mereu lucrurile din trecut si vreau sa scap de acest reflex si nu reusesc. Imi doresc din tot sufletul sa nu ma mai cert cu ea pentru ca o iubesc si ne leaga foarte multe amintiri frumoase si vreau sa raman cu ea dar cred ca suntem foarte aproape de un divort. Va rog din suflet sa ma ajutati cu un sfat. Va multumesc anticipat. O zi buna!

ma gandesc ca ar fi posibil ca, acum fiind casatoriti, sa o percepeti pe sotie cu atat mai asemanatoare cu mama dvs fata de care s-ar putea sa aveti sentimente de razbunare/descarcare/etc., asta la un nivel inconstient. Mergeti impreuna la un terapeut de cuplu unde sa puteti ‘pune pe masa’ tot ce nu ati reusit sa rezolvati pana acum. Succes!

Da, este un motiv pentru care "nupoţi" evita cearta: este nevoie să afli ce anume te provoacă să adopţi un astfel de comportament. Este o măsură de protecţie? Un mod de a controla? Un mod de a pedepsi pe cineva? Te eschivezi de anumite responsabilităţi? Este un tipar comportamental învăţat şi pe care nu-l poţi controla? Este "locul" potrivit pentru a-ţi dovedi puterea, un câmp de luptă pentru voi doi? Poţi afla toate astea în terapie, încearcă!

Buna Ionut. Am senzatia ca e ceva ce nu ne-ai spus si poate fi esential in toata povestea asta. Ce altceva se intampla la munca? E ceva ce te face sa simti ca pierzi controlul? Iti spun asta pentru ca in momentul in care izbucnesti tu preiei controlul, chiar daca la momentul respectiv nu ar fi nevoie, insa tu o faci ca un exercitiu de putere, parca sa te autoconvingi ca poti stapani, chiar si cu forta. Practic spui ca sotia ta era mult prea permisiva cu rudele ei, in special cu fratele mijlociu, care o trata de parca nu avea niciun drept la replica (iti suna cunoscut?). Atitudinea sotiei tale iti aminteste de atitudinea ta si atunci intri in pielea mamei tale, folosind aceleasi mijloace dure de control al situatiei, dar care, iata, in cazul tau au dat rezultate. Din pacate, se pare ca "reteta" nu functioneaza si la voi doi. Fara sa vorbesti cu un terapeut despre ce traiesti, nu ai cum sa descoperi adevaratele resorturi interioare care declanseaza totul, deci fa-ti curaj si suna un terapeut. Numai bine!

Abordati un psihoterapeut de cuplu!