Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:

Buna!Chiar dacă pentru mine nu prea a fost o zi buna…
Știți cum e să aveți o migrenă? Ei, bine nici eu nu știam și poate nici acum nu stiu dar asta cred pe moment.( Cum cred de altfel ca am toate bolile posibile )acum lăsând gluma la o parte chiar mă simt rau..de fapt, de mai bine de 3 săptămâni mă simt groaznic…. Nu-mi amintesc să mai fi avut stări atât de proaste. Si nu… nu mă duc la psiholog…Am fost de vreo 2 ori… Am plecat mai deprimată decât am venit.respectiva doamna credea că fac mișto de dânsa sau ca am vizitat-o ca sa scap de școală si nu înțelegea de ce o deranjez( chiar dacă am plătito..aveam si varianta sa n-o plătesc ( eram eleva,dar scumpul meu medic de familie a zis pe vremea aia sa citesc cărți de psihologie si sa las psihologii.. si asa am făcut dintr-un timp… Începusem să citesc.dar nu neapărat dezvoltare personala ci arta seducției, secretele comunicării și multe chestii despre sex.
Eram virgina pe atunci si încercam să par altfel. Mereu am încercat să par rea sau altfel decât eram. Adevărul e că acum nu mai stiu cine sunt… N-am știut niciodată ce vreau cu adevărat dar faptul că nu stiu cine sunt mă deprima. Îmi amintesc cine am fost…Si atat.
De mai bine de 2 luni trăiesc o viață tristă care nu stiu de ce mă obosește.
Nu-mi mai place nimic… Nu mă mai mulțumește nimic.. nu vreau să fac nimic. Îmi e super greu să mă trezesc din pat, nu vreau să merg la facultate, nu vreau să muncesc si anul trecut toate lucrurile astea mă entuziasmau.nici măcar cititul nu mă mai atrage. Trag de mine pentru orice activitate. Chiar si pentru mâncat… m-am surprins ieri (când am stat toată ziua in pat imobilizată de gândurile cotidiene si de imaginația cu filmele pe care mi le făceam… ) simtind ca mi-e super foame am preferat să fumez în loc să mănânc… Si nu exagerez când spun super foame… Până la 16 nemancata… Si aveam mâncare în frigider. Uneori nu înțeleg de ce îmi fac singura rău…
Simt cât de rău îmi e după ce fumez( mai ales când sunt nemancata… Mă ia așa o stare de moleseala urata) si totuși continuu să fumez… Gândindu mă la plămânul ala care se stinge ușor ușor, la tartru care se formează pe dinții mei..
Ma rog, nu stiu ce e cu mine….
Nu mai sunt deloc atentă. Nu înțeleg ce se petrece în jurul meu. Când ies undeva abia aștept să ajung acasă să fiu singura sub pătură si sa ma gândesc la N.. primul meu iubit… care nici măcar nu m-a crezut ca am fost virgină si care am senzația că vrea doar să se culce cu mine. Când suntem doar noi 2 după ce terminăm, mă ignoră total… De parcă nici n-ar exista. Se uită la meci sau se apuca să vorbească la telefon…
Si cu toate astea eu sunt convinsă ca-l iubesc.l-am părăsit pentru că nu mai suportam. Nu i-am spus niciodată ce ma deranjează sperând să si dea singur seama.. Dar nu e rudă cu Nostradamus si nici el nu înțelege nimic din ce mă deranjeaza.uneori cred că nici dacă ar înțelege nu s ar schimba nimic. Alteori cred că și el ma iubește..
Cel puțin în visele mele el ma iubește.. si îmi imaginez asta în fiecare zi… Mi. Am făcut propria lume imaginara… Poate de aia îmi si place când sunt singura. Când sunt la cursuri trebuie să mă prefac că mai si înțeleg ce mi se spune în timp ce mi imaginez cum fac dragoste cu N..
Azi m am văzut din întâmplare cu un amic. L-am luat în brațe și i-am spus că seamănă izbitor cu N îmbrăcat așa..lui îi place de mine dar știe că eu nu-l vreau.
Totuși la un mentdat mi a zis sa-l mai las sa ma sărute ca acum 5 minute. N-am simțit cand m-a sărutat înainte și i-am spus. El m-a întrebat dacă sunt drogata… Si nu e singura persoană care mă întreabă asta.
Si ca să închei.. îmi e foarte dor de N! Si nu stiu ce sa fac.. sunt complexata. Mă tot gândesc că nu-s destul de buna pentru el.ca poate n-am nimic altceva mai bun de oferit decât sex,poate n-are ce vorbi cu mine si de aia prefera alte activitati. Si nu stiu cum as putea sa devin mai buna. De fapt începusem să citesc tot ce mi pica în mana, să fac sport ptr tonifiere, fese bombate, abdomen plat, să mai citesc despre gramatica…aveam în plan să urmăresc si meciurile Dar văzând că e greu am renunțat înainte să apară vreun rezultat . Mi-am imaginat cât de mult mă iubeste N si m.am pus să dorm văzând că nici acum n-am niciun mesaj de la el…
Apoi, m-a căutat..ne-am văzut. Dar nu pare să se schimbat prea multe… A, doar eu… Nu am mai vrut să mă culc cu el. El tot nu vorbeste ( în general devenea mai vorbăreț după ce făceam sex… Dar dacă nu facem nimic…el e surprins și mă întreabă de ce nu mai vreau cu el… Iar eu nu am cum să i explic… Crede că nu mai sunt atrasă de el… O prostie )
Revenind.. e normal să am o lume imaginara Roza si să o resping pe cea reală ?cum as putea sa încetez să i fac filme ? Ps : n am prieteni și nu știu cum să i fac, mă simt ciudat sa ies afară singura. Sunt destul de îngrijorată. Aveți vreo idee ce e de făcut…? Nu mă aștept să stea cineva să-mi citească tot românul si sper sa nu primesc mesaje similare cu ,, mergi la psiholog sau si mai… La psihiatru! " Mersi anticipat!

Nu sunt psiholog dar doresc sa iti dau un sfat din experienta personala. Dupa ce am trecut prin ceva asemanator a durat ceva timp sa imi revin si asta s-a intamplat dupa ce am invatat ca nu trebuie sa ma schimb pentru X sau Y. Daca doresc o schimbare o fac pentru mine, nu merg la sala de dragul iubitului, nu imi imbunatatesc vocabularul de dragul unui prieten…Daca cineva nu ma accepta asa cum sunt inseamna ca nu este pentru mine. Daca vrei ca viata ta sa se schimbe o poti face dar este nevoie de timp. De mare ajutor pentru mine au fost si clipurile video ale doamnei Loredana Latis

Mulțumesc pentru răspuns!
Faza e ca nu vreau să mă schimb pentru cineva… Asta îmi spun că nu mă simt bine in situația în care sunt si ca sa ma motivez îmi spun că măcar pentru el( el nu-mi cere să mă schimb, el nici măcar nu știe ce gânduri mă bântuie…) S-o fac. Si merge câteva ore.. apoi revin la starea inițială…
Încep un lucru si nu mai vreau să-l termin….

Nu cauta singuratatea ,iesi cu prietene gaseste-ti activitati stai cat mai putin in casa singura …incet -incet trece si atunci vei regreta aceasta suferinta ! De trecut trece …

Mersi pentru răspuns! Problema e ca n-am cu cine sa ies. N-am prietene iar colegele sunt doar colege…. Iar activități… E ciudat sa participi singura la chestii în care majoritatea se cunosc….te simți exclus… De aia si evit excursiile. Sunt cercuri, bisericuțe si eu..aiurea..

In orice situatie comunicarea este de aur. Asa cum ai spus si tu prietenul tau nu este Nostradamus, deci nu iti poate ghicii gandurile. Tragi concluzii in locul lui. De unde stii ca nu te-ar intelege dupa o discutie deschisa si sincera? Incearca si aceasta varianta comunicarii. Ce ai de pierdut? Spui ca nu ai prieteni .. insa cand colega mea ti-a propus sa nu stai singura, ai gasit o gramada de motive CONTRA (E ciudat sa participi singura la chestii în care majoritatea se cunosc….te simți exclus… De aia si evit excursiile. Sunt cercuri, bisericuțe si eu..aiurea). Draga Jamine lumea ta imaginara este un mecanism de aparare costruit de tine, pentru a face fata acestei situatii. Uiti ca fiecare situatie are mai multe solutii. Tu esti blocata doar pe o solutie. Sunt sigura ca daca o sa cauti in interiorul tau o sa gasesti abilitati care o sa te ajute sa treci peste aceasta etapa a vietii tale. Asadar ca o concluzie incepe cu comunicarea.. este primnul pas, atat fata de iubit, cat si fata de prieteni si o sa vezi schimbarea. Bafta!