Mesaj anonim de pe www.terapeuti.ro:Bună ziua,
Nu mi-e ușor să scriu aceste rânduri, este pentru prima dată când trec prin așa ceva la cei 38 de ani ai mei și simt nevoia să mă destănui cuiva (aici) că altfel o să înnebunesc. Recunosc că îmi plac bărbații de la 12 ani, fac 39 de ani luna viitoare, sunt un tip cu capul pe umeri din București. Nu am fost atras de femei niciodată, oricât aș fi vrut. De un an și jumătate (iunie 2015) am avut o relație plăcută de prietenie fără nici un fel de obligații reciproce cu un băiat superb, agent de pază la o firmă. L-am cunoscut în urma unui anunț postat pe net primăvara anului trecut. În tot acest timp, m-am întâlnit regulat cu el seara târziu la el la muncă unde ne simțeam bine câteva ore. Mă suna el când să vin, eu nu-l sunam să nu-i fac probleme. De multe ori nu aveam chef, el avea și vrând-nevrând mă duceam să-i fac pe plac. Totul din simpla plăcere a amândurora. Plecam de la el fericit, mulțumit. Au trecut câteva luni și îmi spune că nu mai dorește să ne vedem. Îi respect dorința, nici eu nu insist și nu mă arăt afectat în vreun fel. A trecut o bucată de timp și primesc un telefon de la el și mă întreabă dacă vreau să mă duc să-i fac o vizită la muncă, era în tura de noapte. Bucuros, am acceptat. Precizez că întâlnirile noastre acolo la societatea pe care o păzește se făceau oarecum sub un risc, că putea veni cineva, șeful lui sau altcineva și… am răzbit bine de fiecare dată. Și am continuat să ne vedem regulat cu aceeași plăcere ca înainte. Însă cred că am încălcat (acum 2 săptămâni clauzele înțelegerii noastre). Fără să-l anunț, am început să mă duc la el, se arăta un pic surprins și treceam la fapte. Nu s-a supărat niciodată de fiecare dată când m-am dus neanunțat. Zilele trecute, miercuri 7 decembrie după consumarea reprizei dintre noi, mă sună și îmi spune că este ultima noastră întâlnire, că nu vrea să aibă probleme la locul de muncă si ar vrea sa se lase de orientarea gay ramand doar cu atractia fata de femei. Am fost devastat în sinea mea, mai ales că deja simt ceva pentru el după un an și jumătate. Cred că nu trebuia să mă duc neanunțat și poate nu s-ar fi ajuns aici. Ce să fac ? Nu vreau să renunț la el, este un băiat curat, plăcut și vreau să rămân prieten cu el (în afară de sex). Când scriu aceste rânduri, sufăr foarte mult, mă simt singur ca și cum mi-ar fi luat cineva o mână. Eu Mihai – un tip care așteaptă niște sfaturi sincere de la voi ce să facă mai departe vizavi de situația descrisă mai sus. Acest băiat nu mi-a cerut nimic niciodată, ceva material și nici eu lui, așa ceva mai rar întâlnești. Per total imi doresc prietenie simpla si sex cu el mai departe, cum a fost pana acum. Nu-l doresc ca iubit. Acum după o saptamana de la ultima intalnire, imi vine sa ma duc la el sa-i duc tigari sau orice altceva doreste. Pana acum nu i-am luat niciodata, recunosc, nu din zgarcenie sau altceva ci pur si simplu nu ne-am bagat la cheltuieli reciproce mai mari sau mai mici.Doar sex instant la comanda si chef. Poate s-ar bucura ca i-am dus toate astea. Ce sa fac, ajutati-ma ca deja mi-e greu fara el si in general fara un barbat si sex. Nu gasesc asa usor. Presimt ca o sa treaca foarte mult timp pana la urmatorul partener.Precizez ca in acest interval de timp (un an si jumatate cat ne-am intalnit) am avut cateva perioade cand nu mai voiam sa ma intalnesc cu el. Nu ca nu imi mai placea, ci constientizam anormalitatea situatiei si mi-era teama ce turnura ar putea lua in timp. Dezactivam reteaua de telefonie mobila in anumite zile (cand era la munca, deja stiam zilele cand lucra)numai sa nu ma mai sune. Foloseam celalat numar pe care nu-l stia, ca nu i-l dadusem. Ultima stare de acest gen am avut-o la inceputul lui octombrie. Am procedat asa o perioada dupa care am reactivat reteaua GSM fara oprire, m-a sunat din nou si l-am reacceptat in viata mea permanent. M-a intrebat de ce am avut telefonul inchis si i-am zis ca nu am mai folosit reteaua o perioada. Si nu a spus nimic. Sunt pe jumatate vrancean si de cateva ori s-a intamplat sa ma sune cu chef cand eram plecat 2-3 zile pana la Focsani. El imi zicea ca ne auzim data viitoare cand revin in Bucuresti. M-a asteptat de fiecare data. Patrez aparentele, dar simt ca explodez din cauza acestei situatii si nu stiu cum sa-mi echilibrez psihicul si sa fiu ca inainte. Ajutati-ma va rog ce sa fac. Daca l-as mai vedea o data fara sex, doar vorbind civilizat este ca si cum mi-as fi luat o pastila si m-as simti un pic mai bine. A fost prima mea relatie de durata cu un barbat. Mulțumesc.

sugestia mea este tot o explorare psihoterapeutica, in special pe tema ‘nevoia de a avea o relatie cu o persoana de tip obiect’ – spuneti ca nu va doriti decat sex si prietenie din partea lui, fara o relatie serioasa; poate nu asta vreti defapt? Succes!

Puteți face ceea ce este recomandabil pentru orice persoane rezonabile, să discutați deschis. Pot exista soluții alternative, de exemplu să vă întâlniți la un hotel. Doar să aveți capacitatea de a vorbi deschis despre ceea ce vă doriți de la această relație.

Subscru la opinia colegului meu Botezat-Antonescu Radu. Explorati in terapie aceasta nevoie.

Consider ca sedintele de terapie va pot ajuta sa gasiti si echilibrul de care aveti nevoie. Va recomand sa apelati eventual la specialisti de la organizatia ACCEPT. www.acceptromania.ro