Un sfat util va rog!!

Buna sunt Alex si am 20 de ani. De circa 2 luni parca nu ma mai recunosc…
In ce sens: inainte aveam o personalitate directa, fara ezitari in discutii. Ma simt putin jenat si cu o oarecare depresie. Petrec mult timp in casa, iar atunci cand ies si intalnesc niste prieteni/cunostinte, discut cu o oarecare jena si o oarecare teama de a nu vorbi ceva nepotrivit. De obicei eu sunt acea persoana energica si amuzanta, care stie sa se distreze intre prieteni.

Sunt foarte ingrijorat in privinta viitorului meu si ma gandesc foarte mult. Cateodata ma gandesc la multe lucruri deodata si le uit sau le incurc. Tin sa mentionez ca de fel sunt o persoana care nu prea ezit si nu am indoieli in ceea ce fac. Dar acum nu stiu ce se intampla cu psihicul si gandirea mea.

Sunt o persoana atletica, 1.84 si 96 kg, am facut sport o perioada buna, am luat bac-ul anul acesta din prima (fara sa ma implic prea mult) si momentan nu stiu ce sa fac pe viitor. Va rog din suflet sa ma ajutati cu un sfat util pentru a scapa de depresia in care ma aflu si sa-mi recapat increderea si motivatia de altadata !!!

VA MULTUMESC !

Sfatul meu este sa te rogi.daca ai credinta 100%in divinitate…doamne,eu alexandru si al doilea nume da ca il ai de botez,te rog adu mi in viata mea semnele si oportunitatile,resursele si misiunea pe care eu trebuie s o indeplinesc in viata asta pe planeta pamint.doamne indruma mi pasii in fiecare moment si calauzeste ma.cred in singurul meu dzeu,in numele tatalui al fiului si al sfantului duh.doamne ajuta sa fac voia ta. Amin.amin.amin.

Alex, pentru început te-aș întreba dacă ți-ai abandonat rutina sportivă (deoarece sportul ajută foarte mult chiar și în latura psihică) iar dacă da, ce ai zice dacă ai relua sportul practicat, sau o activitate fizică de altă formă?

Poți încerca în modul acesta, sportul fiind un stil de adaptare foarte bun la stres și depresie. Studii atent controlate au demonstrat că exercițiile aerobice (jogging) sunt mai eficiente în tratarea și prevenirea depresiei decât psihoterapia și tratamentele medicale (și da, eu sunt psiholog și îmi iau „pâinea de la gură” când zic cele de mai sus).

Dar poți încerca de asemenea și să vizitezi un psiholog dacă vei observa că sportul nu te ajută (prea mult).

Numai bine, O zi frumoasă!

Florentina-Daniela Ion consider că sfaturile privind ritualurile religioase le poți recomanda doar persoanelor cu deschidere către această latură. Poate Alex nu e practicant, sau e de altă religie, sau chiar agnostic/ateu.

Atletic la 96 de kg??? cam dolofanel. Fa ceva si da jos macar 10 kg si mai vedem.

"dolofanel"? … hmmm… daca mergi strict pe IMC poti avea dreptate dar .. ai uitat de masa musculara si de "greutatea scheletului" … parerea mea

Alex, iti recomand sa mergi sa stai de vorba cu un psihoterapeut. Cateodata, o simpla resemnificare a schimbarilor din viata ta (de ex faptul ca intri intr-o noua etapa a vietii, acum ca ai terminat liceul) poate fi de ajutor. Sint multe de intrebat (de ce bac-ul la 20 de ani, care sint asteptarile / presiunile celorlalti in legatura cu tine, etc), dar dupa o astfel de discutie cred ca vei fi clarificat anumite lucruri si vei putea decide mai bine. Succes si ganduri bune!

pare a fi un impas normal pt 20 ani… incearca totusi sa ajungi sa discuti cu un specialist

E normal sa nu stim la un moment dat ce ne place, ce vrem sa facem. Asa mi s-a intamplat de n ori. Dar am gasit semne pe langa mine, am gasit puterea sa descopar. Am incercat de toate: IT,dans, pictura, design vestimentar, bijuterii handmade, organizare de evenimente, impresariat, psihologie, design interior, medicina, actorie… m-au incantat la un moment dat toate si le-am facut. Apoi am descoperit ce imi place, si am adus la un loc toate elementele.

Creativitatea mea prezenta in toate, gandirea din mai multe perspective, dorinta de a face bine, nevoia de a sta printre oameni, nevoia de o lume dinamica si libertatea in gandire le-am impreunat si am ajuns sa fiu Specialist Marketing si PR.

Nu a fost usor deloc. Am avut multe perioade in care nu stiam ce sunt sau ce imi place. Eram un strain incorpul meu. Am urmat semnele. M-am luat mult dupa ce mi-a placut in oamenii de langa mine, si am vazut ca ma simt tot mai vie, m-am redescoperit in ei. Nu este apa de ploaie cand se spune ca ne place la cei de langa noi lucrul pe care il detinem si noi.

Lupta in descoperirea mea nu a fost usoara, dar datorita ei astazi sunt aici. Sunt ceea ce simt, fac ceea ce ma face sa ma simt eu. Iar asta e cel mai de pret lucru, si cand mai pui ca fac si bani din ceea ce imi place deja este un echilibru perfect.

Multi oameni m-au descurajat in tot ceea ce am vrut sa fac ca e pierdere de timp, ca mori cu creativitatea de foame, ca mori alergand dupa contracte de tot felul. Ei bine, am demonstrat tuturor, inclusiv mie pentru ca incepusem sa imi pierd si eu speranta, ca facand ceea ce iti place radiezi de fericire si incredere si poti face lucruri minunate in care crezi si te dedici total. Mai ales ca luptand pentru ceea ce crezi, luptand pentru tine poti ajunge undeva sus pe propriile picioare, poti duce o viata implinita pe toate planurile, inclusiv pe cel financiar.

A trebuit curaj si tarie sa imi mentin drumul, si atunci cand a m iesit de pe el, am avut taria sa revin si sa lupt cu toate obstacolele si cel mai greu a fost sa lupt cu mine, pentru mine.

Trebuie sa incerci lucruri sa vezi ce te implineste, ce iti place. Trebuie sa crezi in tine, in forta ta, in talentul tau. Nu ai de unde sa stii ce talent ai daca nu il descoperi. Si il descoperi doar daca il incerci.

Nu trebuie sa iti fie frica de incercari. Daca nu iese, nu iese. Incerci inca odata. Daca nu iese nici atunci si nu simti ceva special pentru acel lucru, incearca altceva, Si ceva in lumea asta o sa-ti placa. O sa te completeze. Cauta raspunsurile in tine, in experienta ta.

Lupti pentru tine, pentru cariera ta.

De la aceasta idee am dat nastere unui eveniment. Cu detalii despre acest proiect revin zilele ce urmeaza. Sper sa fie cati mai multi doritori sa participe. Acest eveniment sper sa faca o schimbare pozitiva in gandurile voastre, sa va intareasca si sa va deschida ochii ca in fiecare din noi exista un om special, un om unic cu o stralucire unica.

Poate tocmai faptul ca nu stii ce o sa faci in viitor iti creeaza o stare de disconfort psihic. Ai terminat liceul, s-a incheiat o perioada din viata ta care a fost "aranjata" de alte persoane( ma refer la cele 12 clase obligatorii in sistemul de invatamnat.) Acum esti liber sa iei propriile decizii, sa-ti asumi propriile responsablitati legate de viata ta, iar gandul asta poate te sperie putin. Ai putea sa discuti cu un psihoterapeut pentru a te ajuta sa-ti cresti increderea in tine si a-ti pune in ordine prioritatile. Bafta!

Lasa’ti emotiile sa curga! E o transformare,nu te ingrijora. Nu are cum sa iti spuna cineva o reteta miraculoasa sa iti treaca..tu trebuie sa inveti ceva din ce ti se intampla,nu lupta cu starile tale..ca nu ai ce castiga..mai degraba le dai la fund

Si nu rezolvi ceva.. Parerea mea e ca acceptarea starilor,emotiilor, este o cheie,un drum,un stil de viata. Stai linistit,totul va fi bine!