Mesaj:
buna ziua,sunt baiat,am 26 de ani,si de cand ma stiu am stari triste de suparari si nu ma simt bine in pielea mea ma simt o persoana uitata de lume,greu imi intra o persoana la inima,vreau sa scap de starile astea va rog frumos imi puteti da un sfat
situatia famililala a fost una rea din cauza tatalui ca mereu bea si venea acasa si facea panarama si miera rusine de veccini nu mai ieseam afara mam inchis in mine,dar din 2012 sunt singur locuiesc cu o fata intro casa,ptr ca parinti mei sau despartit,si nu am scapat de starile din trecut va rog frumos imi puteti da un sfat ce ar trebui sa fac sa uit trecutul poate cred ca e si din cauza asta am ramas cu stari de astea si nu spun la nimeni durerea mea tin in mine ca sunt o persoana inchisa nu prea vorbesc cu oricine. am avut si un accident de masina la 5 ani jumate si sunt operat la cap.

din pacate nu putem uita ce vrem… putem pune deoparte. Ce iti pot sugera este sa gasesti un terapeut cu care te simti confortabil si sa ii povestesti lui tot ce ai pe suflet. Noi suntem aici tocmai pt asta si nu judecam pe nimeni. Succes!

Mesaj:
Buna ziua,sunt despartita de sot de 3 luni,de moment eu lucrez in germania sotul meu nu aceepta despartirea mereu ma ameninta prin sms nu stiu de ce dar mereu intru in panica cand vad ca imi trimite mereu sms jignitoare sunt speriata pentru ca el este si agresiv si consuma si alcool,din cauza despartiri copilul sa inchis foarte mult ,miam dorit ca aceasta casnicie sa fie o casnicie frumoasa cu multa iubire si armonie dar nu sa putut el este plin de ura.Ce sa fac in situatia asta!

sa va protejati oricum este nevoie!

Pentru o casnicie armonioasa e nevoie de aportul ambilor parteneri! Nu va invinovatiti pentru decizia luata! Daca aveti posibilitatea, duceti copilul la terapie pentru a depasi mai usor acest moment. Succes!

Mesaj:
Buna ziua,
Am intampinat o situatie extrem de negativa(pentru mine).Am banuit ca sotia mea este cu altcineva(dar nu la modul legatura intima)si i-am spus ca este ceva in neregula cu ea si cineva nu o invata bine ceva.Mi-a negat acest lucru ca ar fi vorba de cineva.Acel cineva fiind sotul verisoarei mele.Intr-o zi am fost apelat din greseala de pe telefonul sotiei si surpriza era cu acel cineva.Am ascultat din curiozitate discutia si au discutat numai lucruri generale(pe care le purtam de fiecare data cand ne intalneam cu totii).Am apelat-o inapoi si am intrebat-o cu cine era si imi spune ca era cu o colega.Intr-un finl a recunoscut ca era cu el dar ca nu mi-a spus ca sa nu ma supar.Am facut anumite sapaturi si am descoperit ca vorbeau la telefon de aproximativ 8 luni destul de des.Si am inceput sa ma gandec din ce in ce mai mult ca au avut o relatie fff apropiata.Trebuie sa recunosc ca nu am dovezi solide ci doar presupuneri care mi-au marcat sanatatea(am ajuns sa am si par alb in cap si am doar 32 anu)De aici am intrat intr-o depresie(cred eu ca este severa-dureri de cap,idei de suicid etc.).Eu sunt in Coreea de sud acum si am mers la un doctor care mi-a prescris antidepresive.Problema este ca nu am cum sa fac aici sedinte de psihoterapie.Se poate sa ma consiliati intr-un fel deoarece am doi copii si trebuie sa recunosc ca imi iubesc sotia si aceasta imi spune ca nu m-a inselat ci doar purtau niste discutii.

Puteti incerca cateva sedinte de terapie online

cel mai bine este sa vorbiti cu sotia dvs si sa aflati de unde provine nevoia ei de a vorbi cu alt barbat decat cu dumneavoastra…dupa ar fi bine sa apelati la un psihoterapeut pt terapie de familie sau cel putin individuala pt dvs(online daca nu dispuneti de timpul necesar)

si euva recomand sedinte on line de psihoterapie. daca sunteti interesat de asta, puteti sa ma contactati prin mesaj privat. numai bine!

Mesaj:
Buna ziua.Nu stiu daca ma puteti ajuta,insa eu incerc. Tatal meu sufera de mielom multiplu de 2 ani ,anul acesta dupa multe cure de chimio,am avut surpriza neplacuta sa ne trezim cu o crestere a plastocitelor de la 30 % in august 2014 la 80% in martie 2015. Urmeaza sa se schimbe tratamentul si voiam sa aflu daca exista vreo terapie alternativa care il poate ajuta? Multumesc

Mesaj:
Va scriu pentru ca nu stiu pe unde as putea sa ma descarc si am nevoie de sfaturi!va multumesc de acum si va zic ca stiu, sunt convinsa ca am nevoie de psihoterapeut dar momentan nu am cum sa ajung, sunt constienta de problema mea pur si simplu nu am cu cine sa vorbesc si simt ca am nevoie cineva sa ma impinga sa ma ajuta sa ies de aici..Sotul meu cu care suntem impreuna de 7 ani e dependent de droguri(fumat)cam de 10 ani si devine din ce in ce mai grav..cand ne-am cunoscut s-a lasat nu stiam ce se petrece cu el cateodata pe sapt odata fuma cu prietenii dupa aia sa oprit pt 2 3 luni iara sa apucat din ce in ce mai mult am ajuns acum ca fumezaza ca tigara si mai si..de cand se trezeste pana doarme.Va zic ca traim cu parintii lui care au situatie financiara foarte buna tot timpul el avea orice cerea si chiar si ce nu a cerut concluzia mea ca din aceasta cauza nu poate sa bucura de nimic si nu apreciaza absolut nimic si pe nimeni!el acum a terminat scoala anul trecut in domeniul medical dar nu lucreaza pur si simplu nu vrea…tatul lui s-a imbolnavit tare si nu stie nimic ce se petrece cu fiul sau..trec zile ca nu se vad..pur si simplu nu o intereseaza si tatal lui e in pat(foarte grav)..mama lui(casnica)se ocupa cu banii de cand tatal lui s-a imbolnavit ..de fapt nimeni nu mai lucreaza si el numai cere bani non stop..mama lui a realizat de un anumit timp ce se petrece si nu mai vreau sa dea bani tot trimita sa lucreze dar nu vrea e tensiune extrem de mare in familie..el a inceput sa-si vinde tot ce are de valoare si e extrem de agresiv de foarte mult timp eu tot vb cu el sa ceara ajutor sa intra in spital problema ca el nici nu admite ca are problema..cica el daca vrea, se opreste, dar daca nu fumeaza 2 zile ma uit cand pune cutitul in mine.Ma sperie foarte rau!Va zic despre mine..relatia noastra cand a inceput era ca in rai o dragoste nebuna!cam 2 ani a durat dupa aia au inceput problemele a inceput sa arata cine este el de fapt..imi zicea totul ce sa fac cum sa fac niciodata nimic nu era bine pt el ma jignea cand avea ocazia chiar si cand nu era cazul..incercam sa-l parasesc dar tot timpul implora si plangea..nu m-a lasat sa lucrez si chiar pt asta sa fiu dependent de el..mi-e frica de el de agresivitatea lui stiu ca ma manipulat am realizat..sunt terminata psihic si fizic ma face sa ma simt nimic..cateodata stau si ma gandesc daca a mai ramas ceva din inima mea..ma afecteza tot ce se intampla mi-e frica am o strae de imi vine sa mor tot timpul dar in acelas timp stiu ca vreau sa fiu fericita si nu am cum sa fiu pana raman aici..in ultimul timp am citit foarte multe chestii si am realizat ca el este narcist..deci tot ce am gasit despre acest gen de persoana am gasit in el absolut tot..am realizat ca nu am cum sa ies..el se enerveaza daca vede ca nu sunt interesata sau ma si bate daca nu am aceasi opinie ce are el..deci am facut un plan acum incerc sa arat ca totul ii perfect intre noi asa fac cum vrea el si am sa cer sa ma lasa acasa ca mi-e dor de parinti sora…si am gasit deja si de lucru cam 3000de km de la el..m-am gandit ca plec la lucru fara sa stie el inchid telefonul si ii scriu un msj sa ma uita ca vreau sa incep o viata noua si am sa-l explic ce simt si de ce am parasit.Ce opinie aveti despre asta?Daca fac bine?asa as putea sa ma scap de el?noi am jucat de o gramada de ori si nu ma intrebati dupa tot ce mi-a facut de ce mm-am intors va rog….habarr nu am de ce …el tot timpul a obtinut sa ma simt vinovata si sa ma intorc la el..si cand inchideam tot venea dupa mine si incerca cu familia mea care habar nu au ce se petrece ..mi-e frica sa zic cu ce animal am trait tot acest timp si langa asta daca nu gasesc ceva ocupatie ma mananc singura..asa m-am gandit ca o sa lucrez in fiecare zi fara internet fara telefon as puea incepe o noua viata..dar totusi ma mai gandesc la familia lui la mama lui ce o sa se intampla cu ea…credeti-ma am incercat sa-l ajut si nu putem nu vrea nu ne asculta si chiar daca ne asculta si zice ok, peste o ora vorbea diferit..ce am putea face cu o persoana de genul..deja eu consider pierdut si distrus cu familia impreuna…din cauza puterii si banilor..Va multumesc si astept opinii, sfaturi deja ma simt mai bine ca am putut sa zic la cineva..macar o parte mica

Eu cred ca e necesar sa te gandesti in primul rand la viata ta….important este ca ai gasit solutii sa iesi din aceasta situatie – mai ramane doar sa le pui in practica! Succes!

Mesaj:
Buna ziua! Ma numesc Larisa,am 20 de ani si sunt studenta. Am o relatie de 5 luni cu un baiat. Suntem amandoi din acelasi oras insa aceasta relatie e la distanta oarecum deoarece eu sunt cu facultatea in alt oras.Ne vedem doar in weekend-uri. El imi spune ca vrea sa formeze o familie cu mine dupa ce termin facultatea,m-a prezentat parintilor iar lucrurile acestea ma fac sa cred in ceva serios. Cand suntem unul langa altul,totul merge bine dar avem o problema cand suntem la distanta. Ne certam din lucruri marunte iar el de fiecare data cand nu ii convine ceva, ma ignora sau dramatizeaza. Stie ca ma deranjeaza acest lucru dar tot o face.De exemplu,de cateva zile si-a deschis o cafenea si e ocupat cu actele iar eu sunt cu facultatea.Am vorbit foarte rar si i-am spus “tu cam uiti de mine”. De aici a pornit o cearta pe motivul ca nu il inteleg. Am vorbit la telefon foarte putin despre asta si mi-a inchis telefonul in fata zicand ca nu are chef de cearta. I-am scris “chiar nu merit sa te porti asa.Nici nu te mai caut.Credeam ca te-ai schimbat dar cum te enervezi putin,cum te porti cu mine urat.Imi dai de gandit” asta fiind aseara la ora 21:00..De atunci nu mi-a mai scris nimic..nu mai pot suporta ignorul.mi-e frica sa nu ne indepartam in felul asta.Mi-as dori sa rezolvam fiecare neintelegere prin comunicare dar tot asa procedeaza. Nu stiu cum sa il fac sa isi schimbe comportamentul, sa nu ma mai ignore. Sa ii scriu tot eu sau sa astept sa ma caute? a trecut o zi si simt ca o iau razna. Ignorul, indiferenta ma ranesc cel mai tare. As vrea un sfat,va rog! Multumesc!

Pentru ca stie ce anume te face sa suferi, procedeaza in acest fel.Daca intradevar vrea o relatie cu tine te va cauta .

Tu iti doresti sa comuneci dar nu reusiti. E important sa comunici astfel incat el sa nu simta nevoia sa fuga. Pentru ca astfel nu veti reusi sa ramaneti intr-o relatie sanatoasa. Ce il face sa fuga? Critica! Judecata! (,,Tu cum uiti de mine”)Poti incerca sa-i transmiti ceea ce simti fara sa-l invinovatesti si va proceda si el asa si astfel ve-ti comunica.Se vede clar ca ai inteles ca era ocupat cu cafeneaua, totusi i-ai platit polita.

eu cred ca intr-o relatie nu poti sa fii constant fata de partener, egal… intradevar uneori esti cu gandul la rezolvarea problemelor, alteori incerci sa creezi momente de intimitate si totusi, reprosurile mai mult sa mi putin voalate nu sunt critica.. daca vrea construiasca ceva impreuna cu tine, trebuie sa-ti povesteasca, sa impartaseasca cu tine ce face…altfel e o jumatate de relatie…

Mesaj:
Am discutat in urma cu ceva timp cu o persoana necunoscuta pe facebook.Persoana respectiva s-a dat drept psihiolog,am crezut ca e bine daca imi deschid sufletul in fata acesteia.La inceput a fost bine,dupa, aceasta persoana imi punea fel si fel de intrebari,ca raspunsurile mele sa para mai interesante,am mai mintit.Dupa o perioada am refuzat sa-i mai raspund la mesajele adresate,insa persoana respectiva a inceput sa ma hartuiasca.Si acum de curand i-a trimis toata conversatia noastra iubitului meu.Prin urmare ne-am despartit pentru ca el a crezut tot ce i-am spus eu in conversatia respectiva.Simt ca imi fuge pamantul de sub picioare.Ce pot face?Si acum ma gandesc ce a fost in capul meu cand am vorbit cu acea persoana.Mi-a distrus viitorul pe care il aveam cu iubitul meu.As renunta chiar si la viata,parca asta e singura rezolvare ..

Se poate ca iubitul tau sa aiba de mult pe altcineva si sa fi asteptat doar un motiv pt a te parasi. Nu dispera insa, nu e sfarsitul lumii. Daca te-a iubit sincer se va intoarce la tine, daca nu, viata e in fata si vei gasi pe alul care te va iubi.

Draga mea….sa renunti la viata nu este rezolvare, este fuga! Nu este mai simplu sa-ti asumi responsabilitatea pentru faptele tale? Si sa ramai prietena ta? Asta inseamna : da…recunosc….am fost naiva….m-am lasat manipulata…am denaturat adevarul…dar atat! Fiecare om greseste….fiecare om mai si minte…. Sigur ceva ai de invatat din aceasta poveste. Si, daca iubitul a ales sa va despartiti din cauza unor vorbe, poate e mai bine ca s-a intamplat acum. Poate ti-ar fi util sa mergi la un psiholog adevarat, sa rezolvi ce ai vrut sa rezolvi cu acea persoana care te-a mintit.

Mesaj:
Relatii de prietenie
Am 17 ani.Problema mea e ca acum o luna m-am certat cu prietenele mele,iar ele nu mi-au scris asa ca peste 2 saptamanai am hotarat sa le scriu eu.Le-am zis tot ce aveam de zis s am hotarat sa ne intalnim sa discutam.Mi-au zis multe lucruri urate,cum ca comportamentul meu e gresit si ca mai toata lumea ma uraste si au ales ca e mai bine ca momentan sa nu mai fim prietene.Eu nu stiu ce sa mai fac,in fiecare zi plang,sunt trista,nu mai rad si simt ca nu mai pot,primul gand dupa ce am plecat de la intalnre a fost sa ma arrunc in fata unei masini.Nu stiu ce sa fac,ajutati-ma.

eu ti-as recomanda sa te calmezi, in primul rand! In al doilea rand discuta cu parintii tai si roaga-i sa te sustina o vreme in care sa mergi sa discuti cu un psihoterapeut impreuna cu care sa clarifici lucrurile. Ma gandesc ca ar fi bine sa dai un ‘reset’ perceptiei tale asupra vietii, ceea ce nu este deloc dezastruos, dimpotriva. Capul sus, apuca-te de treaba si succes!

Mesaj:
Buna ! Am 22 de ani si sunt intr-o foarte mare incurcatura . la varsta de 18 ani am cunoscut un baiat .Eram indragostita de el, totul a fost frumos , pana cand la 19 ani am cunoscut un barbat cu 15 ani mai mare ca mine , si m`am indragostit de el. Intre timp eu continuam sa mai vorbesc, sa ma intalnesc cu primul, cat timp eram si cu al doilea. Intr-un final primul a aflat ce faceam eu, si a urmat o serie de certuri . In timpul asta erau o multime de minciuni spuse, certuri etc. Am scapat cu ajutorul parintilor de barbatul mai in varsta, intorcandu`ma inapoi la primul . M-a iertat si incercam sa facem o relatie adevarata. Cand vara trecuta am facut iar aceeasi greseala, si m`am indragostit de altul . Acum primul e plecat in strainatate, si ma ameninta ca daca vine inapoi ma va bate, le va zice tuturor ce-am facut . Dar in acelasi timp imi spune ca ma iubeste . Stiu ca am gresit enorm fata de el , dar cum pot sa scap de el fara certuri . Mi`am si shimbat nr de tel dar o terorizeaza pe prietena mea . Un sfat va rog

Nu prea inteleg…te iubeste dar urmeaza sa se intoarca in tara si sa iti aplice o corectie pt ceea ce ai facut??? Ai de gand sa accepti asa ceva? Ia gandeste-te de ce in timp ce erai cu el ai reusit sa te indragostesti de altcineva? Daca el reprezenta ceea ce iti doresti crede-ma ca nu se ajungea la asta. Asa cum ai spus ca parintii tai te-au ajutat sa te indepartezi de acel barbat, eu cred ca si in acest caz poti sa te bazezi pe ei. Draga mea, esti o fiinta, meriti tot ce e mai bun pt tine, meriti o iubire adevarata. Nu trebuie sa dai nimanui explicatii pt ceea ce ai facut si pt ceea ce simti. Capul sus!

una dintre ideile pe care le-as avea ar fi ca tu sa vorbesti iar cu parintii tai si sa incerci sa iei o pauza totala de la relatii cu baieti/barbati si sa incepi o psihoterapie/dezvoltare personala in care sa te gasesti mai intai pe tine, inainte de a-ti gasi partenerul adecvat. Se poate, succes!

Apelati la un terapeut cu care sa discutati despre ce doriti de la un partener pentru a iesi din tiparul care se pare ca exista.