Login

Întreabă psihologul online

De cand am început acest an scolar nu ma simt deloc bine, ma simt pierduta total si nu reusesc sa ma adun sub nicio forma. Înainte eram o eleva buna si am terminat clasa a 11-a cu 9.96.

Am facut pentru prima data dragoste cu prietenul meu, dupa 7 ani de cand ne cunoastem. A fost dureros, fizic vorbind si am ramas cu un gust amar, desi el s-a purtat foarte frumos. Simt ca am gresit fiind atat de intima cu el.

Sunt o mama singura in varsta de 41 de ani, divortata de 15 ani. Nu mi-am refacut viata, am un baiat in varsta de 22 de ani pe care l-am crescut singura. Tatal lui nu a fost foarte prezent in viata lui . Problema mea este ca nu avem o comunicare deschisa, este tot timpul impotriva mea si mai rau este ca am constatat ca are relatii cu barbati (nu are prietena nici nu a avut).

Fiica mea s-a nascut cand eu aveam 17 ani, privind in urma realizez cat de multe greseli am facut in educatia si cresterea ei, am fost o mama egoista, preocupata de implinirea profesionala, cand ea era mica am neglijat-o, ba chiar am fost si agresiva, orice greseala era taxata cu o palma sau pedepse.

De 4 ani am o relatie serioasa cu un barbat in varsta de 32 de ani, iar de aproximativ un an jumate a inceput sa se manifeste o situatie care pe mine ma deranjeaza.

Ma aflu aici pentru ca vreau sa stiu daca am nevoie de un psiholog sau psihiatru.

Sunt casatorita, am 31 de ani si un copil in varsta de 2 ani care mi-e lumina ochilor. De ceva timp simt ca mi s-a adunat oboseala, o oboseala cronica de care nu pot scapa si simt ca din cauza ei nu pot controla nervii si cateodata are copilul de suferit.

Am o bariera peste care nu pot trece: prietena mea a ramas insarcinata cu o fata. Am fost de comun acord sa facem un copil, cu gandul ca e baiat.

Am 14 ani si o mare problema. Acum 8 luni am inceput o relatie cu un baiat in varsta de 20 de ani, m-a cucerit cu vorbe dulci, cadouri, promisiuni de casatorie, asa ca m-am culcat cu el si in scurt timp am ramas insarcinata. El cand a aflat a plecat in afara, la munca, si a rupt orice legatura cu mine. Mama m-a batut si m-a jignit in ultimul hal, ba chiar m-a fortat sa stau sa imi introduca coada de mop in vagin.

Am 20 ani si am avut o viata foarte grea. O familie care nu m-a crescut cum trebuie, tata alcoolic, mai nimanui nu ii pasa de mine. Din cauza asta am inceput sa beau alcool si am inceput sa ma culc cu barbati pentru bani.

Susținem

vegani romania

Implant dentar pret

RECOMANDĂM

Masti de protectie Dr Fashion

masti de protectie reutilizabileMastile de protectie reutilizabile Dr Fashion ajuta la prevenirea contaminarii cu fluide, intrarea acestora in caile aeriene via nas si gura.

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

M-am despartit recent de prietenul meu. Este bine sa imi ocup timpul cu altceva, sa ma prefac ca acel baiat nici nu a existat sau ar trebui sa imi traiesc doliul, momentele de tristete?

  476 vizite

Actualizat: 01 noiembrie 2014 | 2 raspunsuri
Terapeuti RO 12:35pm Oct 31
Mesaj:
Buna. Sunt M. si in ultima perioada trec printr-o stare mai grea. M-am despartit de prietenul meu in urma cu doua saptamani. Am fost foarte trista si m-am izolat de toti in primele zile apoi m-am gandit ca e mai bine sa trec peste si sa imi ocup mintea cu alte lucruri. Acum sunt vesela insa am momente cand amintirea acelor evenimente imi revine si pentru un timp si ma simt trista, nostalgica, plang. Intrebarea mea este daca este normal ceea ce fac. Este bine sa imi ocup timpul cu altceva, sa ma prefac ca acel baiat nici nu a existat sau ar trebui sa imi traiesc doliul, momentele de tristete? O noua relatie ar fi potrivita in acest moment?
Multumesc!
Terapeut Masaj 1:53pm Oct 31
Este firesc sa fiți trista după o despartire, doar nu sunteti robot. O noua RELatie e recomandata imediat,doar daca ați învățat ceva din fosta ,v-ați maturizat si ați înțeles ce greșeli au fost in ea pt a nu le mai repeta.
Clau Anki 2:02pm Oct 31
Doliul se termina cu faza de acceptare. Nu stiu daca tu ai apucat in cele doua saptamani sa treci print toate cele 5 faze care se incheie cu acceptarea. Daca da, atunci sigur ca e momentul sa mergi mai departe. Daca nu, atunci traieste-ti doliul, dar asta nu inseamna ca trebuie sa te izolezi si sa nu mai faci nimic. A-ti ocupa mintea cu alte lucruri e util si recomandabil, in faza in care te afli momentan; e un mecanism de aparare: fuga de situatie este o faza a doliului, adica negarea. Este o faza normala, daca nu se preluneste. Deci e normal ceea ce faci si ceea ce simti. In concluzie, ca sa-ti raspund la intrebare, este bine ceea ce faci. Insa pretentia ta de a te preface ca acel baiat nu a existat, e putin cam nerezonabila, pentru ca asta inseamna sa-ti negi o parte din viata ta, care nu poate fi nici uitata si nici stearsa cu buretele; realitatea iti arata clar ca acea parte a existat. A o uita realmente, este foarte dificil daca nu chiar imposibil in conditii normale, si fara anumite leziuni cerebrale. Daca o noua relatie ar fi potrivita in acest moment… ar fi potrivita mai degraba in momentul in care te vindeci, altminteri, iti duci simptomul in acea relatie. Vindecarea vine odata cu acceptarea pe toate planurile, nu doar fizic si conitiv, ci si la nivel emotional (ceea ce ar insemna ca emotiile de tipul furiei sau deprimarii si plansul nu ar mai exista). Din relatarea ta am subinteles ca nu ai ajuns inca in acea etapa a doliului. Iti doresc zile senine!
Postat în Despartire | Divort, Sfatul terapeutului
Etichete: ,


S-ar putea să te intereseze și:

Facebook



Întreabă un psiholog sau psihoterapeut online!

Loading

Cauta un terapeut sau adreseaza o intrebare

19313 raspunsuri primite pentru 4121 intrebari | Vezi toate intrebarile
consiliere psihologica gratuita