Sfatul terapeutului

Sfatul terapeutului

Vezi toate intrebarile | Vezi categorii intrebari

Adreseaza o intrebare pe grup sau sub anonimat

Parintii mei nu ma lasa sa fac nimic si considera ca nu sunt buna de nimic.

2404 vizite

Actualizat: 21 august 2014 | 5 raspunsuri

Terapeuti RO

8:16am Aug 20

Mesaj:
Ma numesc Iuliana si implinesc 16 ani in octombrie. Nu ma inteleg deloc cu parintii mei .La scoala invat bine . Am luat mentiunea 1 si sunt la liceu (trec in clasa a 10a ) . Am avut media peste 9. Am nevoie de un sfat . Poate sunt eu de vina nu stiu. Nu ma lasa sa fac nimic. Daca ies sa ma plimb cu 2 prietene mai mult de 2 ore nu ma lasa. Mama mea nu e de acord cu anumiti prieteni ai mei si nu ma lasa sa stau cu ei. Am si eu nevoie de libertate , nu pot sa stau toata ziua in casa Sa stau si eu ca ceilalti pana la 22-23 nici nu mai zic! Mama mea nici macar nu stie ca mi-a venit menstruatia pentru ca nu am avut curaj sa ii spun…. Cu ei nu pot vorbi niciodata deschis am mult mai multa incredere in prieteni decat in parintii mei : Prietena mea cea mai buna m-a rugat sa merg cu ea si fratele ei la mare . Nici macar nu le-am spus parintilor pentru ca stiam ca nu o sa ma lase! Vreau sa pot vorbi cu ei despre orice sa nu imi fie rusine de ei! Ei ma considera ca nu sunt buna de nimic . Ieri de exemplu m-am certat cu tata din cauza fratelui meu mai mic care da vina pe mine in orice face el . Si a inceput sa ma injure. Eu am plecat la bunicii mei Apoi tata m-a sunat si mi-a zis ca fratele meu cu cine sta si i-am spus ca "ce ma intereseaza? cand nu eram buna de nimic cu cine statea?" Mentionez ca eu stau mai mereu cu el , eu il duc la gradinita pentru ca ai mei sunt la servici. Aseaara mi-a zis ca nici "sarea nu mi-o scot" M-a ranit ffoarte mult , am plans toata noaptea , iar acum imi e rau . Ajutati-ma! Am nevoie de un sfat ! Ce sa fac?

Botezat-Antonescu Radu Andrei

8:23am Aug 20

ar fi o idee sa incerci sa te aliezi cu bunicii daca nu te poti intelege cu parintii. Este foarte greu ca cineva din afara familiei sa poata intra cu succes si sa va ajute la rezolvarea conflictelor (mai ales daca nu se doreste asta). Succes!

Psiholog Elena Florea

8:26am Aug 20

Buna Iuliana, apreciez ca ai putut sa iti spui problema aici pe un forum, prin ceea ce treci tu trec multi adolescenti, mi-ar placea sa iti pot da un sfat care sa-te ajute, doar ca problema nu esti tu sunt parintii tai. Orice ar fi nu renunta la visele tale! Resursele tale interioare adica puterea, istetimea, sunt valoroase ele te vor ajuta sa treci peste aceasta perioada!Multa bafta!

Mihaela Comisel

9:34am Aug 20

Parintii tai sunt tributari parintilor lor care i-au crescut si educat, deci ei transmit mai departe ce au primit! Nu vor decat sa te protejeze in felul in care si ei probabil au primit aceleasi ironii sau corectii!!! Este foarte bine ca te ocupi de scoala si inveti bine, continua pe linia asta pentru ca este in folosul tau. Nu cauta sprijin in afara familiei tale, pentru ca ei nu sunt implicati in crestera si resonsabilitatea pentru tine, dar poti de exemplu sa-ti gasesti un "prieten" in jurnalul tau unde sa scrii tot ce te deranjeaza si apoi, dupa un timp sa recitesti ce ai scris. Daca stii sa-ti surprinzi mama sau tatal cu un mic dejun de exemplu pregatit de tine la un sfarsit de saptamana, poate aduci in discutie ce anume te deranjeaza legat de comportamentul lor si cum te fac pe tine sa te simti. Eu cred ca vei gasi intelegere pentru ca ei sunt parintii tai si scopul lor in viata nu este sa te faca sa suferi.

Mirka Balaci

12:37pm Aug 20

inteleg foarte bine prin ce treci pentru ca si eu am avut o situatie similara la varsta ta (si uneori le mai scapa si acum); ce pot sa-ti spun din experienta mea persoana e ca am luptat foarte mult pentru aceasta libertate pe toate caile si pasnice si cu frumosul si cu nervi si cum am putut iar intr-un final s-au relaxat; am prieteni care pur si simplu si-au vazut de viata lor, au facut ce au simtit si parintii n-au avut incotro decat sa accepte independenta si libertatea copiilor lor. unii sunt mai maleabili, altii mai dificili dar cred ca e important sa nu uiti de tine si sa-ti protejezi granitele, sinele, alegerile si libertatea si sa intelegi si mai ales sa-i faci pe ei sa inteleaga ca asta nu inseamna in niciun caz ca nu ii iubesti/ respecti/ apreciezi pe ei pentru ceea ce sunt si ceea ce fac pentru tine; sunt lucruri total diferite dar la fel de importante. le inteleg si reactia lor foarte bine dar vine un moment cand binele intentionat nu mai este totuna cu binele real al cuiva.

Carmen Caramlau

7:58pm Aug 20

Deja stii ce sa faci, draga mea: tine cu tine, apara-te, sustine-te, iubeste-te! Mai ai putin pana la majorat, cand iti poti face viata cum iti doresti. Deocamdata, faci tot ce poti mai bine pentru tine, iar in ce-i priveste pe ceilalti, ai grija ca – cu tact si calm – sa-i faci sa inteleaga ca daca vor ajutor, le ceri si tu ceva in schimb: intelegere, apropiere, respect, recunoastere, mai multa libertate. Pentru tine, iti recomand sa te apropii si tu mai mult de parinti, sa ii implici in viata ta, si sa faci primul pas catre o relatie mai buna.